MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Risc de tensiuni între SUA şi Rusia: Confiscarea petrolierului Marinera de către SUA este „piraterie de secol XXI”
MAE de la Moscova cere eliberarea cetăţenilor ruşi aflaţi la bord, Casa Albă sugerează că ar putea fi deferiţi justiţiei
Parlamentarul rus Leonid Sluţki, preşedintele comisiei pentru afaceri internaţionale a Dumei de Stat a Rusiei, a calificat confiscarea navei Marinera de către SUA drept un act de „piraterie de secol XXI”, în timp ce, potrivit agenţiei de ştiri TASS, Ministerul rus de Externe a cerut eliberarea cetăţenilor ruşi aflaţi la bord. Casa Albă a anunţat, în schimb, că aceştia ar putea fi judecaţi.
Sluţki a acuzat că acţiunea SUA încalcă dreptul maritim şi convenţiile Naţiunilor Unite. El a adăugat că referirile la regimul de sancţiuni nu pot fi o justificare pentru capturarea navei. „SUA acţionează din ce în ce mai mult în baza dreptului forţei, ignorând forţa dreptului”, a declarat deputatul. Potrivit TASS, Ministerul rus de Externe a cerut eliberarea cetăţenilor ruşi aflaţi la bordul petrolierului confiscat miercuri de forţele SUA, care au beneficiat şi de sprijin britanic.
Ministerul rus de Externe a cerut ca cetăţenii ruşi aflaţi la bordul petrolierului confiscat să fie returnaţi „în patria lor”. MAE rus a solicitat SUA, de asemenea, să „asigure un tratament uman şi demn” cetăţenilor ruşi aflaţi la bordul petrolierului şi să nu „împiedice” întoarcerea acestora în Rusia. Moscova monitorizează îndeaproape confiscarea navei Marinera de către SUA, a transmis TASS.
Nava sub pavilion rus, denumită iniţial Bella 1, a fost sancţionată de SUA în 2024 pentru că opera în cadrul unei „flote fantomă” de tancuri petroliere care transportau ilegal combustibil.
Luna trecută, forţele americane au încercat să intercepteze nava în apropierea Venezuelei, dar nu au urcat la bordul acesteia, după ce vasul a reuşit să evite abordarea. Rusia a depus ulterior o solicitare diplomatică oficială - după ce nava a apărut în registrul oficial al navelor ruseşti cu un nou nume – solicitând SUA să înceteze urmărirea.
Ce spune Casa Albă
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că preşedintele Donald Trump „nu se teme” să continue confiscarea petrolierelor sancţionate, în ciuda îngrijorărilor că acest lucru ar putea agrava tensiunile cu Rusia şi China, relatează CNN. „El va aplica politica noastră care este cea mai bună pentru Statele Unite ale Americii”, a declarat ea reporterilor în timpul unei conferinţe de presă. „Asta înseamnă aplicarea embargoului împotriva tuturor navelor din flota fantomă care transportă ilegal petrol”, a spus Leavitt.
Declaraţiile Casei Albe au venit la câteva ore după ce armata americană a preluat controlul asupra a două petroliere, inclusiv nava sub pavilion rus pe care o urmărea de mai bine de două săptămâni. Ea a minimizat riscul ca acest lucru să provoace o escaladare a tensiunilor între SUA şi Rusia, argumentând că Trump menţine o relaţie bună cu preşedintele rus Vladimir Putin. „Cred că aceste relaţii personale vor continua”, a spus ea, adăugând că Trump a clarificat că această confiscare a petrolierelor sancţionate este „politica acestei administraţii şi că nu se teme să o pună în aplicare”.
În plus, administraţia SUA ar putea aduce echipajul navei Mariner în Statele Unite pentru a fi judecat pentru posibile încălcări ale legii federale. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, e menţionat că a fost emis un mandat de arestare împotriva navei şi a echipajului său, ceea ce înseamnă că echipajul este acum supus urmăririi penale pentru orice încălcare relevantă a legii federale şi, dacă este necesar, va fi adus în Statele Unite pentru a fi judecat, a spus ea.
