MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rezultatul alegerilor din Bulgaria: Un parlament fragmentat
Surpriza scrutinului este locul doi ocupat de un partid anti-sistem, condus de un cântăreț de muzică populară
Rezultate parțiale ale alegerilor legislative din Bulgaria confirmau ieri o victorie a conservatorilor premierului Boiko Borisov, însă amploarea votului de protest - împărțit de mai multe partide - deschide o perioadă de instabilitate. Partidul GERB al lui Borisov se claseză primul, cu aproximativ 25% din voturile exprimate, urmat de un nou partid populist - Există Un Astfel Popor (ITN) - care a obținut peste 18% din voturile exprimate, potrivit acestor date oficiale, care coroborează estimări prezentate duminică de către institute de sondare. Această formațiune - a animatorului satiric de televiziune Slavi Trifonov (foto) - a creat o surpriză și a devansat mult Partidul Socialist, care obține doar 14,9% din voturile exprimate în scrutin.
Cântărețul de muzică populară, în vârstă de 54 de ani, a profitat pe mișcarea de protest din vară, împotriva corupției - în pofida faptului că nu a participat la niciuna dintre aceste manifestații. El și-a făcut campanie exclusiv din studioul propriului canal privat și i-a sedus pe “tinerii puțin politizați de 18 până la 30 de ani”, declară analistul Mira Redeva. El a fost plebiscitat de asemenea de către bulgarii din străinătate, care l-au ales pe primul loc, cu 30% din voturile exprimate în afara țării.
Mișcarea Bulgaria Democratică a Dreptei Citadine (DPS), alcătuită din cei care au declanșat protestele antiguvernamentale, a înregistrat un scor mai bun decât se prevedea, de 10%. Alt partid contestatar, “În picioare! Mafia afară!” (DMD, stânga), a obținut 5% dintre voturile exprimate duminică.
Partidul minorității turce MDL, care face de obicei cărțile după alegeri, s-a clasat pe poziția a cincea, cu 9% din voturile exprimate, penalizat din cauza proastei reputațiia deputatului Delian Peevski, atacat pe tema unei averi dobândite rapid și a unor presupuse presiuni asupra clasei politice, parchetului și presei. MDL a hotărât să-i retragă numele de pe listă, însă acest lucru pare că nu i-a convins pe alegători de voința formațiuniide a-și schimba pielea.
Naționaliștii din cadrul VMRO, care fac parte din Guvernul în exercițiu, nu au reșit să depășească pragul intrării în Parlament, de 4%. “Rezultatele exprimă o profundă fragmentare a societății. Nicio majoritate clară nu se degajă, iar GERB își datorează victoria doar grijii față de stabilitate a alegătorilor”, decriptează Antoni Galabov de la Noua Universitate Bulgară.
În aceste condiții, premierul în exercițiu Boiko Borisov, în vârstă de 61 de ani, le-a întins duminică seara mâna opozanților săi, care nu și-au dezvăluit deocamdată intențiile, ceea ce anunță negocieri dificile.
Borisov a propus, într-o declarație postată pe Facebook, formarea “până în decembrie” a unui guvern care să fie alcătuit din experți, în vederea “traversării crizei COVID-19”. Alegeri prezidențiale, prevăzute în noiembrie, ar putea să degaje o tendință mai clară. Președintele Rumen Radev, care i-a susținut pe manifestanți, candidează la un nou mandat.
