MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Şeful spionajului german: Rusia va avea forța să atace NATO până în 2030
Folosirea extinsă de către Rusia a acţiunilor hibride împotriva ţintelor occidentale creşte riscul ca NATO să ia în considerare în cele din urmă invocarea articolului 5 al clauzei de apărare reciprocă a alianţei, a declarat miercuri şeful serviciului de informaţii externe al Germaniei, Bruno Kahl, citat de Reuters.
„Intensificarea tot mai mare a mijloacelor armatei ruse înseamnă că o confruntare militară directă cu NATO devine o opţiune posibilă pentru Kremlin”, a spus şeful Bundesnachrichtendienst (BND), Bruno Kahl, la un eveniment al think tank-ului DGAP la Berlin. El a spus că se aşteaptă ca Moscova să îşi intensifice în continuare războiul hibrid. „Utilizarea pe scară largă a măsurilor hibride de către Rusia creşte riscul ca NATO să ia în considerare în cele din urmă invocarea clauzei sale de apărare reciprocă prevăzute la articolul 5", a precizat şeful BND.
În plus, potrivit evaluării experţilor, oficialii de rang înalt din cadrul Ministerului rus al Apărării se îndoiesc că articolul 5 al NATO, care include măsurile de protecţie ale SUA pentru Europa, va fi de fapt invocat în caz de urgenţă, a declarat Bruno Kahl. „Nu avem încă niciun indiciu că Rusia intenţionează să pornească la război, dar dacă astfel de sentimente se impun în guvernul de la Moscova, atunci riscul unei confruntări militare va creşte în următorii ani”, a avertizat el.
Nu este pentru prima dată când şeful spionajului german face astfel de evaluări.
În octombrie, şefii serviciilor de informaţii germane au lansat avertismente dure cu privire la spionajul rusesc şi la pregătirile pentru un conflict militar cu NATO în cadrul unei audieri parlamentare. Dorinţa Moscovei de a utiliza măsuri hibride şi secrete a atins un „nivel nemaivăzut până acum”, declara atunci Bruno Kahl avertizând totodată că „o confruntare militară directă cu NATO a devenit o opţiune pentru Moscova”. Obiectivul Kremlinului este de a diviza Occidentul pentru a împiedica capacitatea Europei de a se apăra, consolidând în acelaşi timp armata rusă în pregătirea unui potenţial atac, le-a spus Kahl parlamentarilor. „Putin va continua să testeze liniile roşii ale Occidentului şi să escaladeze în continuare confruntarea”, a spus el.
„Forţele armate ruse vor fi probabil în măsură, în ceea ce priveşte personalul şi materialele, să lanseze un atac împotriva NATO cel târziu până la sfârşitul acestui deceniu”, a avertizat Kahl, declaraţii care la momentul respectiv au fost intens citate.
La începutul acestui an, CNN a raportat că serviciile de informaţii americane şi germane au dejucat un complot rusesc de asasinare a directorului general al producătorului de arme Rheinmetall, care fabrică arme pe care autorităţile germane le-au trimis în Ucraina.
În conformitate cu articolul 5, dacă un membru NATO este atacat, ceilalţi membri ai alianţei sunt obligaţi să îl ajute să răspundă atacului. NATO şi serviciile de informaţii occidentale au avertizat că Rusia se află în spatele unui număr tot mai mare de activităţi ostile în zona euro-atlantică, de la atacuri cibernetice repetate la incendii provocate de Moscova - toate acestea fiind negate de Rusia.
Războiul Moscovei împotriva Ucrainei înseamnă că Rusia are trupe călite în luptă, ceea ce creşte ameninţarea reprezentată de forţele sale convenţionale, în timp ce Moscova stăpâneşte, de asemenea, războiul modern cu drone.
În cazul în care Rusia ar ataca unul sau mai mulţi aliaţi NATO, nu ar face acest lucru pentru a acapara întinderi masive de teren, a declarat Kahl, ci mai degrabă pentru a testa liniile roşii stabilite de Occident cu scopul de a înfrânge unitatea occidentală şi a NATO ca alianţă defensivă. „În opinia Rusiei, acest obiectiv ar fi atins dacă articolul 5 ar rămâne fără efect în cazul unui atac rusesc”, a subliniat el. „Pentru a atinge acest obiectiv, nu este nevoie să trimiţi armate de tancuri spre Vest, este suficient să trimiţi omuleţi verzi în ţările baltice pentru a proteja minorităţile ruse presupus ameninţate sau să ajustezi graniţele în Svalbard”, a explicat şeful BND.
NASA a redescoperit „oraşul de sub gheaţă”, o fostă bază americană secretă
Oamenii de ştiinţă de la NASA au redescoperit un „oraş” demult pierdut, îngropat sub 30 de metri de gheaţă, la 58 de ani după ce a fost abandonat ca bază americană în timpul Războiului Rece, relatează SkyNews.