„Reţinerea din această dimineaţă a unui petrolier urmărit în Oceanul Atlantic de Nord a fost efectuată în conformitate cu un mandat federal. Această navă face parte din flota-fantomă a Venezuelei şi transporta petrol, încălcând sancţiunile. Statele Unite şi preşedintele nu vor tolera acest lucru”, a declarat Leavitt.
Moscova ar fi trimis un submarin să protejeze nava
Statele Unite au capturat petrolierul sub pavilion rus în Oceanul Atlantic, într-o operaţiune riscantă ce ar putea duce la o confruntare cu Kremlinul, mai ales că Moscova ar fi trimis un submarin pentru a proteja nava, scrie The Guardian.
Comandamentul SUA din Europa a declarat miercuri că a abordat nava Marinera pentru presupuse încălcări ale sancţiunilor, punând capăt unei urmăriri dramatice de două săptămâni, care a început în Caraibe şi s-a încheiat în Atlantic. Postul public rus RT a publicat mai devreme două fotografii neclare care arătau un elicopter apropiindu-se de petrolierul Marinera, afirmând că era în curs o operaţiune. Este prima capturare militară americană cunoscută a unei nave sub pavilion rus în istoria recentă şi este cea mai recentă demonstraţie a puterii şi influenţei militare americane, notează The Guardian.
Paza de Coastă a SUA a declarat miercuri că a interceptat separat un alt petrolier din flota-fantomă care se află sub sancţiuni, M Sophia, într-o operaţiune desfăşurată înainte de răsărit în Caraibe. Marinera naviga în Atlantic între Islanda şi Marea Britanie, potrivit datelor de urmărire a navelor furnizate de MarineTraffic. The Wall Street Journal a relatat că mai multe elicoptere şi cel puţin o navă a pazei de coastă au fost utilizate pentru a prelua controlul asupra petrolierului. Marea Britanie a oferit sprijin Statelor Unite în această operaţiune, a declarat Ministerul Apărării de la Londra într-un comunicat.
Reacţia imediată a Kremlinului la confiscare a fost deosebit de discretă, Moscova părând să-şi continue eforturile de îmbunătăţire a relaţiilor cu Washingtonul, în speranţa de a-şi asigura favorurile în negocierile privind Ucraina, scrie The Guardian. Ministerul Transporturilor din Rusia a declarat într-un comunicat că forţele americane au urcat la bordul navei în afara apelor teritoriale ale oricărui stat şi că s-a pierdut contactul cu aceasta. Ministerul a citat convenţia ONU din 1982 privind dreptul mării, care prevede că „niciun stat nu are dreptul să folosească forţa împotriva navelor înregistrate în mod corespunzător în jurisdicţiile altor state”.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a scris pe X: „Blocada petrolului venezuelean sancţionat şi ilicit rămâne ÎN VIGOARE – oriunde în lume”.
Urmărirea navei Marinera a început după ce aceasta s-a întors în Atlantic în timp ce călătorea din Iran spre Venezuela, încercând să evite blocada americană care viza petrolierele sancţionate care operau în apropierea apelor venezuelene.
Operaţiunea riscă să tensioneze relaţiile cu Vladimir Putin, venind într-un moment delicat, în timp ce negocierile pentru un potenţial acord de pace în Ucraina continuă şi după capturarea de către SUA a preşedintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, un aliat de lungă durată al Kremlinului.
Ministrul de externe al Ucrainei a declarat că Kievul salută capturarea petrolierului, adăugând că este un bun exemplu de cum să acţionezi împotriva Moscovei şi că demonstrează „conducerea fermă a preşedintelui Trump”.
