MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Şeful NATO se confruntă cu o provocare la summitul de la Ankara, în contextul în care Trump cere „loialitate” şi nu doar împărţirea sarcinilor
De când şi-a preluat funcţia de secretar general al NATO, în urmă cu aproape doi ani, Mark Rutte şi-a dedicat o mare parte din timp încercării de a menţine Statele Unite în cadrul celei mai mari alianţe militare din lume, recurgând chiar la linguşeli directe pentru a-l convinge pe preşedintele american Donald Trump să renunţe la ameninţările de a părăsi alianţa, potrivit unei analize AP.
Însă regulile jocului se schimbă în continuu, mizele devenind tot mai mari în perspectiva summitului de săptămâna aceasta din Turcia. Iniţial, problema era legată de bani. Trump a criticat îndelung aliaţii NATO pentru că alocau o parte prea mică din bugetele lor naţionale apărării. Însă aceste probleme au fost abordate la summitul de anul trecut, când aliaţii SUA s-au angajat să investească la fel de mult ca America, raportat la produsul intern brut.
Adevărata problemă a NATO în prezent este transformarea acestor fonduri în capacităţi militare, mai ales în contextul în care ţările europene sunt îngrijorate de un posibil atac din partea Rusiei.
Cu toate acestea, Rutte a încercat să risipească orice îngrijorări rămase în urma unei întâlniri de la Casa Albă de luna trecută, prezentând un nou argument pe baza unui grafic intitulat „The Trump Trillion” cu litere aurii - care arată cheltuieli în valoare de 1,2 trilioane de dolari efectuate de aliaţii europeni şi de Canada începând din 2017. Trump a părut însă impasibil, afirmând că este în continuare dezamăgit de refuzul unor aliaţi din NATO de a se alătura războiului împotriva Iranului, pe care îl lansase alături de Israel fără a-i consulta.
„Nu avem nevoie de banii lor - nu avem nevoie de nimic”, a spus Trump. „Vreau doar loialitate”.
Trump a sugerat că ar fi putut să nu participe deloc la viitorul summit dacă acesta nu ar fi fost găzduit de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Este un semn că chiar şi Erdogan şi Rutte - lideri străini pe care Trump pare să-i aprecieze în mod deosebit - vor avea mult de lucru pentru a menţine summitul pe făgaşul normal.
Rutte a stabilit un nou record de linguşire la Casa Albă
Istoric vorbind, principalele sarcini ale celui mai înalt oficial civil al NATO - întotdeauna un european, niciodată un american - au fost să încurajeze consensul într-o organizaţie care ia decizii în unanimitate şi să vorbească în numele tuturor celor 32 de ţări membre. Însă, pe parcursul ambelor mandate ale lui Trump, Rutte şi predecesorul său la cârma NATO, Jens Stoltenberg, au dedicat o cantitate uriaşă de energie doar pentru a menţine Statele Unite în cadrul alianţei.
Trump a ameninţat că va părăsi NATO, a ezitat să retragă trupele americane din Europa şi a promis că va prelua controlul asupra insulei Groenlanda - o parte semiautonomă a Danemarcei, ţară aliată. El a semănat îndoieli cu privire la faptul că ar apăra un alt membru care nu cheltuieşte suficient pentru armată, erodând astfel încrederea. Abordarea lui Rutte s-a bazat în mare măsură pe linguşeli. Discursul de luna trecută din Biroul Oval, atent regizat - cu elemente de decor care aminteau de steagul american - a stabilit un nou punct de referinţă, chiar şi pentru un om aspru criticat pentru că l-a comparat pe Trump cu un „tătic”.
Graficele arătau că se creau zeci de mii de locuri de muncă în SUA şi că exista un volum de comenzi europene pentru echipament militar în valoare de 300 de miliarde de dolari - totul datorită „liderului lumii libere”, a afirmat Rutte. El a respins, cu tact, plângerile lui Trump potrivit cărora NATO nu a sprijinit SUA împotriva Iranului, subliniind că până la 5.000 de avioane americane au decolat de pe bazele din Europa înainte de încetarea focului din aprilie.
