MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Sondaj - Mulţi europeni consideră că un război cu Rusia este probabil
Trump este „un duşman al Europei”, cred aproape jumătate dintre respondenți
Mulţi europeni consideră că există un risc ridicat de război cu Rusia, potrivit unui sondaj realizat în nouă ţări ale UE şi publicat joi de revista franceză Le Grand Continent. Peste jumătate (51%) dintre respondenţi consideră că există un risc „ridicat” sau „foarte ridicat” ca Rusia să intre în război cu ţara lor în următorii ani, subliniază acest studiu realizat pe un eşantion de 9.553 de persoane, utilizând metoda cotelor.
Cele nouă ţări sunt Franţa, Germania, Italia, Spania, Polonia, Portugalia, Croaţia, Belgia şi Ţările de Jos, cu eşantioane de peste 1.000 de persoane în fiecare dintre ele.
Întrebarea pusă la sfârşitul lunii noiembrie de Cluster 17 pentru revista Le Grand Continent a fost: „În opinia dumneavoastră, Rusia ar putea intra în război cu ţara dumneavoastră în următorii ani?”
Percepţia riscului unui conflict deschis cu Rusia variază în funcţie de ţară.
În Polonia, care se învecinează cu Rusia şi cu aliatul său Belarus, 77% dintre respondenţi consideră acest risc ca fiind ridicat sau foarte ridicat. În Franţa, procentul este de 54%, iar în Germania de 51%. Spre deosebire de polonezi, 65% dintre respondenţii italieni consideră că riscul este scăzut sau inexistent.
Rezultatele acestui studiu arată, de asemenea, că o largă majoritate (81%) nu crede sau crede foarte puţin într-un război cu China în următorii ani. „Rusia reprezintă, aşadar, de departe, ameninţarea de război statal cea mai structurantă în opinia europeană”, analizează Le Grand Continent, o publicaţie geopolitică afiliată Şcolii Normale Superioare din Franţa.
„Dacă Rusia reprezintă ameninţarea statală majoră, terorismul este ameninţarea imediată în opinia europenilor. La nivelul celor nouă ţări incluse în sondaj, 63% dintre respondenţi consideră că riscul unui război deschis cu organizaţiile teroriste este „ridicat” (sau foarte ridicat, n.r.), potrivit Le Grand Continent.
Respondenţii se îndoiesc de capacităţile militare ale propriului lor ţări în faţa Moscovei. Peste două treimi (69%) dintre ei consideră că ţara lor nu ar fi „deloc” sau „mai degrabă nu” capabilă să se apere în faţa unei agresiuni ruseşti.
În Franţa, singura ţară din listă care deţine arme nucleare, respondenţii sunt cei mai puţin pesimişti, 44% dintre ei considerând că ţara lor este „absolut” sau „mai degrabă” capabilă să se apere. La celălalt capăt al spectrului se află belgienii, italienii şi portughezii, care consideră în mare majoritate că ţara lor este incapabilă să se apere (87%, 85% şi, respectiv, 85%).
Sondajul acoperă o serie întreagă de teme, arătând, de exemplu, că 55% dintre persoanele chestionate consideră că Europa ar trebui să adopte o poziţie echilibrată între cei doi mari rivali geopolitici mondiali, Statele Unite şi China, sau că aproape una din două persoane (48%) îl consideră pe Donald Trump „un duşman al Europei”, şi în acest caz cu mari disparităţi.
Majoritatea europenilor consideră imigraţia ca fiind o „ameninţare la adresa coeziunii ţării”, un sentiment mai puternic în nordul şi estul continentului decât în sud. În plus, aceştia sunt în favoarea reducerii cheltuielilor publice şi a numărului de funcţionari publici.
Sănătatea lui Trump, cu pleoapele grele şi o scădere a activităţii, ridică întrebări
Preşedintele american Donald Trump îl ironizează în continuare pe predecesorul său numindu-l ”Joe adormitul”, însă republicanul în vârstă de 79 de ani a părut să lupte împotriva somnului in ultima şedinţă de Guvern din acest an, relatează AFP.
