Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Reuters: SUA dezvoltă un portal online pentru a ocoli „cenzura” de conţinut din Europa

Rodica Condurache
12 apr 2026 503 vizualizări

Regimul de 16 ani al lui Viktor Orbán la Budapesta a ajuns la final după ce acesta şi-a recunoscut înfrângerea în alegerile din Ungaria în faţa contracandidatului său, Péter Magyar. După ce aproape toate voturile au fost numărate duminică seara, Magyar părea să câştige 138 de locuri în parlamentul de 199 de locuri, o majoritate calificată care îi va conferi puteri extinse pentru a reforma Ungaria, relatează POLITICO.

„Maghiarii au spus astăzi «da» Europei, au spus «da» unei Ungarii libere”, a declarat Magyar în faţa unei mulţimi entuziaste adunate pe malurile Dunării, îndemnând în acelaşi timp susţinătorii lui Orbán din instituţiile statului să demisioneze. Orbán a acceptat rezultatele într-un discurs, afirmând că partidul său, Fidesz, va „sluji ţara noastră şi naţiunea maghiară din opoziţie”. Fidesz este pe cale să obţină 55 de locuri. Consecinţele votului de duminică se extind mult dincolo de graniţele Ungariei. Iată toţi ceilalţi câştigători şi perdanţi ai celor mai importante alegeri din Europa din acest an.

Câştigătorii

Liderii UE Ursula von der Leyen şi António Costa

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, António Costa, pot spune adio unuia dintre cei mai încăpăţânaţi lideri ai UE, care şi-a exercitat dreptul de veto asupra unor decizii cruciale ale Bruxelles-ului, inclusiv asupra sprijinului financiar acordat Ucrainei.

Orbán a fost, de asemenea, unul dintre cei mai vocali adversari ai Bruxelles-ului, alimentând euroscepticismul în timp ce submina statul de drept în ţara sa şi se opunea în mod repetat legislaţiei UE, ceea ce a reprezentat o provocare directă la adresa capacităţii Comisiei de a-şi aplica regulile. „Ungaria a ales Europa. Europa a ales întotdeauna Ungaria. O ţară îşi recâştigă drumul european. Uniunea devine mai puternică”, a declarat von der Leyen la scurt timp după ce Orbán şi-a recunoscut înfrângerea.

Ucrainenii (cu o rezervă)

Anul acesta, Orbán s-a opus acordării unui împrumut de 90 de miliarde de euro către Ucraina, convenit de liderii europeni — inclusiv de el însuşi — în decembrie 2025. Ungaria şi-a retras aprobarea după ce importurile de petrol rusesc au încetat să mai curgă prin conductele Druzhba care traversează Ucraina, fapt pe care Orbán l-a calificat drept o manevră deliberată a Kievului de a influenţa alegerile prin slăbirea economiei maghiare.

Ucraina are nevoie de finanţare pentru a continua să respingă invazia pe scară largă a Rusiei înainte de vară, când trezoreria sa urmează să rămână fără lichidităţi. Preşedintele Volodimir Zelenski l-a felicitat pe Magyar duminică seara. „Ucraina a căutat întotdeauna relaţii de bună vecinătate cu toată lumea din Europa şi suntem gata să ne intensificăm cooperarea cu Ungaria”, a spus el, adăugând că Kievul este pregătit pentru „întâlniri şi o muncă constructivă comună în beneficiul ambelor naţiuni”.

Magyar doreşte să aibă relaţii bune cu Bruxelles şi va debloca probabil împrumutul. Dar este o victorie cu gust amar pentru Zelenski, întrucât viitorul prim-ministru a declarat că se opune trimiterii de arme sau bani maghiari la Kiev şi se opune accelerării procesului de aderare a Ucrainei la UE. Magyar a promis că va supune această che

stiune unui referendum, ceea ce ar însemna, de fapt, blocarea procesului, având în vedere sentimentul anti-ucrainean puternic din societatea maghiară, pe care trebuie să-l satisfacă pentru a-şi menţine sprijinul.