Nava face parte din aşa-numita flotă fantomă care transportă petrol pentru Rusia, Iran şi Venezuela. Ea a fost supusă sancţiunilor din partea SUA în 2024, pe baza acuzaţiilor că transporta marfă ilegală pentru o companie deţinută de Hezbollah.
Scurt istoric - Cum au cumpărat Statele Unite o parte a lumii. Urmează Groenlanda?
Statele Unite și-au extins teritoriul de-a lungul istoriei, prin achiziții și cesiuni care au modelat harta sa actuală, și pe care acum aspiră să îl extindă din nou odată cu achiziționarea Groenlandei, scrie EFE, preluat de Agerpres.
Președintele american Donald Trump ar fi dispus să cumpere Groenlanda, după cum a confirmat secretarul de stat Marco Rubio unui grup de legislatori. Rubio a adăugat că consilierii săi pregătesc un plan actualizat pentru a găsi o modalitate de a achiziționa acest teritoriu autonom din cadrul Regatului Danemarcei.
În ultimii 200 de ani, acestea sunt principalele tranzacții efectuate de administrațiile americane:
Cumpărarea Louisianei (1803)
În 1803, Statele Unite au achiziționat vastul teritoriu Louisiana de la Franța pentru 15 milioane de dolari. Acest acord, promovat de președintele Thomas Jefferson și acceptat de Napoleon Bonaparte, a marcat începutul unei politici de creștere care a definit harta modernă a Statelor Unite.
Acordul a permis țării să-și dubleze suprafața și să-și consolideze expansiunea spre vest. SUA au încorporat aproape 1,3 milioane de kilometri pătrați, reprezentând 23,3% din suprafața sa actuală.
Florida (1819)
Spania a cedat estul Floridei Statelor Unite prin Tratatul Adams-Onis, semnat în 1819 și ratificat în 1821. Nu a fost o achiziție directă cu plată în numerar, ci mai degrabă o cedare din partea Spaniei în schimbul a cinci milioane de dolari destinate soluționării pretențiilor cetățenilor americani împotriva Spaniei.
Râurile Sabina și Arkansas au fost alese ca graniță între posesiunile spaniole și americane, o linie de frontieră completată de zona delimitată de paralela 42.
Texas și Cesiunea Mexicană (1845-1848)
Texas, care își declarase independența față de Mexic în 1836, s-a alăturat Statelor Unite în 1845.
La trei ani după războiul mexicano-american, Tratatul de la Guadalupe Hidalgo a stabilit așa-numita Cesiune Mexicană: Mexicul a cedat vaste teritorii - astăzi California, Nevada, Utah, Arizona și părți din Colorado și New Mexico - în schimbul a 15 milioane de dolari și a plății unei datorii de 3,2 milioane de dolari.
Achiziționarea Alaskăi (1867)
Achiziționarea Alaskăi a fost finalizată la 18 octombrie 1867, când Rusia a vândut acest teritoriu Statelor Unite pentru 7,2 milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 4,73 dolari pe kilometru pătrat.
Acordul a fost promovat de țarul Alexandru al II-lea, care a căutat să împiedice Imperiul Britanic să cucerească regiunea după Războiul Crimeii.
Tranzacția, considerată prima cedare de teritoriu de către Rusia, a fost ulterior văzută ca o eroare strategică, deoarece Alaska s-a dovedit a fi o zonă bogată în resurse naturale și de o mare valoare geopolitică. La acea vreme, tranzacția a fost criticată de presă și de personalități precum Karl Marx.
Insulele Virgine (1917)
În 1917, Danemarca a vândut Indiile de Vest Daneze, cunoscute acum sub numele de Insulele Virgine Americane, Statelor Unite pentru 25 de milioane de dolari în aur. Tranzacția a inclus insulele St. Thomas, St. John și St. Croix, precum și alte insule mai mici.
Tranzacția a făcut parte din eforturile SUA de a-și extinde influența în Caraibe începând cu 1867.
