MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Satisfacția tinerilor față de democrație, în declin la nivel global
Motivul principal îl reprezintă ilegalitățile: milenialii reprezintă, numeric, circa un sfert din populația SUA, însă dețin doar 3% din averea totală n la aceeași vârstă, generația Baby Boomer deținea 21% din avere
Tinerii sunt mai puțin satisfăcuți de democrație și mai dezamăgiți în prezent decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa, America de Nord, Africa și Australia, relevă un studiu realizat de Universitatea Cambridge. “Milenialii”, cum sunt cunoscuți tinerii născuți între 1981 și 1996, sunt mai deziluzionați decât generația X, născută între 1965 și 1981, sau așa-numiții “Baby Boomers”, născuți între 1944 și 1964, ori generația interbelică (1918-1943). “La nivel global, generațiile mai tinere nu sunt doar mai nesatisfăcute de performanța democratică decât vârstnicii, ci și mai nemulțumite decât generațiile anterioare în etape similare de viață”, au descoperit autorii studiului.Tabloul este pesimist în SUA, Brazilia, Mexic, Africa de Sud, Franța, Australia și Marea Britanie. Totuși, nivelul de satisfacție al tinerilor a crescut în Germania, Coreea de Sud și în multe dintre țările central și est-europene ieșite din comunism.Principala cauză a dezamăgirii tinerilor față de democrație este inegalitatea de avere și venituri, afirmă raportul, citând statistici care arată că milenialii reprezintă, numeric, circa un sfert din populația Statelor Unite, însă dețin doar 3% din averea totală. La aceeași vârstă, generația Baby Boomer deținea 21% din avere. Autorii sugerează că presiunea pe care populismul o exercită asupra politicii mainstream ar putea, în realitate, să crească angajamentul democratic prin forțarea partidelor și a liderilor de orientare moderată să inverseze tendința de declin. Studiul Centrului pentru Viitorul Democrației al Universității Cambridge a fost realizat pe baza datelor culese de la peste 4,8 milioane de respondenți din 160 de țări, între 1973 și 2000.
Ucigașul profesorului francez a trimis un SMS unui părinte deranjat de caricaturi
Tânărul care l-a decapitat pe profesorul francez pentru că a arătat caricaturi cu profetul Mohamed la ore a trimis un SMS tatălui unei eleve care s-a plâns cu privire la imagini, a spus marți o sursă din cadrul poliției. Sursa a spus pentru Reuters că nu este clar dacă tată a răspuns SMS-ului ucigașului. Profesorul de istorie Samuel Paty a fost decapitat vineri în fața școlii la care preda în Conflans-Sainte-Honorine de către un tânăr cecen în vârstă de 18 ani. Procurorii au spus că atacatorul, împușcat mortal de către poliție imediat după atac, a vrut să îl pedepsească pe profesor pentru că le-a arătat elevilor, luna aceasta, caricaturi cu profetul Mohamed la ora de cultură civică care avea ca temă libertatea de expresie. BFM TV a relatat ieri că tatăl care l-a criticat pe profesor într-un video pe social-media a avut un schimb de mesaje cu ucigașul pe Whatsapp în zilele anterioare atacului. Profesorul decapitat a fost ținta une campanii furioase pe rețelele de socializre înainte de a fi ucis. Tatăl, care a fost reținut de poliție, a postat un video pe Facebook în care spunea că vrea ca profesorul să fie înlăturat, au spus procurorii în weekend. Bărbatul a fost de asemenea la directorul școlii pentru a se plânge și a postat pe Facebook un nou video în care dădea numele profesorului și numele școlii.Crima a șocat Franța, aducând aminte de atacul din 2015 de la revista de satiră Charlie Hebdo. Persoanele publice au catalogat crima drept un atac la adresa Republicii și la valorile franceze, iar Paty a primit postum ordinul “Legiunea de Onoare”.
