MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Se joacă cu vieţile noastre” Un cercetător de la Anthropic îşi dă demisia, îngrijorat de inteligenţa artificială „scăpată de sub control”
Jacob Coxon, un expert britanic în vârstă de 27 de ani, şi-a anunţat marţi pe X plecarea de la Anthropic şi din industria inteligenţei artificiale. El consideră că nicio companie nu mai poate dezvolta aceste sisteme în mod responsabil fără intervenţia statelor, relatează „Le Figaro”.
Tânărul expert şi-a anunţat decizia prin şapte mesaje publicate pe X, marţi spre sfârşitul după-amiezii. În mai puţin de două ore, acestea fuseseră deja vizualizate de două milioane de ori.
Motivul se rezumă la o singură frază: "Niciuna dintre cele două companii nu acţionează în mod responsabil. Se îndreaptă cu viteză spre o superinteligenţă capabilă să se perfecţioneze singură şi să se joace cu vieţile noastre". Cele două companii în cauză nu sunt altele decât OpenAI şi Anthropic, cei doi foşti angajatori ai săi.
Matematician de formaţie, Coxon a lucrat la antrenarea unor noi modele de inteligenţă artificială (IA) pe baza unor cantităţi imense de date. Se afla, aşadar, în inima procesului.
Colegii săi folosesc acum cuvinte precum "crunchtime" (momentul decisiv) şi "endgame" (faza finală) pentru a descrie direcţia în care se îndreaptă sectorul IA, a povestit Coxon cotidianului The Wall Street Journal. "Ne îndreptăm spre cele mai extreme scenarii, în care, până la sfârşitul anului viitor, lucrurile ar putea scăpa deja de sub control", avertizează el în interviul acordat cotidianului american. Cu atât mai mult cu cât, în viziunea sa, cursa dintre laboratoarele americane şi cele chineze face să fie inevitabile compromisurile în materie de securitate.
Pe X, tânărul merge şi mai departe. "Nu subestimaţi puterea acestei tehnologii. Aceste sisteme vor deveni în curând supraomeneşti, capabile să pirateze orice, să revoluţioneze orice domeniu de la o zi la alta şi să dobândească putere şi resurse reale", spune el într-un tweet. Mai rău, "oamenii care dezvoltă IA cred sincer că aceasta ne-ar putea ucide pe toţi până la sfârşitul deceniului. Nu este o strategie de marketing", continuă avertismentul tânărului matematician.
În faţa presei, liderii şi cercetătorii experimentaţi îşi aleg cu grijă cuvintele "pentru a părea rezonabili". Însă, în privat, asigură el, aceleaşi persoane "îşi exprimă frica", susţine el. "Dacă cred cu adevărat asta, atunci de ce continuă să o construiască?", se întreabă Coxon, care îşi împărtăşeşte perspectiva: "La OpenAI, mulţi nu au înţeles pe deplin mizele civilizaţionale. La Anthropic, mizele sunt bine înţelese, dar sunt angajaţi într-o cursă pentru a ajunge primii - consideră că nimeni altcineva nu va acţiona în mod responsabil, aşa că trebuie să o facă ei înşişi, în ciuda riscului".
La începutul acestui an, Coxon a părăsit OpenAI pentru a se alătura Anthropic, tocmai datorită reputaţiei acesteia în materie de siguranţă a modelelor. Deşi consideră că eforturile Anthropic în acest domeniu sunt sincere, el estimează acum că nicio companie nu poate dezvolta în mod responsabil o inteligenţă artificială capabilă să depăşească capacităţile umane într-o serie întreagă de sarcini (ceea ce se numeşte uneori inteligenţă artificială generală sau AGI) fără intervenţia statelor sau o încetinire coordonată.
Potrivit Wall Street Journal, această plecare se numără printre primele cazuri în care un angajat al Anthropic părăseşte compania din cauza temerilor legate de siguranţa IA. Anterior, un cercetător specializat în aceste chestiuni demisionase deja pentru a se dedica studiului poeziei. Avertismentul său? "Lumea este în pericol".
Germania va trimite Ucrainei noi rachete Patriot din stocurile Bundeswehr
Germania va trimite Ucrainei noi rachete antiaeriene Patriot preluate direct din stocurile armatei germane (Bundeswehr) și de care Kievul are 'nevoie urgent' pentru a contracara atacurile cu rachete rusești, a promis marți ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la o nouă reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, format din aproximativ 50 de țări care susțin militar și financiar Ucraina în războiul cu Rusia, relatează Agerpres. 'Îi îndemn pe toți membrii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei să își verifice propriile stocuri și să efectueze livrări similare', a indicat ministrul german al apărării. 'Sunt conștient că nu este ușor de găsit un echilibru între propriile nevoi de securitate și sprijinul de care Ucraina are nevoie urgent. Dar, vă rog, dacă aveți îndoieli, să decideți în favoarea Ucrainei', a insistat Boris Pistorius.