Alte teritorii achiziționate
În 1898, după războiul cu Spania, Statele Unite au obținut Puerto Rico și Guam prin Tratatul de la Paris și au anexat Hawaii în același an. Deși nu toate aceste achiziții au fost achiziții directe, ele au făcut parte din expansiunea teritorială a țării.
Iar acum Groenlanda?
Încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, Statele Unite și-au manifestat interesul pentru achiziționarea Groenlandei. Încă din 1946, președintele de atunci, Harry Truman, a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă.
Odată cu sosirea la putere a lui Donald Trump, în timpul primului său mandat (2017-2021), interesul pentru achiziționarea teritoriului autonom al Danemarcei a fost reaprins.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a subliniat că 'Groenlanda nu este de vânzare', un refuz care l-a determinat pe Trump să anuleze o vizită oficială planificată pentru septembrie 2019, generând o scurtă criză diplomatică.
În timpul celui de-al doilea mandat, republicanul și-a reînviat ambiția privind Groenlanda. În decembrie 2024, a declarat că 'proprietatea și controlul' insulei erau o 'necesitate absolută' pentru securitatea națională a SUA.
Miercuri, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat că Trump 'ar fi dispus să cumpere Groenlanda' și că consilierii săi pregătesc un plan actualizat pentru achiziționarea teritoriului.
Nicolas Maduro şi soţia sa, răniţi la capturarea de către armata americană, acuză Caracasul
Preşedintele venezuelean îndepărtat de la putere Nicolás Maduro şi soţia sa Cilia Flores au fost răniţi în timpul capturării lor, la 3 ianuarie, de către armata americană, la Caracas, dă asigurări ministrul venezuelean de Interne Diosdado Cabello. relatează AFP. ”Cilia a fost rănită la cap şi a primit o lovitură la corp. «Fratele» (tovarăşul) Nicolas e rănit la un picior. Din fericire se refac după răniri”, a declarat miercuri, în cursul emisiunii sale săptămânale la televiziunea publică, Diosdado Cabello. Atacul în cursul căruia Statele Unite l-au capturat pe şeful statului venezuelean la Caracas s-a soldat cu 100 de morţi, a anunţat el.
”Până acum, până acum, spun bine, până acum, sunt 100 de morţi, 100, şi cam toţi atâţia răniţi. Atacul împotriva ţării noastre a fost teribil”, a declarat în emsiunea sa Diosdado Cabello. Forţele armate venezuelene au difuzat miercuri numeroase înregistrări video de la funeralii ale militarilor ucişi. În ele apar zeci de rude în lacrimi, sicrie acoperite cu steagul venezeulean şi discursuri care laudă ”curajul, bravura, onoarea şi loialitatea” militarilor ucişi. Până acum nu exista un bilanţ oficial al atacului. Potrivit unui bilanţ întocmit de AFP, s-au înregistrat un civil mort, un poliţist, 23 de militari venzueleni şi 32 de cubanezi.
Două persoane, împuşcate mortal, în parcarea unei biserici din Salt Lake City
Două persoane au murit şi alte şase au fost rănite, în urma unor focuri de armă trase în faţa unei biserici mormone din Salt Lake City, Statele Unite, a declarat poliţia, conform AP. Împuşcăturile au avut loc în parcarea unei Biserici a lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, cunoscută sub numele de biserica mormonă.
Zeci de persoane participau la o înmormântare în interiorul clădirii în momentul respectiv. Toate victimele sunt adulţi. Poliţia a declarat că nu crede că autorul împuşcăturilor avea vreo animozitate faţă de o anumită religie. ”Nu credem că acesta a fost un atac ţintit împotriva unei religii sau ceva de genul acesta”, a declarat şeful poliţiei din Salt Lake City, Brian Redd. Poliţia nu crede nici că împuşcăturile au fost întâmplătoare. Autorităţile au declarat că niciun suspect nu a fost reţinut.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
