Internațional

MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Rusia a devenit al doilea producător de armament din lume

Ziarul de Vrancea
9 dec 2018 464 vizualizări

Studiul nu ia în considerare China pentru că nu există date disponibile

Rusia a devenit al doilea producător de armament în 2017, depășind Regatul Unit, potrivit unui raport publicat ieri de Institutul Internațional de Ceretare a Păcii de la Stockholm (SIPRI), potrivit căruia Statele Unite își păstrează primul loc detașat, și în care Franța se clasează a patra. ”Întreprinderile ruse înregistrează o creștere semnificativă a vânzării de armament începând din 2011”, precizează cercetătorul Siemon Wezeman, citat într-un comunicat. Industria armamentului rus reprezenta în 2017 9,5% din vânzările primilor 100 de producători mondiali. Cifra sa de afaceri atingea 37,7 miliarde de dolari (33 de miliarde de euro), în creștere cu 8,5% față de 2016, potrivit raportului. ”Acest lucru este în corcondanță cu creșterea cheltuielilor Rusiei în privința achiziționării de armament în vederea modernizării forțelor sale armate”, precizează cercetătorul SIPRI. În septembrie, Moscova a efectuat cele mai vaste manevre militare din istoria sa în Orientul Mijlociu, denunțate de NATO drept o repetiție a unui ”conflict de mare amploare”.

Americanii vând 57% din armament

Regatul Unit, care ocupa locul doi în clasament începând din 2002, a trecut pe locul trei (9% din producția mondială). Franța își păstrează locul patru cu 5,3% din producție. Statele Unite rămân devensat în frunte. Numai industria americană de armament reprezenta 57% din totalul vânzărilor la nivel mondial în 2017, iar 42 de întreprinderi americane se aflau în top 100, cu o cifră de afaceri cumulată de 226,6 miliarde de dolari. ”Întreprinderile americane benefiau în mod direct de cererea constantă de armament a Departamentului american al Apărării”, a precizat Aude Fleurant, directoarea progranului de cercetare cu privire la armament și cheltuieli militare. Institutul subliniază, de asemenea, că vânzările întreprinderilor turce au crescut cu 24% în 2017, reflectând ”ambițiile Ankarei de a-și dezvolta industria armamentului cu scopul de a răspunde unei creșteri tot mai mari de armament și de a deveni mai puțin dependentă de furnizori străini”, potrivit altui cercetător SIPRI, Pieter Wezeman. Studiul nu ia în considerare China - de unde nu există date disponibile, notează SIPRI. Institutul notează, de asemenea, o creștere cu 2,5% a vânzărilor efectuate de primele 100 de întreprinderi producăroare de armament din lume în decurs de un an, care au atins astfel suma de 398,2 miliarde de dolari. Anul 2017 este al treilea an consecutiv în care ele înregistrează creșteri. Vânzările primilor 100 de producători mondiali de armament au crescut cu 44% față de nivelul din 2002.

Ultimele cuvinte al lui Khashoggi: ”Nu pot să respir”

Ultimele cuvinte ale lui Jamal Khashoggi, sauditul ucis la 2 octombrie în consulatul țării sale la Istanbul, au fost ”nu pot să respir”, dezvăluie CNN, citând o sursă care afirmă că a citat transcrierea unei înregistrări audio a asasinatului. Această sursă, căreia CNN nu-i precizează identitatea, a declarat pentru postul american că transcrierea arată că asasinatul jurnalistului saudit a fost premeditată și că mai multe apeluri telefonice au fost efectuate în timpul crimei pentru a se descrie desfășurarea operațiunii, efectuată în Consulatul Arabiei Saudite la Istanbul.Potrivit CNN, oficiali turci afirmă că aceste apeluri telefonice erau adresate unor oficiali de rang înalt saudiți, la Riad. Jamal Khashoggi, un membru al elitei saudite, devenit un critic al prințului moștenitor Mohammed bin Salman, s-a instalat în Statele Unite și scria articole de opinie în Washington Post (WP). El a fost ucis pe 2 octombrie, după ce a intrat în consulatul saudit.mPotrivit CNN, transcrierea conține descrieri ale unei lupte a lui Khashoggi cu asasinii săi și sunete înregistrate pe bandă în timp ce corpul disidentului ”era dezmembrat cu un ferăstrău”. Transcrierea originală a fost efectuată de către serviciile turce de informații. CNN precizează că sursa sa a văzut versiunea tradusă a acestei transcrieri și a fost informată cu privire la ancheta efectuată de către autoritățile turce cu privire la uciderea jurnalistului.Pe de altă parte, ministrul saudit de Externe Adel al-Jubeir a anunțat duminică faptul că Riadul refuză să extrădeze în Turcia persoane suspectate că sunt implicate în asasinarea lui Khashoggi.