'Din păcate, ne putem aștepta ca raidurile aeriene rusești să se intensifice din nou odată cu scăderea temperaturilor, iar atunci pagubele vor fi și mai mari', a avertizat el.
Ministrul german nu a precizat însă numărul rachetelor interceptoare Patriot care vor fi furnizate Ucrainei și nici calendarul acestor livrări. Dar el a adăugat că Germania va spori și furnizarea de rachete antiaeriene de alte tipuri către Ucraina și de asemenea a dronelor și a munițiilor cu rază lungă de acțiune.
În luna iunie, de asemenea la o reuniune a respectivului grup de țări, ministrul Boris Pistorius anunțase că Germania va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor militar, în valoare de 400 de milioane de dolari, o parte din această sumă urmând să fie destinată achiziției de rachete interceptoare pentru sistemele antiaeriene americane Patriot.
Interceptoarele Patriot sunt foarte eficiente împotriva rachetelor balistice lansate aproape zilnic de Rusia asupra unor ținte în Ucraina. Confruntată cu insuficiența rachetelor Patriot, armata ucraineană a încetat să comunice public numărul țintelor aeriene rusești doborâte, pentru a nu evidenția rata redusă de interceptare a acestora.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut insistent aliaților Ucrainei să-i furnizeze mai multe rachete Patriot, dar războiul pornit de SUA împotriva Iranului a diminuat sever stocurile de rachete de acest tip, prin urmare Washingtonul își conservă aceste stocuri și a redus drastic livrările către Ucraina.
Tot marți, Uniunea Europeană a anunțat că a acceptat, printr-o derogare, ca Ucraina să cumpere rachete americane Patriot folosind 3,2 miliarde de euro din programul european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro, program care cere să se acorde prioritate echipamentelor fabricate în UE.
Potrivit ministrului ucrainean al apărării, Evgheni Hmara, cu fondurile acum eliberate din împrumutul european Ucraina ar putea achiziționa aproximativ o mie de rachete Patriot, dar majoritatea acestora vor fi livrate abia în anii următori. Prin urmare, el le-a cerut susținătorilor Ucrainei în războiul cu Rusia să urgenteze ajutorul militar oferit Kievului din propriile lor stocuri militare.
Și secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut membrilor Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei 'să sape mai adânc' în aceste stocuri, întrucât 'nu avem de ales'.
CEDO: Un bărbat căsătorit cu mai multe femei în ţara sa origine nu poate beneficia de o reîntregire a familiei
Un bărbat căsătorit cu mai multe femei în ţara sa de origine nu poate beneficia de o reîntregire a familiei în vederea aducerii în Europa a copiilor provenind din uniuni poligame, a stabilit marţi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care nu i-a dat astfel dreptate unui refugiat din Yemen instalat în Olanda, care cerea venirea a cinci copii provenind din alte două uniuni poligame, relatează AFP.
Atunci când un stat european "stabileşte o politică a imigraţiei care ia în considerare legăturile familiale", "el nu poate să fie obligat să recunoască căsătoriile poligame, care s-ar afla în conflict cu propria sa ordine juridică", au tranşat judecătorii de la Strasbourg.
Acest caz îl priveşte pe un yemenit în vârstă de 56 de ani, care are trei soţii în Yemen. El este rezident în Olanda din 2018, unde a primit statut de azilant, şi a putut să-şi aducă una dintre soţii şi cei opt copii pe care i-a avut cu aceasta.
Însă autorităţile olandeze au refuzat intrarea în Olanda a altor cinci copii născuţi din alte două uniuni, din cauză că "poligamia este interzisă în Olanda", potrivit CEDO.
Tatăl a contestat - în zadar - această hotărâre în justiţia din Olanda, argumentând că nu este vorba despre facilitatea unei căsătorii poligame, deoarece nu vrea să-şi aducă în Europa celelalte soţii, ci doar ceilalţi copii. El a sesizat CEDO, apreciind că nesoluţionarea cazului său a antrenat încălcarea dreptului său la respectarea vieţii de familie.