Trump a ameninţat că va retrage forţele din Europa într-un moment de pericol
NATO nu poate funcţiona fără cel mai mare şi mai puternic aliat al său. Europa este forţată să se descurce singură, chiar în timp ce Rusia, motivul istoric al alianţei, reprezintă o ameninţare tot mai mare. Luna trecută, Pentagonul şi-a surprins aliaţii din NATO anunţând că va reduce numărul de soldaţi, nave de război, avioane şi drone pe care le-ar pune la dispoziţie în cazul în care unul dintre aceştia ar fi atacat. Trump a transmis, de asemenea, mesaje contradictorii în legătură cu posibilitatea ca efectivele militare americane să fie reduse sau majorate.
Linguşeala a funcţionat anul trecut, dar acum apar noi provocări
Fiecare summit are rolul de a demonstra angajamentul faţă de securitatea colectivă - angajamentul „toţi pentru unul, unul pentru toţi”, consacrat în articolul 5 al tratatului NATO. Acesta a fost invocat o singură dată, când aliaţii au venit în ajutorul Americii după atacurile din 11 septembrie. Ultimul summit NATO a avut loc la Haga, oraşul natal al lui Rutte, fost prim-ministru olandez. Familia regală olandeză a găzduit cina, iar Trump a petrecut noaptea la palatul regelui.
Rutte a reuşit să convingă aliaţii să susţină un angajament major privind cheltuielile de apărare, iar Trump a plecat mulţumit, numindu-şi partenerii din NATO „un grup de oameni de treabă”.
Anul acesta, summitul va fi găzduit de Erdogan, un alt membru-cheie al NATO cu o înclinaţie spre independenţă. Legăturile sale strânse cu Trump ar putea să-l menţină pe preşedintele american la masa negocierilor, dar este puţin probabil ca acestea să repare disensiunile.
Rutte a încercat să-l convingă pe Trump că partenerii săi europeni cheltuiesc mult mai mult, astfel încât America îşi poate îndrepta în siguranţă atenţia către provocările de securitate reprezentate de China, în timp ce aceştia se ocupă de războiul din Ucraina. Însă Trump vrea mai mult acum, iar cererea sa de „loialitate” este greu de redat într-un grafic.
Predecesorul lui Rutte, Stoltenberg, a scris în memoriile sale despre modul în care a prezidat un summit din 2018 pe care Trump era pe punctul de a-l da peste cap. „Dacă un preşedinte american declară că nu mai doreşte să apere ceilalţi aliaţi şi părăseşte un summit al NATO în semn de protest, atunci tratatul NATO şi garanţia de securitate pe care o oferă nu valorează prea mult”, a scris Stoltenberg.
Telepatia, tot mai aproape de realitate?
ȘAPOU:
Tulburările de vorbire sunt frecvente în numeroase boli neurologice şi pot afecta profund capacitatea unei persoane de a comunica. În formele avansate ale unor afecţiuni precum scleroza laterală amiotrofică (boala neuronului motor) sau scleroza multiplă, pacienţii îşi pot pierde complet posibilitatea de a vorbi, iar opţiunile disponibile pentru comunicare sunt încă limitate.
În prezent, multe persoane care nu mai pot vorbi folosesc planşe cu litere, cuvinte sau simboluri, precum şi dispozitive care permit selectarea acestora prin atingere ori prin mişcarea ochilor. Deşi în ultimii ani au fost dezvoltate interfeţe creier-computer capabile să transforme activitatea cerebrală în cuvinte, majoritatea necesită implantarea unor electrozi în interiorul craniului, intervenţii care sunt invazive şi costisitoare.
O companie desprinsă din Universitatea din Melbourne dezvoltă o alternativă cu risc mai redus. Dispozitivul este conceput pentru a fi introdus sub scalp, dar în exteriorul craniului, evitând astfel intervenţiile neurochirurgicale complexe.