India: Peste 100.000 de cazuri COVID-19, un prag depășit doar de SUA
n cazurile globale au depășit 130 de milioane și continuă să crească
India a înregistrat ieri peste 100.000 de contaminări cu noul coronavirus - un bilanț zilnic “record”, a anunțat Ministerul Sănătății, un prag pe care-l depășește pentru prima oară de la începutul pandemiei COVID-19. În afara Statelor Unite, nicio altă țară din lume nu a mai înregistrat un bilanț zilnic al contaminărilor cu noul coronavirus de peste 100.000. Bilanțul COVID-19 a crescut luni cu 103.558 de contaminări la 12,6 milioane în India - care se clasează a treia, după Statele Unite și Brazilia - și cu 478 de morți din cauza COVID-19 la 165.101. Cazurile globale de COVID-19 au depășit ieri pragul de 130 de milioane, iar în ultimele șapte zile s-au înregistrat peste 4 milioane de contagieri în întreaga lume, fapt ce nu a mai avut loc de la jumătate lunii ianuarie, potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Decesele de COVID-19 în întreaga lume au ajuns la 2,84 de milioane, dintre care 71.000 săptămâna trecută, a treia consecutivă în care se înregistrează o creștere. Tendința este foarte îngrijorătoare, deoarece există temerea ca cifrele să crească în ritm accelerat în următoarele zile, după zilele libere de Paștele Catolic în care au avut loc un număr mai mare de deplasări și de reuniuni de familie în multe țări ale lumii. O creștere a cazurilor s-a înregistrat și în Franța, care a depășit ca număr de noi contagieri Rusia, fiind deja cea de-a patra țară cu cele mai multe cazuri după SUA, Brazilia și India. La rândul său Spania, una dintre țările cele mai afectate de pandemie în 2020, se confruntă cu o creștere a numărului de contagieri. Partea pozitivă a lucrurilor este că numărul vaccinărilor avansează rapid în țări ca SUA și Marea Britanie, care au reușit să stabilizeze curba ascendentă a cazurilor. În întreaga lume au fost administrate aproximativ 650 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19, în frunte cu SUA care au administrat 160 de milioane, urmate de China, cu 130 de milioane de doze, în timp ce Uniunea Europeană a ajuns la 80 de milioane de doze de vaccin administrate.
Ungaria interzice presei private să relateze despre vaccinare
Autoritățile ungare restricționează relatările media despre campania de vaccinare în desfășurare împotriva coronavirusului, conform unui memorandum intern dezvăluit duminică, informează DPA. Numai holdingul media de stat MTVA poate face filmări și fotografii în spitale și în cabinetele medicale unde au loc vaccinările, conform unei circulare interne a spitalelor, ale cărei detalii au fost prezentate pe Facebook de Krisztina Baranyi, politician de opoziție și primar independent al unui district al capitalei Budapesta. În documentul respectiv, autoritățile susțin că un acces deschis al media ar perturba procesul de vaccinare. Restul jurnaliștilor pot obține gratuit filmările și fotografiile făcute de holdingul media de stat. Portalul de știri index.hu, apropiat de guvern, a relatat că, duminică, un jurnalist din orașul Nagykanizsa nu a fost lăsat să i se facă o fotografie în timp ce este vaccinat, din cauza noilor reglementări. Guvernul conservator al premierului Viktor Orban a fost deseori criticat la nivel internațional în ultimii ani pentru politicile tot mai restrictive față de media.
Zece foști amirali turci, arestați după ce critică un proiect al lui Erdogan
Zece amirali turci în retragere au fost arestați ieri, la o zi după publicarea unei scrisori deschise - semnată de 104 foști ofițeri - în care este criticat un plan al șefului statului Recep Tayyip Erdogan de construire a unui canal la Istanbul, care ar putea, avertizează ei, să constituie o amenințare la adresa libertății navigației. Procuratura Generală din Ankara a anunțat că cei zece amirali în retragere au fost plasați în arest preventiv. Patru foști ofițeri nu au fost arestați din cauza vârstei lor înaintate, însă au primit ordinul să se prezinte la Poliția din Ankara în următoarele trei zile. O anchetă a fost deschisă împotriva militarilor în retragere care au semnat această scrisoare deschisă cu privire la o “reuniune vizând să comită o infracțiune împotriva securității statului și ordinii constituționale”, a anunțat procuratura. Oficiali turci de rang înalt au condamnat duminică această scrisoare deschisă, semnată de peste 100 de amirali în retragere, care trage un semnal de alarmă cu privire la un pericol pe care-l poate reprezenta, în opinia lor, proiectul “Canalul Istanbul”, promovat de către Recep Tayyip Erdogan, la adresa unui tratat care garantează libera trecere prin Strâmtoarea Bosfor. “Canalul Istanbul” este cel mai ambițios dintre “proiectele (sale) nebune”, spune Erdogan. Guvernul susține că acest canal ar permite Istanbului să devină atractiv și nu doar să fluidizeze Bosfortul, una dintre cele mai congestionate strâmtori din lume. Însă opozanții proiectului avertizează că, în afară de impactul proiectului asupra mediului, acesta ar putea compromite Convenția de la Montreux din 1936, care garantează libera trecere a navelor civile prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, atât pe timp de pace, cât și de război. În scrisoarea lor deschisă, cei 104 amirali în retragere subliniază că este “îngrijorător” să se lanseze o dezbatere cu privire la Tratatul de la Montreux, subliniind că este vorba despre un tratat care “apără cel mai bine interesele turce”. Scrisoarea amiralilor a provovat o ripostă a Guvernului. “Nu doar cei care au semnat, ci și cei care-i încurajează, este necesarsă dea socoteală în justiție”, a amenințat pe Twitter, directorul de comunicații al lui Erdogan, Fahrettin Altun.