Însă Curtea nu i-a dat dreptate în acest punct. Curtea subliniază în hotărârea sa că reclamantul ar fi putut să divorţeze de celelalte două soţii, aşa cum l-au invitat s-o facă autorităţile olandeze, dar că a refuzat. "Faptul că poligamia este interzisă în toate statele membre ale Consiliului Europei (CoE) arată că există un consens european puternic în acest domeniu", observă judecătorii.
În aceste condiţii, au tranşat ei, "statele membre (CoE) dispun de o mare latitudine în a decide să acorde sau nu beneficiul reîntregirii familiale unor taţi şi copii provenind din căsătorii poligame".
Incredibila evadare a unui soldat din Legiunea Străină răpit în Columbia
Un soldat columbian din Legiunea Străină franceză, luat ostatic de gherilele din Columbia l-a imobilizat pe unul dintre paznici şi s-a aruncat într-un râu, deşi avea mâinile legate, a declarat marţi pentru AFP o sursă militară de rang înalt.
În ziua evadării sale, pe 3 septembrie, José Olger Melo Charry a cerut să fie dus într-un loc mai retras pentru a-şi face nevoile, a povestit el armatei columbiene. Odată rămas singur cu paznicul său, l-a imobilizat şi i-a luat puşca, deşi avea mâinile legate, a explicat sursa militară pentru AFP. Cu mâinile încă legate, membrul Legiunii Străine în vârstă de 35 de ani a sărit apoi într-un râu, reuşind să fugă. După ce a reuşit să se elibereze din legături, a mers pe jos timp de patru zile printr-o regiune din Anzii columbieni unde îşi desfăşoară activitatea grupuri armate implicate în traficul de droguri, până când a ajuns duminică la o secţie de poliţie.
"De fiecare dată când trecea o motocicletă, se ascundea" în spatele stâncilor sau se urca în copaci, a declarat responsabilul militar sub condiţia anonimatului. În declaraţia sa dată armatei, bărbatul a povestit că a luat masa la un ţăran, temându-se însă să nu fie denunţat gherilelor. În timp ce fugea, a reuşit, de asemenea, să-şi contacteze familia prin telefon. Aceasta a informat forţele de ordine că el evadase şi că se deplasa pe jos prin munţi.
Sursa militară a adăugat că soldatul era considerat un "peşte mare" de către luptătorii de gherilă şi că a rămas cu mâinile şi picioarele legate pe parcursul celei mai mari părţi a captivităţii sale.
Luni, armata columbiană a anunţat că soldatul a parcurs un traseu de patru zile în timpul evadării sale, dar nu a oferit detalii cu privire la condiţiile în care a avut loc evadarea. Autorităţile columbiene au precizat că cei care l-au răpit nu au cerut niciodată răscumpărare.
José Olger Melo Charry, caporal al Legiunii Străine franceze aflat în permisie, se întorsese în ţara sa pentru vacanţă. El a fost răpit pe 6 august de un grup disident al fostelor Forţe Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), în timp ce se deplasa pe un drum din departamentul Nariño (sud-vest), bastion al organizaţiilor implicate în traficul de cocaină şi exploatarea minieră ilegală. Potrivit Ministerului Apărării din Franţa, soldatului nu i se acordase permisiunea de a se deplasa în Columbia.
Un vapor cu jurnalişti la bord, dat dispărut în timp ce acopereau erupţia Vulcanului Anak Krakatau
Indonezia a lansat marţi căutări ale unui vapor la bordul căruia se aflau opt persoane - inclusiv cinci jurnalişti care acopereau erupţia Vulcanului Anak Krakatau - cu care contactul a fost pierdut luni, anunţă salvatori, relatează AFP.
Ambarcaţiunea a plecat luni după-amiaza dintr-un port din provincia Banten, situată la aproximativ 120 de kilometri vest de capitala indoneziană Jakarta, a anunţat într-un comunicat Agenţia de căutare şi salvare. Între pasageri se află cinci jurnalişti indonezieni care lucrează la publicaţii locale şi internaţionale, inclusiv la agenţia publică indoneziană de presă Antara, agenţia turcă de presă Anadolu şi site-ul local Inews.
Jurnaliştii voiau să fotografieze şi filmeze erupţiile Vulcanului Anak Krakatau. Unul dintre jurnalişti a contactat un coleg căruia i-a comunicat poziţia în care se afla luni, către ora locală 15.00 (11.00, ora României), însă nu a mai dat niciun semn de atunci. "Până acum nu au revenit, iar proprietarul vaporului nu a primit nicio informaţie din partea echipajului", a anunţat organismul însărcinat cu căutările.
