MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Reuters: Trump spune că vrea ca SUA să preia Fâşia Gaza. Dar ar avea autoritatea?
Preşedintele Donald Trump a promis marţi că SUA vor prelua Fâşia Gaza devastată de război, după ce palestinienii vor fi relocaţi în altă parte, şi o vor dezvolta din punct de vedere economic, un demers ce ar distruge decenii de politică americană faţă de conflictul israeliano-palestinian, comentează Reuters.
Trump şi-a dezvăluit planul surprinzător fără a oferi detalii, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, aflat în vizită la Casa Albă. Anunţul a urmat unei alte propuneri şoc a lui Trump făcute marţi: relocarea permanentă a palestinienilor din Gaza în ţările vecine, numind enclava - unde este în vigoare prima fază a unei fragile încetări a focului între Israel şi Hamas - un „loc de demolare”.
„Statele Unite vor prelua Fâşia Gaza şi vom face treabă şi cu ea”, a declarat Trump reporterilor. „O vom deţine şi vom fi responsabili pentru dezamorsarea tuturor bombelor periculoase neexplodate şi a altor armamente de aici”, a declarat preşedintele american. „Dacă este necesar, vom face asta, vom prelua acea bucată de pământ, o vom dezvolta, vom crea mii şi mii de locuri de muncă şi va fi ceva de care întregul Orient Mijlociu poate fi foarte mândru”, a adăugat Trump.
Întrebat cine ar locui acolo, Trump a spus că ar putea deveni o casă pentru „oamenii lumii” şi a prezis că ar putea deveni „Riviera Orientului Mijlociu”.
Netanyahu, a cărui armată este de mai mult de un an angajată în lupte crâncene cu militanţii Hamas din Gaza, a declarat că Trump „gândeşte inovator” şi „arată dorinţa de a depăşi gândirea convenţională”.
Dubii cu privire la autoritatea SUA
Trump nu a răspuns însă în mod direct la o întrebare despre cum şi sub ce autoritate SUA pot prelua teritoriul din Gaza şi îl pot ocupa pe termen lung.
„Văd o poziţie de proprietate pe termen lung şi o văd aducând o mare stabilitate în acea parte a Orientului Mijlociu”, a spus el, adăugând că a vorbit cu liderii regionali şi că aceştia i-au susţinut ideea. „Am studiat acest lucru foarte îndeaproape de-a lungul multor luni”, a menţionat Trump, spunând că va vizita Gaza, dar fără a preciza când. Anterior, Trump îşi reluase apelul ca Iordania, Egiptul şi alte state arabe să primească locuitori din Gaza, afirmând că palestinienii de acolo nu au altă alternativă decât să abandoneze fâşia de coastă, care trebuie reconstruită după aproape 16 luni de război devastator între Israel şi militanţii Hamas.
De data aceasta însă, Trump a declarat că ar susţine reinstalarea palestinienilor „permanent”, mergând şi mai departe de sugestiile sale anterioare, pe care liderii arabi le-au respins deja cu fermitate.
Strămutarea forţată a populaţiei din Gaza ar reprezenta probabil o încălcare a dreptului internaţional şi ar întâmpina o opoziţie vehementă nu numai în regiune, ci şi din partea aliaţilor occidentali ai Washingtonului. Unii apărători ai drepturilor omului compară ideea cu epurarea etnică, arată Reuters.
Sami Abu Zuhri, un oficial de rang înalt al Hamas, a condamnat apelurile lui Trump ca locuitorii din Gaza să plece spunând că ar echivala cu „expulzarea din ţara lor”.
„Le considerăm o reţetă pentru a genera haos şi tensiune în regiune, deoarece oamenii din Gaza nu vor permite ca astfel de planuri să fie duse la îndeplinire”, a spus el.
Trump nu a oferit detalii cu privire la modul în care ar putea fi pus în aplicare un proces de relocare, dar propunerea sa a preluat dorinţele extremei drepte israeliene şi a contrazis angajamentul fostului preşedinte Joe Biden care s-a pronunţat împotriva strămutării în masă a palestinienilor.
Într-un comunicat, guvernul saudit a subliniat respingerea oricărei încercări de strămutare a palestinienilor de pe teritoriul lor şi a afirmat că nu va stabili relaţii cu Israelul fără crearea unui stat palestinian.