Camp Century, baza construită în 1959 în nord-vestul Groenlandei, dar niciodată finalizată, a fost un loc secret de lansare a rachetelor balistice pentru ca acestea să ajungă în Uniunea Sovietică.
NASA a declarat că noua sa cartografiere arată baza abandonată „ca niciodată înainte”, la aproape 60 de ani după ce SUA a abandonat proiectul. Descoperirea a fost făcută când cercetătorul NASA Chad Greene, ajutat de expertul agenţiei Alex Gardner, a survolat Groenlanda, în luna aprilie a acestui an, pentru a cartografia straturile de gheaţă şi a estima creşterea viitoare a nivelului mării.
„Căutam patul de gheaţă şi a ieşit Camp Century”, a declarat Gardner, descriind modul în care radarele lor de detectare au părut să indice tunelurile construite în bază. „La început nu am ştiut ce este”, a adăugat Gardner.
Deşi prezenţa bazei este cunoscută de ani de zile şi a mai fost detectată anterior, NASA a declarat că noua cartografiere arată structurile „într-un mod în care nu au mai fost văzute până acum”.
Oficial, Camp Century a fost creată pentru a testa tehnicile de construcţie sub gheaţă, dar adevăratul plan era strict secret - crearea unui loc de lansare ascuns în caz de conflict cu sovieticii. Pe măsură ce gheaţa a început să strivească situl, SUA au abandonat proiectul şi au lăsat tabăra să se piardă încet în faţa elementelor naturii. Baza a fost abandonată în 1966, dar ceea ce SUA au lăsat în urmă - aproximativ 200.000 de litri de motorină şi deşeuri - a provocat o dispută cu privire la curăţare.
Groenlanda a cerut anterior Danemarcei - care deţine terenul - să îşi asume responsabilitatea, argumentând că danezii şi-au dat acordul pentru construirea bazei.
Spre sfârşitul primului său mandat, preşedintele ales Donald Trump a declarat că este interesat să cumpere Groenlanda de la Danemarca, descriind-o drept „în esenţă, o mare afacere imobiliară”.
Odată cu topirea stratului de gheaţă din Groenlanda, pământul de dedesubt poate dezvălui aur, rubine, diamante, cupru, olivină, marmură şi petrol. Topirea înseamnă că energia şi mineralele, care până acum erau inaccesibile, devin acum mai accesibile, dar creşterea nivelului mării determinată de schimbările climatice reprezintă un risc tot mai mare pentru comunităţile de coastă din întreaga lume.
Kievul anunţă un „atac masiv” rus asupra infrastructurilor energetice ucrainene
Ucraina anunţă joi un ”atac masiv” împotriva structurilor energetice şi o întrerupere a alimentării cu electricitate la Kiev, în timp ce Rusia îşi intensifică presiunile militare după alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, relatează AFP.
În timp ce temperaturile se apropie de 0°C, ”încă o dată sectorul energiei este supus unui atac masiv al inamicului”, denunţă pe Facebook Ministerul Energiei.
Întreruperi de urgenţă ale curentului au avut loc la Kiev, Odesa şi Dnipro, anunţă DTEK.
O alertă aeriană a fost emisă la scara întregii Ucraine, iar Forţele Aeriene anunţă tiruri de rachetă vizând regiunile Odesa (sud), Kirovograd (centru), Herson (est) şi Mîkolaiv (sud). Marţi, Rusia ameninţa cu un ”răspuns” la două noi atacuri ucrainene cu rachete americane de tip ATACMS pe teritoriul rus în zilele precedente.
Rusia bombardează intensiv zone civile în întreaga Ucraină de la începutul invaziei sale a Ucrainei în februarie 2022 şi îşi intensifică atacurile odată cu apropierea iernii, ţintind mai ales infrastructuri energetice. La rândul său, Ministerul rus al Apărării anunţă că a distrus, în noaptea de miercuri spre joi, 25 de drone ucrainene deasupra regiunii Brinask, situată în apropiere de Belarus, deasupra Peninsulei Crimeea şi deasupra regiunii Rostov (sud).
Pe front, Moscova câştigă teren împotriva unei armate ucrainene slăbite, cu mai puţin de două luni înaintea preluării funcţiei de către preşedintele american.
Scăderea vârstei de mobilizare la 18 ani
Miercuri, administraţia preşedintelui în exerciţiu Joe Biden a îndemnat Kievul să scadă vârsta minimă a mobilizării militare la 18 ani, de la 25 în prezent, pentru a compensa lipsa de militari împotriva înaintării forţelor ruse pe teren.