O operaţiune de căutare a fost lansată marţi, la care iau parte salvatori, poliţia fluvială şi aeriană şi societatea proprietară a vaporului. Şeful agenţiei locale de salvare Al Amrad a anunţat într-un comunicat că cinci jurnalişti, doi membri ai echipajului şi un ghid se aflau la bord.
El a adăugat, citat de postul Kompas TV, că operaţiunile de căutare au fost suspendate marţi şi că urmau să fie reluate miercuri dimineaţa. Agenţia Antara a confirmat că fotograful său Muhammad Bagus Khoirunas era unul dintre pasagerii vaporului dat dispărut.
Agenţia a subliniat că se afla în legătură cu autorităţile pentru a obţine informaţii suplimentare şi că poliţia i-a declarat că căutările erau complicate din cauza valurilor înalte şi unei vizibilităţi slabe. Erupţiile vulcanului au determinat autorităţile să suspende traficul aerian pe mai multe aeroporturi, timp de două zile.
Zborurile s-au reluat marţi pe Aeroportul Internaţional din Jakarta. Accidentele maritime sunt frecvente în Indonezia, un arhipelag vast situat în Asia de Sud-est alcătuit din 17.000 de insule, din cauza unor norme de securitate laxe şi unor condiţii meteorologice uneori complicate.
În ianuarie, trei turişti spanioli au murit după ce vaporul la bordul căruia se aflau a naufragiat în Indonezia, iar un băiat în vârstă de zece ani a fost dat dispărut după ce autorităţile au oprit căutările.
Guvernul spaniol declasifică rapoarte ale spionajului privind criza migraţiei de la Ceuta
Guvernul spaniol a declasificat marţi rapoarte ale serviciilor de informaţii privind intrarea ilegală şi masivă de migranţi în Ceuta, din Maroc, la sfârşitul lui iulie, în speranţa îndepărtării îndoielilor cu privire la ceea ce ştia Guvernul înainte de criză şi despre rolul Rabatului în aceste evenimente, relatează AFP. "Facem încă un pas în angajamentul nostru în favoarea transparenţei şi dreptului cetăţenilor de a cunoaşte toate informaţiile", a declarat o purtătoare de cuvânt a Executivului, Elma Saiz, în urma unei şedinţe a Guvernului în care s-a aprobat declasificarea a aproximativ 40 de documente - care urmează să fie făcute publice miercuri.
Pătrunderea cu forţa - la 30 şi 31 iulie - a peste 70.000 de migranţi din Maroc în acest mic teritoriu spaniol ridică în continuare numeroase întrebări cu privire la faptul dacă Guvernul spaniol a fost avertizat prin rapoarte de informaţii cu privire la ceea ce se putea întâmpla şi despre rolul jucat de către ţara vecină în această criză. Premierul Pedro Sánchez anunţa joi, în faţa deputaţilor, că Executivul nu a primit niciun raport care să permită o anticipare a amplorii a ceea ce s-a întâmplat în Ceuta.
Liderul socialist a dat totodată asigurări că niciun serviciu nu a "remis Guvernului spaniol probe solide care să arate că Marocul a planificat sau orchestrat" acest aflux de migranţi. Însă îndoieli cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută, în urma divulgării unui raport al poliţiei care sublinia "permisivitatea" forţelor de securitate spaniole în timpul crizei.
Justiţia spaniolă a deschis o anchetă cu privire la această criză, bazându-se în principal pe acest raport al poliţiei, în care se evocă "o gestionare de netăgăduit care favoriza procesul" intrării migranţilor "de pe teritoriul regatului Maroc".
O majoritate a acestor migranţi s-a întors rapid în Maroc, însă mii de migranţi au rămas la Ceuta, unde situaţia rămâne tensionată până în prezent. Potrivit ministrului politicii Teritoriale Ángel Víctor Torres, aproximativ 3.400 de locuri au fost amenajate la Ceuta în vederea primirii migranţilor - dintre care mulţi dorm în continuare pe plaje.
Obiectivul este să se atingă 6.000 de locuri "în zilele următoare", a dat el asigurări marţi. Guvernul vrea să accelereze expulzarea migranţilor, însă trebuie să-i identifice pe fiecare dintre ei pentru a stabili dacă are dreptul la azil sau poate să fie expulzat, în contextul în care mii de minori au dreptul să beneficieze de o protecţie specială.