„Loc de demolare”
La doar două săptămâni de la începutul celui de-al doilea mandat al său, Trump l-a găzduit pe Netanyahu la Casa Albă pentru a discuta despre viitorul armistiţiului din Gaza, strategiile de contracarare a Iranului şi speranţele pentru un nou impuls pentru un acord de normalizare israeliano-saudit. Propunerea sa privind Gaza a urmat după două săptămâni frenetice în funcţie, în care Trump a vorbit despre o preluare a Groenlandei de către SUA, a avertizat Panama cu privire la gestionarea Canalului Panama şi a declarat că cel de-al 51-lea stat american ar trebui să devină Canada.
„Nu ştiu cum ar putea ei (palestinienii) să vrea să rămână” în Gaza, a spus Trump când a fost întrebat despre reacţia liderilor palestinieni şi arabi la propunerea sa. Cu Netanyahu alături de el în Biroul Oval, Trump a făcut remarci similare, dar a sugerat că palestinienii ar trebui să părăsească Gaza pentru totdeauna, pentru a trăi „în case frumoase şi unde pot fi fericiţi şi unde să nu fie împuşcaţi, să nu fie ucişi”. „Ei nu vor mai dori să se întoarcă în Gaza”, a spus el.
Reafirmându-şi propunerea în conferinţa de presă comună după discuţiile lor, Trump a descris Fâşia Gaza drept un „simbol al morţii şi distrugerii” de lungă durată şi a spus că palestinienii de acolo ar trebui găzduiţi pe „diverse domenii” din alte ţări. El a spus că SUA vor prelua Fâşia Gaza, vor „nivela locul” şi vor crea dezvoltare economică, dar nu a spus cum.
Trump, care a avut o carieră de dezvoltator imobiliar înainte de a intra în politică, a prezentat o viziune largă şi optimistă a preluării Fâşiei Gaza de către SUA, evitând în acelaşi timp detaliile privind modul în care Statele Unite vor intra în posesia enclavei şi o vor securiza. El a fost, de asemenea, vag cu privire la locul în care vor merge locuitorii palestinieni din Gaza, spunând că este încrezător că Egiptul şi Iordania îi vor lua pe mulţi dintre ei, în ciuda faptului că aceste guverne au respins deja ideea.
Trump a prezentat fâşia îngustă, unde atacul militar al Israelului ca răspuns la atacul transfrontalier al Hamas din 7 octombrie 2023 a redus la ruine mari porţiuni din teritoriu, ca având potenţialul de a fi o „Rivieră a Orientului Mijlociu”.
Netanyahu, la care Trump s-a referit de câteva ori prin diminutivul său, „Bibi”, nu a vrut să discute în profunzime propunerea, în afară de a-l lăuda pe Trump pentru că a încercat o nouă abordare. Un lider Hamas respinge dorinţa lui Trump de a prelua controlul Fâşiei Gaza drept ”ridicolă şi absurdă”. ”Orice idee de acest fel poate inflama regiunea”.
Zelenski: Ucraina este dispusă să discute cu Putin dacă este necesar
el anunţă că peste 45.000 de soldaţi ucraineni au murit în război
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu difuzat marţi că Kievul este gata să urmeze calea diplomatică cu Rusia pentru a pune capăt conflictului de aproape trei ani dintre cele două ţări, arătând că peste 45.000 de soldaţi ucraineni şi-au pierdut viaţa în război, relatează Ukrainskaia Pravda.
Într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, postat pe YouTube, liderul ucrainean s-a declarat dispus să deschidă negocieri cu omologul său rus Vladimir Putin, adăugând că Europa ar trebui să fie prezentă la astfel de discuţii.
„Dacă aceasta este singura configuraţie în care putem obţine pacea pentru ucraineni şi să nu pierdem oameni, desigur că o vom face”, a spus Zelenski, care în primul an al războiului a semnat un decret prin care interzicea orice negocieri cu Moscova cât timp la Kremlin se află Vladimir Putin.
Zelenski a spus că atitudinea sa personală faţă de liderul rus în acest caz nu contează: „Îl consider un duşman. Şi, ca să fiu sincer, cred că şi el mă consideră un duşman”.
Şeful statului a recunoscut, de asemenea, că Ucraina nu poate recupera acum toate teritoriile, dar în acelaşi timp „nu poate pierde milioane de oameni de dragul unui rezultat care poate să nu vină". El a adăugat că ţara nu poate „încălca jurământul dat celor care şi-au dat viaţa pentru binele ţării în acest război”. De asemenea, a mai arătat Zelenski, nu poate încălca Constituţia şi să recunoască teritoriile ocupate ca fiind ruseşti.