NATO: Summit în martie, dacă va câștiga Biden, „joi” la vară dacă va câștiga Trump
NATO are în vedere un summit în martie, la Bruxelles, pentru a-l primi pe noul președinte american, în cazul în care Joe Biden obține o victorie în alegerile de la 3 noiembrie în Statele Unite, declară diplomați și oficiali de la Alianța Nord-Atlantică pentru Reuters. Însă un summit ar urma să aibă loc către jumătatea lui 2021 în cazul în care este ales Donald Trump. O reuniune a șefilor de stat și de guverne din Alianța Nord-Atlantică la începutul primăverii ar viza o relaxare a relațiilor, puse la încercare de cei patru ani ai președinției lui Donald Trump, care a catalogat blocul militar occidental drept “depășit”. Trump i-a catalogat, de asemenea, pe unii dintre aliați drept “infractori” și a amenințat voalat în iulie 2018 cu retragerea Statelor Unite din NATO. “Majoritatea aliaților vor o victorie a lui Joe Biden luna viitoare, dar vor colabora, evident, și cu o administrație Trump realeasă”, a declarat un diplomat la sediul NATO la Bruxelles. Un summit în martie “i-ar oferi lui Biden o tribună pentru a reuni din nou Europa și America de Nord, iar asta ar oferi NATO oportunitatea de a lăsa în urmă epoca Trump”, a declarat alt diplomat. Alți doi oficiali le-au confirmat spusele. Atât cei doi oficiali, cât și cei doi diplomați au declarat că, dacă Trump este reales, NATO va încerca să organizeze un summit la începutul verii. O asemenea întâlnire ar fi mai puțin urgentă, întrucât președintele american a participat deja la summituri NATO și și-ar putea înăspri poziția, declară sursele citate.
Sondaj: 77% dintre europeni insistă ca fondurile UE să fie legate de respectarea statului de drept
Majoritatea cetățenilor Uniunii Europene sprijină un buget al Blocului comunitar mai mare pentru a depăși pandemia. Sănătatea publică este o prioritate, urmată de redresarea economică și de schimbările climatice, arată rezultatele celui de-al treilea sondaj comandat de Parlamentul European de la începutul pandemiei. În sondajul efectuat la începutul lunii octombrie 2020, aproximativ opt din zece participanți (77%) din întreaga UE sprijină conceptul conform căruia Uniunea ar trebui să condiționeze alocarea fondurilor de punerea în aplicare de către guvernul național a principiilor statului de drept și democrației. Cel puțin șapte din zece participanți sunt de acord cu această afirmație în 26 state membre ale UE. O majoritate absolută a europenilor continuă să solicite un buget al UE mai mare pentru combaterea Covid-19: 54% dintre europeni consideră că Uniunea ar trebui să dispună de mijloace financiare mai importante pentru a putea depăși consecințele pandemiei de coronavirus. Întrebați despre domeniile unde ar trebui cheltuit acest buget al UE extins, mai mult de jumătate dintre participanți (54%) afirmă că sănătatea publică ar trebui să fie o prioritate, urmată de redresarea economică și de noi oportunități pentru întreprinderi (42%), schimbări climatice și protecția mediului (37%) și ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (35%). La nivelul UE, schimbările climatice și mediul au înlocuit ocuparea forței de muncă în topul primelor trei priorități în materie de cheltuieli, în comparație cu ultimul sondaj efectuat în iunie 2020. Două treimi dintre participanți (66%) sunt de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus. Numai un sfert (25%) nu este de acord cu această afirmație.
Microfoanele lui Trump și Biden, “tăiate” la ultima lor dezbatere
Microfoanele președintelui republican în exercițiu Donald Trump și rivalului său democrat Joe Biden vor fi “tăiate” în anumite momente ale ultimei lor dezbateri, pentru a le permite fiecăruia dintre candidații la fotoliul de la Casa Albă să aibă cuvântul un anumit timp fără întrerupere, a anunțat Comisia independentă însărcinată cu organizarea dezbaterilor prezidențiale. Cei doi se întâlnesc joi la Nashville, în Tennessee, în ultima lor înfruntare televizată, cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile de la 3 noiembrie. Aceste schimbări sunt impuse în urma haosului primei dezbateri a lui Trump cu Biden, la 29 septembrie, la Cleveland, în Ohio, a anunțat luni Comisia independentă însăcinată din 1968 cu organizarea dezbaterilor prezidențiale.