Potrivit dezvoltatorilor, dispozitivul este poziţionat deasupra cortexului motor, regiunea cerebrală care controlează mişcările implicate în vorbire. Atunci când o persoană vorbeşte sau încearcă să vorbească, această zonă generează modele specifice de activitate electrică. Cercetătorii urmăresc să înregistreze aceste semnale şi să le transforme în cuvinte.
„Dacă ne imaginăm semnalele electrice ca pe nişte coduri QR, fiecare mişcare a gurii şi a maxilarului produce un model diferit în cortexul motor. Aceste modele apar şi atunci când o persoană cu tulburări de vorbire încearcă să vorbească. Dispozitivul nostru le poate înregistra în succesiune şi poate indica ceea ce persoana încearcă să spună”, a explicat dr. Tim Mahoney, specialist în inginerie biomedicală, cofondator al companiei Fluent.
Echipa dezvoltă în paralel un model de învăţare automată (machine learning), un tip de inteligenţă artificială (AI) care identifică tipare în cantităţi mari de date. Acesta este antrenat să transforme activitatea cerebrală în text sau în voce sintetizată, astfel încât persoanele care nu mai pot vorbi să poată comunica fără să apese butoane sau să folosească alte dispozitive de control.
În cadrul cercetării sale de doctorat, dr. Mahoney a arătat că semnalele electrice înregistrate cu electrozi plasaţi sub scalp au o calitate comparabilă cu cele obţinute prin înregistrări realizate la suprafaţa scalpului. Aceste rezultate sugerează că dezvoltarea dispozitivului poate continua fără a recurge la implantarea electrozilor în interiorul craniului.
Tehnologia a fost evaluată preliminar în studii la oameni desfăşurate în laboratoare protejate electromagnetic din cadrul Aikenhead Centre for Medical Discovery, la Spitalul St. Vincent din Melbourne. Participanţii au purtat pe scalp 144 de electrozi, care au înregistrat activitatea cortexului motor în timp ce vorbeau, mimau sau îşi imaginau că rostesc diferite expresii. Pe baza acestor înregistrări, cercetătorii au construit cea mai mare bază de date în limba engleză de acest tip. Ulterior, au colaborat cu o echipă din Japonia care deţinea un set şi mai mare de date. Folosind aceste informaţii, modelul de AI a identificat corect expresia dorită dintre 128 de variante posibile în 96% dintre cazuri.
Cercetătorii subliniază că această performanţă a fost obţinută în condiţii controlate de laborator şi reprezintă o etapă preliminară în dezvoltarea tehnologiei. Studiile clinice care vor evalua electrozii implantabili ai sistemului Fluent sunt programate să înceapă în cursul acestui an.
Un tip frecvent de AVC ar putea avea o altă cauză decât cea acceptată în prezent
Unul dintre cele mai frecvente tipuri de accident vascular cerebral (AVC) ischemic ar putea avea o cauză diferită de cea acceptată până acum, potrivit unui nou studiu publicat în revista “Circulation”. Cercetarea arată că accidentul vascular lacunar este determinat în principal de afectarea vaselor mici din creier şi nu de depunerile de aterom care îngustează arterele mari, aşa cum s-a presupus timp îndelungat.
Rezultatele, obţinute de cercetători de la University of Edinburgh şi UK Dementia Research Institute, oferă o explicaţie pentru eficienţa limitată a tratamentelor standard de prevenţie, precum aspirina, şi deschid calea către terapii care vizează direct microcirculaţia cerebrală. Accidentul vascular lacunar reprezintă aproximativ 20-25% dintre toate accidentele vasculare cerebrale ischemice. Acesta apare atunci când una dintre arterele foarte mici, situate în profunzimea creierului, se blochează, afectând structuri esenţiale implicate în controlul mişcării, sensibilităţii şi funcţiilor cognitive.
Deşi aceste accidente vasculare sunt adesea de dimensiuni reduse, impactul lor poate fi major. Boala vaselor mici cerebrale este una dintre principalele cauze ale dizabilităţii neurologice, fiind asociată cu tulburări de mers, declin cognitiv, demenţă vasculară şi un risc crescut de accidente vasculare repetate.