Turcia a cerut miercuri arestarea a doi apropiați ai prințului moștenitor Mohammed bin Salman, supranumit ”MBS”, în cadrul anchetei cu privire la această crimă. ”Noi nu ne extrădăm cetățenii”, a declarat Jubeir într-o conferință de presă la Riad. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a îndemnat în mai multe rânduri Arabia Saudită să extrădeze suspecți în acest scandal.Potrivit Turciei, o echipă de 15 saudiți a fost trimisă la Istanbul pentru a-l omorî pe Khashoggi. Riadul a declarat, la rândul său, că este vorba despre o operațiune care nu a fost decisăde către autorități și care a luat o întorsătură nedorită

Kremlinul, despre amestecul în protestele din Franța: O ”calomnie”

Acuzații potrivit cărora Rusia a amplificat manifestațiile ”vestelor galbene” în Franța reprezintă o calomnie, a apreciat ieri un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ”Noi nu ne-am amestecat și nu ne amestecăm în afaceri interne ale unor țări terțe și nici în Franța”, a declarat Peskov. Potrivit ziarului britanic The Times, câteva sute de conturi cu legături cu Rusia au căutat, pe rețele de socializare, să amplifice manifestațiile ”vestelor galbene” în ultima perioadă. Această rețea de conturi a pus în circulație mesaje pe Twitter care insistă asupra violențelor și haosului, potrivit ziarului, care citează o analiză efectuată de New Knowledge, o întreprindere cu activitate în domeniul securității cibernetice. Potrivit New Knowledge, scrie The Times, aceste conturi au răspândit informații false, folosind fotografii cu manifestanți răniți la alte evenimente, cu scopul de a acredita ideea unor brutalități ale poliției.Pe de altă parte, aproximativ 136.000 de persoane au participat sâmbătă, în Franța, la manifestații legate de mișcarea ”vestelor galbene”, la care au fost efectuate, în întreaga țară, 1.939 de rețineri, care au condus la 1.709 plasări în arest preventiv, potrivit unui bilanț consolidat difuzat de Ministerul francez de Interne.În total, 120.000 de polițiști, jandarmi și pompieri au fost mobilizați să înfrunte această zi de mare risc, potrivit ministerului.

Instanță europeana: Marea Britanie poate reveni în mod unilateral asupra deciziei de a părăsi UE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit ieri că Regatul Unit are dreptul să revină în mod unilateral asupra deciziei de a părăsi Uniunea Europeană (UE), fără ca măcar să consulte celelalte state membre UE, relatează Reuters.Într-o hotărâre pronunțată cu o zi înaintea votului prevăzut marți în Camera Comunelor asupra poriectului acordului Brexitului, CJUE afirmă că ”Regatul Unit este liber să revoce în mod unilateral notificarea intenției sale de a se retrage din UE”. Marea Britanie nu dorește să rămână în UE, iar Brexitul va avea loc în noaptea de 29 martie 2019, a reacționat secretarul de stat britanic al Mediului Michael Gove după ce CJUE a pronunțat hotărârea.Această hotărâre este conformă cu avizul emis săptămâna trecută de avocatul general al Curții. Acest aviz a consolidat speranțele opozanților britanici ai Brexitului cu privire la organizarea unui nou referendum care să împiedice plecarea regatului din Uniune.Premierul Theresa May se confruntă cu o opoziție puternică în Parlament față de acordul Brexitului pe care l-a încheiat cu Bruxellesul, iar mulți se așteaptă ca Parlamentul să respingă textul, înainte ca șefa Guvernului să participe joi la un summit european la Bruxelles.

Igor Dodon, suspendat pentru a cincea oară din funcția de președinte

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis suspendarea temporară a președintelui republicii, Igor Dodon, pentru refuzul lui de a promulga cinci legi aprobate de parlament, informează luni Radio Chișinău. Printre acestea se numără cea referitoare la construcția Ambasadei SUA pe terenul fostului Stadion Republican, cea privind sărbătorirea la 9 mai a Zilei Europei, cea referitoare la noul Cod al Serviciilor Media Audiovizuale și cea cu privire la reforma Departamentului Trupelor de Carabinieri. În calitate de președinte interimar, președintele parlamentului de la Chișinău sau premierul va emite decrete de promulgare a actelor respective, potrivit hotărârii.Până acum, Igor Dodon a fost suspendat din funcția de președinte de patru ori, iar obligațiunile sale au fost îndeplinite de către președintele parlamentului, Andrian Candu. Prima dată Igor Dodon a fost suspendat după ce a refuzat să semneze decretul de numire în funcție a ministrului apărării Eugen Sturza, documentul fiind semnat de Andrian Candu. Tot președintele parlamentului a semnat decretele de numire a noilor miniștri propuși anterior de democrați și respinși în mod repetat de Igor Dodon. A treia oară, presedintele a fost suspendat pentru că a refuzat să promulge legea anti-propagandă, iar a patra oară, pentru că a refuzat sa semneze decretele de numire în funcții de miniștri a Silviei Radu și a lui Nicolae Ciubuc.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.