Trump și Biden vor dispune fiecare de câte două minute de microfon - fără întrerupere - pentru a răspunde întrebărilor moderatoarei în cadrul diverselor părți ale dezbaterii - care vor dura 15 minute -, după care microfoanele vor fi “deschise” din nou pentru a le permite să discute. În prima dezbatere, Trump l-a întrerupt pe Biden de 71 de ori, iar democratul l-a întrerupt pe republican de 22 de ori, potrivit site-ului Axios. Fostul vicepreședinte al lui Barack Obama, iritat, i-a spus atunci miliardarului “dar mai taci din gură, omule?!”, o formulă care ar urma să rămână în anale. Prima dezbatere a fost catalogată de observatori și comentatori drept un “film de groază”, “cea mai proastă dezbatere din istorie”, un “fiasco”, un “shitshow”. Campania lui Trump s-a opus acestei măsuri, însă a dat asigurări că locatarul Casei Albe va lua parte la dezbatere.
Rusia acuză SUA că vor să instige la o revoluție în Republica Moldova
Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse (SVR) a acuzat ieri SUA că vor să instige la o revoluție în Republica Moldova, în contextul alegerilor prezidențiale ce vor avea loc aici pe 1 noiembrie, după modelul Republicii Belarus și Kârgâzstanului, unde în prezent au loc ample revolte populare. “SUA continuă să se amestece fără nicio reținere în treburile interne ale unei țări prietene a Moscovei. Astăzi vedem că americanii orchestrează un scenariu revoluționar pentru Republica Moldova în noiembrie”, a declarat, potrivit unui comunicat, șeful SVR, Serghei Narâșkin.
Belgia ar putea fi nevoită să revină la un „lockdown” total
Belgia ar putea fi nevoită să revină la un “lockdown” total dacă nu se va opri înmulțirea infectărilor cu COVID-19 și a internărilor în spital, afirmă un important virusolog belgian, într-un interviu apărut marți într-un ziar local. “Într-un astfel de caz, am fi nevoiți să luăm în considerare măsuri și mai restrictive, care ar însemna un lockdown ca cel impus în martie și aprilie”, a spus Yves Van Laethem pentru La Derniere Heure. Van Laethem, care susține conferințele naționale de presă privind situația legată de COVID-19, a spus că numai un eventual vaccin sau un tratament eficient ar ajuta la oprirea pandemiei. În contextul în care cazurile se înmulțesc rapid în Europa, Irlanda a impus luni unele dintre cele mai dure restricții de pe continent, iar Țara Galilor urmează să înceapă vineri un “lockdown” de două săptămâni. Duminică, ministrul Sănătății din Belgia, Frank Vandenbroucke, a declarat că întreaga capitală Bruxelles și regiunea sudică Valonia sunt “aproape de un tsunami”, situația sanitară fiind cea mai gravă din Europa. El a precizat că un tsunami ar însemna că autoritățile au pierdut controlul situației și că procedurile de sănătate care nu sunt legate de COVID-19 vor trebui amânate. Belgia, țară cu 11 milioane de locuitori, a raportat luni o medie zilnică de 7.876 de noi infecții, 252 de spitalizări și 30 de decese în săptămâna încheiată la 15 octombrie. În timpul perioadei de vârf a valului de infectări cu coronavirus din primăvară, la sfârșitul lunii martie, peste 600 de persoane erau internate zilnic în spital în Belgia.
Un maghiar originar din România, ales președinte al Curții Supreme de Justiție a Ungariei
Un maghiar originar din România, Zsolt András Varga, a fost ales luni, de către Parlamentul de la Budapesta, în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție a Ungariei (Kúria), transmite MTI. Zsolt András Varga a fost ales președinte al Curții Supreme prin vot secret, cu 135 de voturi pentru și 26 împotrivă și urmează să preia funcția începând cu data de 2 ianuarie 2021. András Zsolt Varga s-a născut la Târgu Mureș. Este licențiat în Drept, a absolvit în 1995 Universitatea “Eötvös Loránd” din Budapesta, unde și-a dat și doctoratul, apoi a susținut teza de abilitate la Universitatea Catolică “Pázmány Péter” din Budapesta. Începând din 2012 este și profesor universitar.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