Volodimir Zelenski s-a declarat, pe de altă parte, împotriva relaxării sancţiunilor occidentale impuse împotriva Rusiei impuse după invazie, citând riscul ca acest lucru să permită Moscovei să lanseze o nouă ofensivă în Ucraina.
În interviul cu Piers Morgan, Zelenski a anunţat că 45.100 de militari ucraineni au fost ucişi în războiul împotriva Rusiei, iar alţi 390.000 au fost răniţi.
„În ceea ce priveşte pierderile noastre, cifrele exacte sunt foarte importante pentru noi. 45.100 de persoane au fost ucise şi aproximativ 390 de mii au fost rănite. El a precizat că bilanţul răniţilor este mai mare decât numărul persoanelor rănite, deoarece există oameni care au fost răniţi şi apoi s-au întors pe câmpul de luptă şi au fost răniţi din nou. Prin urmare, numărul răniţilor este de 390.000. Aceasta este situaţia, dar numărul persoanelor rănite este mai mic”, a explicat Zelenski.
În ceea ce priveşte pierderile ruseşti, Zelenski susţine că Rusia a pierdut aproximativ 350.000 de militari în luptă. Alţi 50-70.000 sunt dispăruţi, iar 600-700.000 au fost răniţi. „Mai departe, ei au aproximativ 600-700 de mii de răniţi, un raport de aproape unu la doi, deoarece medicina de teren este mai slabă decât a noastră, iar ei nu îşi duc răniţii înapoi - dacă o persoană este rănită pe câmpul de luptă, rămâne acolo, astfel încât estimările sunt cam acestea, dar sunt foarte clar adevărate”, a spus Zelenski. El a adăugat că există probleme cu stabilirea numărului persoanelor dispărute şi capturate. Nu a putut da un număr clar, dar Ucraina lucrează la acest lucru, a asigurat Zelenski.
În decembrie 2024, Zelenski declarat că 43.000 de militari ucraineni fuseseră ucişi şi 370.000 au fost trataţi pentru răni de la începutul războiului.
Anterior, preşedintele ales al SUA, Donald Trump, declarase că Ucraina a pierdut 400.000 de oameni, ucişi sau răniţi grav.
Bilanțul atacului armat din Suedia se ridică la zece morți, plus ucigașul
Atacul armat de la un centru de educație pentru adulți din Suedia a provocat moartea a zece persoane, pe lângă atacator, a anunțat miercuri poliția, excluzând orice motivație ideologică.
„Unsprezece persoane au murit, inclusiv ucigașul”, a precizat pentru AFP poliția din orașul Orebro, unde a avut loc cel mai grav atac în masă din istoria țării. Presa suedeză relatează că atacatorul, îmbrăcat complet în negru, s-a sinucis cu propria armă.
Poliția nu a comunicat numărul exact al răniților sau gravitatea stării în care se află, dar autoritățile regionale au indicat marți că șase persoane au fost spitalizate cu răni cauzate de gloanțe. „Motivul atacului nu este cunoscut încă, dar totul sugerează că făptuitorul a acționat singur, fără nicio motivație ideologică”, a insistat poliția, care a mai atras atenția că pe rețelele sociale s-au răspândit „povești eronate” cu privire la atac.
„Era sânge peste tot, oamenii erau panicați și plângeau, părinții erau îngrijorați (...) Era haos”, a declarat pentru AFP Linn M., 16 ani, care frecventează o școală din apropierea locului atacului.
„Coșmarul a devenit realitate”, a scris cotidianul Dagens Nyheter, într-o țară în care școlile, ale căror uși sunt de obicei larg deschise, fuseseră până acum relativ ferite de violența din Suedia.
Suedia se confruntă cu un val de atacuri armate și atacuri cu bombă cauzate de o problemă endemică a criminalității bandelor, care a făcut ca această țară cu zece milioane de locuitori să înregistreze de departe cea mai mare rată pe cap de locuitor a violenței cu arme din UE în ultimii ani. Cu toate acestea, atacurile soldate cu victime în școli sunt rare.
Guvernul mexican începe să desfăşoare 10.000 de militari la frontiera cu SUA
Mexicul a început să desfăşoare 10.000 de militari la frontiera cu Statele Unite, aşa cum a promis, în schimbul unei suspendări a ameninţării americane de a impune taxe vamale de 25% produselor mexicane, anunţă preşedinta Claudia Sheinbaum. ”Am început deja să trimitem (militari)”, a anunţat marţi preşedinta mexicană.