Cel mai bătrân preşedinte la depunerea jurământului din istoria Statelor Unite, Donald Trump a închis ochii de mai multe ori, timp de secunde lungi, în cursul acestei reuniuni a Guvernului, marţi, deschisă presei. Incidentul - amplu comentat - alimentează întrebările despre sănătatea cvasi-octogenarului, care se află în dezbaterea publicului, după ce le-a respins el însuşi cu puţin mai înainte, iar apoi a făcut-o şi Casa Albă.
”Preşedintele Trump asculta cu atenţie şi a condus această şedinţă de cabinet maraton în toate cele trei ore”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Executivului, Karoline Leavitt, într-un comunicat transmis miercuri AFP.
La începutul reuniunii, Donald Trump a ironizat el însuşi ideea că rămâne fără energie. ”Voi găsiţi mereu ceva nou, de genul «este sănătos? Biden era grozav, dar Trump este sănătos?»”, le-a spus el jurnaliştilor prezenţi, pe care i-a catalogat drept ”ţicniţi”.
Mai vioi?
”O să vă spun atunci când nu e în regulă ceva”, a dat el asigurări după aceea. ”Într-o zi li se va întâmpla tuturor, dar pentru moment cred că sunt mai vioi ca acum 25 de ani”, a spus el. Câteva minute mai tâziu, preşedintele a fost văzut cu pleoapele grele, redeschizînd ochii între două complimente care-i erau adresate de către secretarii săi, iar apoi închizându-i la loc.
Luna trecută, în timpul unui eveniment de asemenea deschis presei, în Biroul Oval, la Casa Albă, Donald Trump a părut pe cale să aţipească, cufundat adânc în fotoliul său. Atenţia acordată sănătăţii miliardarului republican - care urmează să împlinească 80 de ani în iunie - a crescut continuu de la sfârşitul lui noiembrie, după ce The New York Times (NYT) a publicat un articol care arăta o reducere puternică a evenimentelor publice, deplasărilor în ţară şi orelor de muncă ale preşedintelui american, în comparaţie cu primele zece luni ale primului său mandat, în 2017.
Donald Trump a atacat un ”articol părtinitor”, iar purtătoarea sa de cuvânt a agitat, într-o conferinţă de presă, săptămâna aceasta, articole ale NYT care au minimalizat, în opinia sa, problemele de sănătate ale lui Joe Biden în timpul mandatului democratului. Furia de la Casa Albă este alimentată de ceea ce aceasta denunţă drept o voinţă generalizată a presei de a înăbuşi orice punere la îndoială a capacităţilor fizice şi cognitive ale preşedintelui democrat, care a plecat din post la vârsta de 82 de ani.
RMN
Republicanul, care s-a întors la putere după o campanie marcată de mitinguri la care agita mulţimea ore în şir, adoră să se folosească de comparaţia cu rivalul său, care a renunţat să candideze în vederea unei realegeri, în urma unei performanţe dezastruoase la o dezbatere şi unor presiuni interne. Sănătatea preşedintelui primei puteri mondiale este mereu un subiect de primă importanţă, iar în prezent este rândul lui Donald Trump să fie subiectul acestor dfiscuţii. Animatori de talk-show-uri televizate americane nu au ratat ocazia să-l ironizeze maţri seara. Jimmy Kimmel, unul dintre cei mai vechi critici ai săi, a arătat imagini cu preşedintele cu ochii închişi în timpul şedinţei de Guvern. ”Să ne amintim cât de adormit este Joe, vrei?”, a lansat pe un ton ironic animatorul de la ABC News. Încercările lui Donald Trump şi ale Casei Albe de a respinge complet ideea unui declin al formei în care se află preşedintele nu sunt ajutate deloc de critici recurente cu privire la o lipsă de transparenţă cu privire la sănătatea sa.
După întrebări persistente despre motivul pentru care a făcut un RMN la spital, în octombrie, medicul său oficial a comunicat într-un final, săptămâna aceasta, că examenul era ”preventiv” şi că a demonstrat o sănătate cardiovasculară ”excelentă” a preşedintelui.
