MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Social-democrații au votat pentru alianța cu Merkel
Cancelarul german Angela Merkel își va forma al patrulea guvern după ce social-democrații din opoziție (SPD) au votat în favoarea unei coaliții cu Uniunea Creștin-Democrată, scrie BBC. Votul, la care au participat 464.000 de membri ai partidului, va pune capăt celor cinci luni de instabilitate politică.
SPD a fost împărțit între conducerea partidului, care era în favoarea coaliției și aripa mai tânără și radicală, care nu era de acord cu această coaliție. Merkel se află de 12 ani la putere în Germania. Social-democrații au votat pentru coaliție în proporție de 66%, iar 33% s-au opus. Coaliția condusă de Merkel va avea parte de o opoziție puternică din partea partidului naționalist Alternativa pentru Germania, care a intrat în Parlament pentru prima oară în istorie. SPD a suferit cel mai slab rezultat la alegeri din istorie și mulți au dat vina pe coaliția formată cu Uniunea Creștin-Democrată a lui Merkel pentru performanțele slabe.
Germania: Cel puțin 950 de atacuri au fost comise împotriva musulmanilor în 2017
Cel puțin 950 de atacuri au fost comise în Germania împotriva musulmanilor și a instituțiilor islamice în 2017, potrivit unor cifre difuzate de Ministerul de Interne, relatează ediția de sâmbătă a publicației Neue Osnabruecker Zeitung, relatează DPA. Cel puțin 33 de persoane au fost rănite în atacuri care au fost comise aproape în totalitate de persoane de extremă dreapta, potrivit datelor care au fost furnizate la o cerere a Partidului Stângii din Germania. Aproape 60 de incidente au implicat atacuri sau daune aduse unor moschei și altor instituții islamice. Guvernul german a colectat date privind atacurile antimusulmane de la începutul anului trecut și nu există date comparabile pentru anul 2016. Infracțiunile înregistrate includ incitarea la ură împotriva musulmanilor, scrisori de amenințare, atacuri asupra femeilor care purtau văl și graffiti cu tematică nazistă pe moschei și alte clădiri. Aiman Mazyek, președintele Consiliului Central al Musulmanilor din Germania, a declarat pentru ziarul citat că infracțiunile înregistrate nu le reprezintă pe toate cele comise împotriva musulmanilor.
Universitatea Harvard a pierdut 1 miliard de dolari cu investiții în roșii, zahăr și eucalipt
Universitatea Harvard a pierdut 1 miliard de dolari cu investiții în resurse naturale, cum ar fi în producția de roșii, zahăr și eucalipt, managerii fondurilor crezând că pot administra riscuri pe care alte instituții de învățământ superior le-au evitat, relatează BusinessWeek. În urmă cu șase ani, Jane Mendillo, pe atunci director de investiții la Harvard, a petrecut o săptămână în Brazilia, survolând cu avionul unele dintre fermele și pădurile aflate în proprietatea universității. În acel an, Harvard a început una dintre cele mai îndrăznețe aventuri în străinătate: o investiție într-un proiect agricol în nord-estul sărac al Braziliei. Acolo, muncitorii au început să producă pastă de roșii, zahăr și etanol, precum și energie, după procesarea culturilor. Profiturile, în teorie, ar fi putut să le depășească pe cele obținute din acțiuni și obligațiuni și să mențină cea mai bogată universitate din lume cu un pas înainte altor universități.
Harvard a pariat pe ferma din Brazilia și a pierdut. Universitatea, care a investit cel puțin 150 de milioane de dolari în proiectul respectiv, renunță la acesta, potrivit unor persoane apropiate situației. Proiectul a fost unul dintre motivele pentru care actualul director pentru investiții, Narv Narvekar, a revizuit în scădere valoarea portofoliului global de resurse naturale al universității cu 1,1 miliarde de dolari, la 2,9 miliarde de dolari.Harvard, care administrează active de 37,1 miliarde de dolari, a anunțat că investițiile în resurse naturale au generat randamente ridicate, dar că în prezent au ”probleme semnificative”. Actuali și foști oficiali ai universității au refuzat să comenteze. Harvard a făcut multe greșeli în ultimul deceniu, a arătat Thomas Gilbert, profesor de finanțe la Universitatea Washington, dar aproape toate se reduc la o singură eroare de calcul: convingerea că managerii săi de fonduri, care au fost plătiți cu 242 de milioane de dolari din 2010 până în 2014, sunt mai inteligenți decât toți ceilalți și pot administra riscurile pe care aproape toate celelalte universități le-au evitat.
”Au scăpat de sub control. Când administrezi bani din donații este îngrozitor”, a spus Gilbert.
Pe parcursul deceniului încheiat la 30 iunie 2017, Harvard a înregistrat un randament mediu anual al investițiilor de 4,4%, printre cele mai slabe între universitățile importante. Cel mai mare randament a fost obținut de MIT (7,6%), urmată de Columbia (7,3%), Princeton (7,1%) și Yale (6,6%), media fiind de 4,6%.
De ce e mai bine să dormi 7 ore jumate sau 9 decât 8 ore
Fundația Națională a Somnului din SUA recomandă ca persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani să doarmă 7-9 ore pe noapte. Într-adevăr, media aritmetică e clasicul „8 ore”, dar asta nu înseamnă că-i bătută în cuie.
Conform Centrului pentru Științe Cognitive Aplicate, important nu e numărul de ore dormite, ci numărul ciclurilor de somn realizate complet. Oamenii trec prin mai multe stadii de-a lungul somnului: începem cu etapa non-REM (rapid-eye-movement), care are la rândul său trei etape de profunzime. După încheierea acesteia, trec la somnul REM, adică perioada în care visăm. Trecerea treptată de la non-REM 1 până la finalul somnului REM reprezintă un ciclu de somn și durează, în medie, 90 de minute. După încheierea ciclului, o luăm de la capăt cu non-REM 1. Lunând acest standard, din 90 în 90 de minute, ca să ne încadrăm în intervalul recomandat 7-9 ore avem două posibilități: fie dormim 7 ore jumate, fie dormim 9. Asta înseamnă 5-6 cicluri complete. Dacă ne trezim după 8 ore, întrerupem un ciclu de somn și ne trezim relativ obosiți.