Studiul a inclus 229 de persoane care suferiseră fie un AVC lacunar, fie un accident vascular ischemic uşor de alt tip.
Rezultatele au fost surprinzătoare. Îngustarea arterelor mari nu s-a asociat cu apariţia AVC-ului lacunar şi nici cu progresia bolii vaselor mici cerebrale. În schimb, pacienţii care prezentau dilatarea arterelor intracerebrale au avut un risc de peste patru ori mai mare de a fi suferit un AVC lacunar.
În prezent, majoritatea pacienţilor care au suferit un AVC ischemic primesc tratament antiagregant plachetar, precum aspirina sau alte medicamente similare, pentru reducerea riscului unui nou episod vascular. Autorii studiului sugerează însă că aceste terapii sunt eficiente în special atunci când accidentul vascular este provocat de ateroscleroza arterelor mari sau de formarea cheagurilor de sânge. În cazul AVC-ului lacunar, problema pare să fie reprezentată de degradarea progresivă a peretelui vaselor foarte mici din creier, un mecanism biologic diferit. Acest lucru ar putea explica de ce numeroase studii clinice au arătat că prevenţia recurenţelor în AVC-ul lacunar este mai dificilă decât în alte forme de accident vascular cerebral.Descoperirile susţin dezvoltarea unor tratamente orientate către protejarea microcirculaţiei cerebrale.
Un avion care ateriza la Chicago a intrat în contact cu un foc de artificii
Un avion al companiei Delta Air Lines, care efectua un zbor de la Atlanta, „a intrat în contact cu un foc de artificii” în timp ce ateriza pe Aeroportul Internaţional Chicago Midway, sâmbătă, a transmis compania într-un comunicat pentru CNN.
„Tocmai am auzit bubuitura în avion”, este auzit spunând pilotul zborului Delta 1076 unui controlor de trafic aerian, potrivit unei înregistrări audio publicate de ATC.com. Pilotul a adăugat că aeronava se afla la o altitudine de aproximativ 60 de metri. Controlorul de trafic aerian a precizat că au existat „mai multe” incidente similare şi că autorităţile oraşului au fost informate. CNN a solicitat informaţii suplimentare de la poliţia din Chicago. În comunicatul său, Delta a precizat că aeronava a aterizat în siguranţă, fără incidente, şi este în curs de verificare tehnică.
Mexic - Aproape trei tone de cocaină, confiscate în Oceanul Pacific
Autorităţile mexicane au confiscat aproape trei tone de cocaină şi au arestat patru persoane aflate la bordul a două ambarcaţiuni de mici dimensiuni în apele Oceanului Pacific, a anunţat sâmbătă Marina mexicană, conform AFP.
Mexicul şi-a intensificat capturile de droguri şi arestările sub presiunea administraţiei preşedintelui american Donald Trump, care a lansat o amplă ofensivă împotriva traficului de stupefiante. Captura a avut loc în urma unor operaţiuni de supraveghere maritimă şi aeriană desfăşurate de Garda de Coastă în largul statului Oaxaca, din sudul ţării, a precizat Marina într-un comunicat. Militarii au identificat cele două ambarcaţiuni şi au trimis o navă de patrulare care le-a interceptat. În urma controlului, au fost arestate patru persoane şi au fost confiscate „86 de colete care conţineau aproximativ 2.990 de kilograme de cocaină suspectată”, se arată în comunicat. De asemenea, au fost confiscate 20 de recipiente care conţineau aproximativ 1.000 de litri de benzină.
Marina estimează că operaţiunea a împiedicat comercializarea a aproximativ 5,9 milioane de doze de droguri şi a provocat grupărilor criminale un prejudiciu economic de aproximativ 37 de milioane de dolari, contribuind astfel la slăbirea „structurilor financiare şi operaţionale” ale acestora.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Românii, „motorul invizibil” care susţine economia şi serviciile publice din Marea Britanie
De același autor