Mai mult de jumătate dintre ucraineni se declară pregătiţi să protesteze dacă Kievul face concesii considerate inacceptabile faţă de Moscova
Mai mult de jumătate dintre cetăţenii ucraineni se declară dispuşi să manifesteze dacă ţara lor acceptă să facă concesii inacceptabile în cadrul negocierilor de pace în curs cu Moscova, potrivit unui sondaj publicat miercuri, realizat de Info Sapiens pentru New Europe Center şi preluat de cotidianul ucrainean Ukrainska Pravda.
Sondajul, realizat în perioada 5-26 noiembrie, pe un eşantion de 1.000 de adulţi, relevă că 51,4% dintre ucraineni s-au declarat dispuşi să iasă în stradă pentru a protesta dacă autorităţile ucrainene ar face concesii de neconceput pentru ţară. În schimb, 44,3% dintre persoanele chestionate au indicat că nu doresc să protesteze, iar 4,4% se declară indecise. 40,2% dintre ucraineni se opun renunţării temporare la teritoriile ocupate
Pe lângă numărul de persoane dispuse să iasă în stradă în cazul unui dezacord privind concesii în cadrul negocierilor de pace, sondajul relevă şi evoluţia de-a lungul anilor a opiniei ucrainenilor cu privire la aceste modalităţi de acord. În ceea ce priveşte renunţarea temporară la teritoriile ocupate de Rusia propusă de Donald Trump, 40,2% dintre ucraineni se opun, faţă de 53,2% în urmă cu un an. În 2023, 76,2% dintre ucraineni (cu 36 de puncte procentuale mai mult decât în 2025) se opuneau acestei măsuri. Cedarea din partea Kievului către Moscova a regiunilor Doneţk şi Lugansk figura în planul de pace iniţial al Statelor Unite pentru a pune capăt războiului.
Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat, de asemenea, că va înceta ostilităţile „dacă armata ucraineană se retrage din teritoriile revendicate de Rusia”. În sondaj, doar 5,1% dintre ucraineni consideră această concesie pe deplin acceptabilă.
În ceea ce priveşte relaţiile diplomatice internaţionale, neaderarea Ucrainei la NATO este considerată inacceptabilă de 41,1% dintre ucraineni. Însă acest procent a scăzut de-a lungul anilor, întrucât în 2023, 56,9% dintre ucraineni se opuneau renunţării la aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO. Opinia publică privind forţele armate s-a consolidat, de asemenea, în timp: tot mai mulţi cetăţeni se opun reducerii forţelor armate ucrainene: 77,9 % în acest an, faţă de 74,5 % în 2024.
Moscova şi Kievul s-au declarat miercuri dispuse să continue negocierile privind conflictul din Ucraina, la o zi după întâlnirea din Rusia dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi emisarul american Steve Witkoff. Europenii au considerat că liderul rus a demonstrat că nu doreşte pacea.
Medvedev: Confiscarea activelor ruseşti de către UE ar putea echivala cu o justificare pentru război
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat joi că, dacă Uniunea Europeană va confisca activele ruseşti îngheţate, Moscova ar putea considera acest gest ca fiind echivalent cu un act ce justifică războiul, scrie news.ro. „Dacă Uniunea Europeană cea smintită va încerca, până la urmă, să fure activele ruseşti îngheţate în Belgia sub pretextul unui aşa-numit „împrumut de reparaţii”, Rusia ar putea considera această mişcare ca fiind echivalentă cu un casus belli, cu toate implicaţiile relevante pentru Bruxelles şi pentru fiecare ţară din UE în parte”, a declarat Medvedev într-o postare pe X. „Atunci, aceste fonduri ar putea fi returnate, dar nu în instanţă, ci sub formă de reparaţii reale plătite în natură de către inamicii învinşi ai Rusiei”, a ameninţat fostul preşedinte al Rusiei, considerat cândva un reformator, dar devenit, de la începutul agresiunii ruse în Ucraina, una dintre cele mai radicale voci ale regimului de la Moscova.
Comisia Europeană a propus miercuri o utilizare fără precedent a activelor ruseşti îngheţate sau împrumuturi internaţionale pentru a strânge 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pentru a acoperi cheltuielile militare şi serviciile de bază în următorii doi ani.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bulgaria, lovită de criză, votează la a opta rundă de alegeri în ultimii cinci ani
De același autor