Englezii vor primi gratuit, săptămânal, câte două teste rapide COVID-19
Englezii vor primi gratuit, săptămânal, câte două teste rapide COVID-19, ca parte a extinderii programului de testare al guvernului britanic. Măsura va fi implementată începând de vineri. Kiturile, care pot da rezultate în aproximativ 30 de minute, vor fi disponibile gratuit la centrele de testare, în farmacii și prin poștă. Testele sunt oferite deja în școli și familiilor elevilor și celor care trebuie să își părăsească locuințele pentru a merge la serviciu. Ministrul britanic al Sănătății a spus că această măsură va ajuta la prevenirea apariției de focare, având în vedere că restricțiile vor fi relaxate, însă criticii programului susțin că riscă să devină o risipă „scandaloasă” de bani, considerând că aceste teste nu sunt relevante. Prim-ministrul Boris Johnson urmează să se întâlnească cu membrii Cabinetului pentru a semna noua etapă de relaxare a măsurilor din Anglia, începând cu 12 aprilie. Magazinele neesențiale vor fi redeschise și localurile vor putea să își servească clienții în aer liber. Despre planul privind testele gratuite, Johnson a spus: „Pe măsură ce progresăm cu programul de vaccinare și având în vedere că urmează, cu precauție, să relaxăm restricțiile, testarea rapidă regulată este și mai importantă pentru a ne asigura că aceste eforturi nu sunt irosite”. Testele rapide sunt destinate celor care nu prezintă simptome de COVID-19 și pot fi făcute acasă. În cazul unui rezultat pozitiv, persoana în cauză și cei cu care locuiește în aceeași casă trebuie să se auto-izoleze. Ei pot ulterior comanda un test PCR, efectuat în general în cazul simptomaticilor. Dacă la acest test rezultatul este negativ, perioada de carantină se încheie. La jumătatea lunii februarie, erau efectuate zilnic aproximativ 250.000 de teste rapide, iar numărul acestora a ajuns la 1 milion pe zi, la finalul lunii martie. Dr. Susan Hopkins, director al Public Health England, a spus că testarea rapidă poate descoperi cazuri care altfel nu ar fi depistate, ajutând în acest fel la întreruperea lanțului de transmitere a bolii. Cele mai recente date arată că, din 4,2 milioane de teste făcute în școli și facultăți, în săptămâna 18 - 24 martie, 4.502 au avut rezultat pozitiv. Până în prezent, în Marea Britanie au fost înregistrate peste 4,35 de milioane de cazuri de COVID-19 și mai mult de 126.800 de decese asociate. Peste 31,5 milioane de oameni au primit cel puțin o doză de vaccin.
Sondaj în Ungaria: Popularitatea FIDESZ scade
Popularitatea FIDESZ-KDNP (Partidul Popular Creștin-Democrat) din Ungaria a înregistrat o scădere minimă în luna martie, deoarece atât la nivelul întregii populații, cât și în rândul electoratului partidului această susținere a scăzut cu un punct procentual, fiind de 29% la nivelul populației țării și de 45% la nivelul alegătorilor partidului, rezultă din datele unui sondaj reprezentativ, realizat recent de Institutul Republikon.