Acest apel intervine în timp ce Donald Trump ar putea adopta o nouă abordare - prorusă - a Kievului şi ar putea negocia cu Moscova. Un oficial de rang înalt din administraţia democrată a declarat miercuri sub protecţia anonimatului că Ucraina se confruntă cu o criză ”existenţială” în cadrul recrutării, din cauza unei rezerve de voluntari în scădere împotriva unui inamic cu forţe tot mai numeroase şi mai bine echipate.
”Adevărul este că Ucraina nu mobilizează şi nu antrenează în prezent suficienţi militari pentru a-şi înlocui pierderile pe câmpul de luptă şi a se menţine faţă de creşterea forţelor ruse”, a subliniat el.
Kievul a scăzut deja anul acesta vârsta mobilizării de la 27 la 25 de ani.
Casa Albă a anunţat miercuri că ajutorul militar american nu va fi în niciun caz condiţionat de o nouă scădere a vârstei mobilizării.
”Vom continua, absolut, să trimitem armament şi echipament Ucrainei. Ştim că acest lucru este vital. Însă efectivele umane sunt în aceeaşi măsură”, precizează într-un comunicat un purtător de cuvânt al Consiliului Securităţii Naţionale (NSC) de la Casa Albă John Kirby.
Donald Trump a anunţat, la rândul său, miercuri, că-l numeşte pe fostul general Keith Kellogg, în vârstră de 80 de ani, care a îndemnat Kievul la mai multe concesii, ca emisar, cu scopul de a pune capăt războiului dintre Ucraina şi Rusia.
”Împreună vom obţine pacea cu forţa şi vom face America şi lumea sigure din nou!”, a scris preşedinterle ales într-o postare pe reţeua sa de socializare Truth Social.
Extrem de critic faţă de miliardele de dolari deblocate de către Statele Unite în ajutorul Ucrainei, Donald Trump a promis să rezolve războiul dintre Kiev şi Moscova înainte să depună jurământul, în ianuarie, însă fără să explice vreodată cum anume. Într-o notă publicată în aprilie, Keith Kellogg sublinia că ”orice viitor ajutor militar american va cere Ucrainei să participe la negocieri de pace cu Rusia”.
El a cerut totodată ”amânarea aderării Ucrainei la NATO pe o perioadă prelungită”, cu scopul de a-l ”convinge pe (preşedintele rus Vladimir) Putin să participe la negocieri de pace”.
Rusia beneficiază în înaintarea sa actuală de ajutorul Coreei de Nord care, potrivit autorităţilor americane, a desfăşurat mii de militari şi furnizează armament Moscovei. În acest context, Coreea de Sud şi Ucraina au convenit să-şi împărtăşească informaţiile clasificate cu privire la desfăşurarea trupelor nord-coreene în Rusia, a anunţat Seulul miercuri.
Fosilele rare ale unui crocodil marin, vechi de peste 10 milioane de ani, descoperite în Peru
Paleontologii peruani au prezentat miercuri la Lima fosilele rare ale unui exemplar tânăr de crocodil marin, vechi de 10 milioane - 12 milioane de ani, descoperite în deşertul Ocucaje, considerat cel mai mare cimitir de fosile din lume ce datează din Miocen, informează AFP. "Este pentru prima dată când găsim (în Peru) rămăşiţele unui exemplar juvenil din această specie", a declarat într-o conferinţă de presă Mario Gamarra, paleontolog specializat în vertebrate la Institutul geologic, minier şi metalurgic din Lima.
Este vorba despre "o fosilă de Piscogavialis, un crocodil gavial care a existat în Peru în urmă cu aproximativ 10 milioane - 12 milioane de ani", a precizat el, subliniind starea sa perfectă de conservare.
Acele specimene prezentau o morfologie a craniului şi a maxilarului diferită de cele ale crocodililor şi aligatorilor actuali. "Aveau un bot lung şi regimul lor alimentar era în întregime piscivor", a explicat Mario Gamarra. Fosila, măsurând aproximativ trei metri în lungime, a fost descoperită la sfârşitul anului 2023 în deşertul Ocucaje, la circa 350 de kilometri sud de Lima şi la 40 de kilometri de coastele peruane la Oceanul Pacific.
Acel deşert este cunoscut pentru că le-a dezvăluit oamenilor de ştiinţă, în urmă cu 30 de ani, primele semne despre existenţa unor fosile ce datează din epoca Miocen (23 milioane - 5 milioane de ani în urmă), mai ales cele ale unor rechini gigantici şi caşaloţi ce aveau lungimi de până la 20 de metri.