Potrivit omologului său american Donald Trump, Meixul s-a angajat să trimită 10.000 de militari ”pentru ca să oprească valul de fentanil (un opioid) şi de migranţi ilegali” în Statele Unite.
Militarii au fost mobilizaţi în state care ”nu au probleme de securitate”, a precizat şefa statului mexican. ”Este vorba despre o desfăşurare care nu lasă restul ţării fără securitate”, a subliniat ea.
Presa mexicană scria că militari şi membri ai Gărzii Naţionale erau desfăşuraţi marţi către oraşe de frontieră cu Statele Unite ca Tijuana şi Matamoros.
Luni, cei doi şefi de stat au anunţat aproape simultan că Statele Unite au suspendat - timp de o lună - aplicarea unor taxe vamale care urmau să scumpească cu 25% importurile din Mexic începând de marţi.
Un atac cu drone a provocat un incendiu la un depozit de petrol din regiunea Krasnodar
Un atac ucrainean cu drone care a avut loc în timpul nopţii de marţi spre miercuri a provocat un incendiu la un depozit de petrol din regiunea Kransodar din sudul Rusiei, a declarat, miercuri dimineaţă, guvernatorul acesteia, citat de Reuters.
O serie de atacuri cu drone ale Ucrainei asupra unor centre energetice din Rusia au provocat incendii, în ultimele zile, la o rafinărie importantă din regiunea Volgograd, precum şi la centrala de gaz Astrahan. ”Incendiul a fost localizat, nu sunt victime”, a afirmat, pe aplicaţia Telegram, Veniamin Kondratyev, guvernatorul regiunii Krasnodar.
O echipă de 55 de oameni cu 19 echipamente încearcau să stingă flăcările. Kondratyev nu a spus care depozit a luat foc şi nici nu a detaliat amploarea pagubelor.
Accidentul aviatic de la Washington: Au fost identificate 66 din cele 67 de victime
Oficialii din Washington, DC, au identificat 66 din cele 67 de persoane care au murit în urma impactului între un avion de pasageri American Airlines şi un elicopter militar, deasupra fluviului Potomac, potrivit Reuters.
O declaraţie comună a agenţiilor arată că toate cele 67 de trupuri au fost recuperate. Corpul inginerilor din Armata SUA continuă însă munca pentru a recupera epava avionului din fluviul Potomac, în apropiere de Aeroportul Naţional Reagan din Washington. Oficialii plănuiesc să înceapă, miercuri, îndepărtarea epavei elicopterului.
În urma accidentului, Administraţia Federală pentru Aviaţie a impus restricţii semnificative pentru zborul elicopterelor în zona Aeroportului Reagan cel puţin până la sfârşitul lunii februarie, iar două piste mai puţin folosite rămân închise.
Anchetatorii de la NTSB au afirmat că au stabilit că avionul CRJ-700 care plecase din Wichita, Kansas, zbura la o altitudine de 325 de picioare (99 de metri), plus-minus 25 de picioare, la momentul impactului. NTSB a arătat, marţi, că datele actualizate arată că elicopterul Black Hawk zbura la 300 de picioare (91,5 metri), potrivit afişajului controlorilor de trafic aerian, în momentul coliziunii.
Datele indică faptul că elicopterul militar Black Hawk zbura mai sus de 200 de picioare (61 de metri), altitudinea maximă pentru ruta pe care o folosea.
Directorul American Airlines Robert Isom a discutat, luni, cu preşedintele Donald Trump, potrivit unui email trimis marţi angajaţilor, în care se arată că preşedintele a transmis condoleanţe pentru membri echipajului, pasageri şi cei dragi lor.
National Transportation Safety Board a încheiat audierile controlorilor de trafic aerian şi a obţinut registrele de antrenament şi de zbor pentru ambele echipaje, precum şi registrele de mentenanţă ale ambelor aparate de zbor.
Şeful NTSB Jennifer Homendy a declarat, luni, pentru Reuters, că NTSB plănuieşte să studieze incidentele anterioare în care elicoptere şi avioane aproape s-au ciocnit în apropiere de Aeroportul Reagan din Washington şi ar putea extinde ancheta ”la alte zone unde există trafic al elicopterelor militare şi avioanelor”.
Anterior, datele au confirmat că un controlor de trafic aerian a alertat elicopterul despre prezenţa avionului CRJ-700, cu circa două minute înainte de coliziune.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