Potrivit sondajului, lupta pentru forța conducătoare a opoziției se intensifică: Coaliția Democratică (DK), partidele Jobbik și Momentum se bucură de o susținere de circa 9% fiecare la nivelul întregii populații. Susținerea partidului condus de Ferenc Gyurcsány a scăzut cu un punct procentual, iar Jobbik a crescut cu un procent, în timp ce susținerea formațiunii Momentum a rămas neschimbată. În clasament urmează Partidul Socialist Ungar (MSZP) cu o susținere de 6%.
Dialog pentru Ungaria, Partidul „Câinele cu două cozi”, Mișcarea Patria Noastră (format din foști membri ai partidului Jobbik) și LMP („Politica poate fi altfel”) înregistrează o susținere de 1%. Cifrele se schimbă puțin dacă ne uităm la alegători.
Astfel FIDESZ este susținut de 45% dintre alegători, DK – 14%, Jobbik -13%, Momentum – 13%, MSZP – 9%, Dialog pentru Ungaria și LMP – 2%, partidul „Câinele cu două cozi” și Mișcarea Patria Noastră -1%. Potrivit sondajului, susținerea opoziției s-a modificat într-o mică măsură, doar Jobbik a reușit să producă o creștere semnificativă.
O tânără de 38 de ani, noua președintă a Kosovo
O tânără juristă, Vjosa Osmani-Sadriu, în vârstă de 38 de ani, a fost aleasă, după trei tururi de scrutin, președintă a Kosovo de către deputați, care au consacrat astfel la conducerea clasei politice o nouă generație hotărâtă să lupte împotriva corupției, relatează Euronews. Ea a obținut 71 dintre voturile celor 120 de deputați, dintre care 82 au fost prezenți dumunică în alegeri, mai multți decât cvorumul necesar, potrivit numărării oficiale a voturilor exprimate. Ea este a doua femeie care conduce țara după Războiul de independemnță împotriva Serbiei, la sfârșitul anilor '90.
“Constat că Adunarea RepubliciiKosovo a ales-o pe doamna Vjosa Osmani-Sadriu președinta Republicii”, a anunțat președintele Parlamentului Glauk Konjufca. “Kosovo a ales încă o dată o femeie președintă”, și-a exprimat ea satisfacția. “Mă adresez tuturor fetițelor care ne privesc și sper să vă amintiți mereu ceea ce spun acum. Femeile pot ocupa locul pe care-l vor, să ajungă acolo unde visează noaptea și să muncească din greu și cu diligență”, a declarat ea. Osmani-Sadriu l-a înlocuit temporar, încă din noiembrie, pe fostul președinte Hashim Thaçi, care a fost nevoit să demisioneze după ce a fost inculpat de crime de război și crime împotriva umanității de către un Tribunal Special de la Haga. Ea este o aliată a noului premier kosovar Albin Kurti. Postul de președinte este în mare parte onorific, în Kosovo. Noua președintă kosovară urmează să fie comandanta supremă a forțelor armate.
Noul premier al Vietnamului a studiat în România
Vietnamul și-a reînnoit conducerea ieri, în timpul unei sesiuni a Adunării Naționale, alegându-l pe Nguyen Xuan Phuc, până acum în fruntea guvernului, în funcția de președinte al țării, și pe Pham Minh Chinh în funcția de prim-ministru. Noul șef al guvernului a studiat în România, a lucrat la Ambasada Vietnamului de la București și cunoaște relația dintre cele două țări.
“Spion israelian”, arestat în Iran
Autoritățăile iraniene au arestat un “spion israelian”, dezvăluie site-ul Clubul Tinerilor Jurnaliști, care citează un oficial de Ministerul iranian al Informațiilor. “Un spion israelian a fost arestat în provincia iraniană Azerbaidjanul de est”, scrie site-ul. “Alți spioni care erau în contact cu servicii de informațiiale mai multor țări au fost de asemenea arestați”, potrivit aceleiași surse. Iranul nu recunoaște existența Israelului - pe care-l acuză de faptul că se la originea unor acte de sabotaj și asasinarea unor oameni de știință din cadrul programului său nuclear. Un iranian acuzat de spionaj în favoarea spionajelor din Statele Unite și Israel a fost executat în 2020.