Cel puţin 27 de persoane au murit în urma alunecărilor de teren din Sumatra
Salvatorii indonezieni se află în căutarea pasagerilor rămaşi blocaţi într-un microbuz îngropat în noroi după ce viiturile şi alunecările de teren au lovit mai multe zone din provincia Sumatra de Nord, provocând moartea a cel puţin 27 de persoane, a declarat joi un oficial indonezian, citat de Reuters. Ploile torenţiale care s-au înregistrat de săptămâna trecută în această provincie au provocat viituri şi alunecări de teren în patru districte, a anunţat Agenţia indoneziană pentru gestionarea dezastrelor. O alunecare de teren produsă miercuri într-un sat din districtul Deli Serdang a provocat moartea a şapte persoane şi a rănit alte 20, a declarat pentru Reuters Hadi Wahyudi, purtătorul de cuvânt al Poliţiei din Sumatra de Nord.
Echipele de salvare se aflau în căutarea persoanelor dispărute, printre care mai mulţi oameni rămaşi blocaţi într-un microbuz şi în alte vehicule pe un drum deluros care face legătura între provincii şi care a fost lovit de o alunecare de noroi, a spus el, adăugând că nu poate oferi o estimare în ceea ce priveşte numărul persoanelor afectate. În alte locuri, salvatorii au descoperit 20 de cadavre în timpul unei operaţiuni de căutare începută în weekend. Salvatorii se află în continuare în căutarea altor două persoane dispărute.
''Astăzi ne concentrăm căutarea pe găsirea persoanelor dispărute şi pe curăţarea drumurilor afectate de alunecări de teren'', a spus Hadi Wahyudi, adăugând că au fost folosite excavatoare. Alunecările de teren şi inundaţiile au avariat locuinţe, moschei şi culturi de orez.
Ploile torenţiale au provocat de asemenea inundaţii în capitala provinciei, Medan, provocând întârzieri în procesul de votare la unele secţii din cadrul unor alegeri regionale.
Vrei să te înrolezi în armata Rusiei? În medie, mai ai de trăit cel mult o lună
Într-un moment în care forțele ruse își intensifică atacurile de-a lungul liniei frontului, pierderile de vieți în rândul armatei Moscovei cresc substanțial, scrie Forbes, preluat de hotnews.ro. Un proaspăt recrut al armatei ruse are o speranță de viață de o lună după ce și-a semnat contractul, spune analistul estonian Artur Rehi.
Speranța de viață brutal de scurtă a noilor soldați ruși nu ar trebui să fie o surpriză. Hotărât să cucerească cât mai mult din Ucraina cât mai repede posibil, Kremlinul aruncă trupe nepregătite împotriva apărării ucrainene în atacuri prost conduse și lipsite de sprijin esențial. Luna septembrie a fost cea mai sângeroasă de până acum pentru ruși în actualul război. Iar luna octombrie nu a fost cu mult mai blândă. Bilanțul zilnic al rușilor uciși și răniți a depășit frecvent 1.500 în ultimele luni. În total, Rusia a pierdut între 600.000 și 730.000 de soldați care au fost uciși sau răniți în Ucraina, potrivit surselor guvernamentale americane și numărătorii oficiale ucrainene.
Parlamentul Libanului urmează să aleagă la 9 ianuarie un şef de stat creştin
Parlamentul libanez urmează să se reunească la 9 ianuarie pentru a alege un preşedinte al Republicii, într-o ţară privată de şef de stat de peste doi ani, anunţă o publicaţie oficială, la o zi după intrarea în vigoare a unui armistiţiu între Israel şi mişcarea islamistă proiraniană Hezbollah, relatează AFP.
”Preşedintele Parlamentului Nabih Berri îi cheamă pe deputaţi la o sesiune solemnă de alegerea preşedintelui Republicii, la 9 ianuarie”, anunţă agenţia oficială libaneză de presă ANI.
Începând din noiembrie 2022, divergenţe între puternica mişcare şiită Hezbollah şi adversarii săi împiedică alegerea unui şef de stat.
Însă liderul Hezbollah Naim Qassem, care i-a succedat lui Hassan Nasrallah, asasinat într-un atac israelian la sfârşitul lui sepembrie, a promis într-un discurs, la 20 noiembrie, să aibă o ”contribuţie eficientă la alegerea unui preşedinte”.
Miercuri, premierul Najib Mikati şi-a exprimat speranţa ca acordul de încetarea focului să deschidă ”o pagină nouă” în istoria Libanului şi a îndemnat la alegerea rapidă a unui preşedinte.
Nabih Berri, care prezidează influenta mişcare şiită Amal, aliata Hezbollahului, s-a pronunţat la rândul său în favoarea ”grăbirii alegerii unui preşedinte al Republicii”.
El a subliniat că acest preşedinte este necesar ”să-i unească şi nu-i să-i dezbine” pe libanezi, între care războiul Hezbollahului cu Israelul a accentuat dibergenţele.
În virtutea sistemnului de împărţire confesională a puterii, preşedinţia Libanului este rezervată unui creşin maronit, postul de premier unui musulman sunnit, iar preşedinţia Parlamentului unui musulman şiit.