Tinerii maghiari

Sondajele realizate înaintea alegerilor indicau faptul că până la două treimi dintre maghiarii cu vârsta sub 30 de ani doreau plecarea lui Orbán. Concertele-protest masive din Budapesta din perioada premergătoare alegerilor au atras sute de mii de tineri maghiari, mulţi dintre ei declarând pentru presa internaţională că vor părăsi ţara dacă Orbán va câştiga din nou.

Magyar le-a mulţumit tinerilor maghiari în discursul său de victorie, în timp ce mulţimi de tineri inundau străzile Budapestei sărbătorind rezultatul. „Vă mulţumesc că aţi readus speranţa, speranţa în schimbare”, a spus el.

Jurnalişti şi medici

Jurnaliştii independenţi s-au confruntat cu o luptă dificilă în Ungaria, întrucât Orbán a preluat controlul asupra a 80% din mass-media din ţară. În ciuda acestui fapt, reporterii independenţi au devenit un factor decisiv în rezultatul final. Aceştia au dezvăluit modul în care guvernul Orbán a acţionat pentru a submina opoziţia prin intermediul serviciilor secrete ale ţării şi au obţinut detalii despre convorbirile telefonice dintre Budapesta şi Kremlin, în care se discutau chestiuni sensibile legate de UE.

Medicii vor fi, de asemenea, câştigători, întrucât Magyar a promis să crească investiţiile publice cu 1 miliard de euro pe an. Această promisiune vine după un deceniu de subfinanţare în sectorul sănătăţii, care a lăsat în urmă liste lungi de aşteptare, spitale dărăpănate, lipsă de echipamente şi, în cele din urmă, a provocat un exod al creierelor, a declarat pentru POLITICO preşedintele Camerei Medicale Maghiare, Péter Almos. Guvernul lui Orbán a lansat în trecut campanii publicitare pe panouri care îi învinuiau pe medici pentru deficienţele sistemului.

Perdanţii

Donald Trump şi JD Vance

Vicepreşedintele SUA, JD Vance, l-a vizitat pe Orbán la Budapesta în 7 aprilie pentru a-i susţine campania de realegere, lăudându-se că acesta va câştiga şi acuzând UE de amestec în alegeri. Preşedintele SUA, Donald Trump, i-a acordat lui Orbán cinci susţineri publice în ultimele şase luni şi a promis că Washingtonul va oferi Ungariei sprijin economic. „Trebuie să-l realegem pe Orbán ca prim-ministru al Ungariei, nu-i aşa?”, le-a spus Vance susţinătorilor Fidesz, în aplauzele entuziaste ale acestora, în timpul unui miting organizat într-un stadion de fotbal. Dar cuvintele de susţinere au fost în zadar, reprezentând o lovitură pentru Casa Albă, care şi-a pierdut acum aliatul cheie în Europa, pe fondul deteriorării relaţiilor transatlantice.

Oameni de afaceri şi think tank-uri legate de Fidesz

Reţeaua de think tank-uri conservatoare finanţate de guvernul Orbán este pe cale să-şi piardă fondurile de funcţionare. Printre acestea se numără Mathias Corvinus Collegium, think tank-ul condus de directorul politic al lui Orbán şi care face lobby pe lângă instituţiile UE la Bruxelles. Oamenii de afaceri maghiari apropiaţi de Fidesz, care domină sectorul privat al ţării — inclusiv prietenul din copilărie al lui Orbán, Lőrinc Mészáros, şi ginerele său, István Tiborcz — riscă să-şi piardă accesul privilegiat la fondurile UE şi la contractele publice.

În discursul său de victorie, Magyar a declarat că va înfiinţa un „birou pentru restaurarea averii naţionale”, în cadrul căruia avocaţi şi poliţişti vor investiga pentru a recupera bunurile statului şi a-i băga după gratii pe cei care au participat la acte de corupţie. „Nu vom mai fi niciodată o ţară fără consecinţe”, a spus el.

Kremlinul

Preşedintele rus Vladimir Putin tocmai a pierdut un aliat valoros — şi o sursă cheie de informaţii din interior — chiar în inima UE. În ultimele luni, presa maghiară şi internaţională a dezvăluit legături strânse între Budapesta şi Moscova, inclusiv convorbiri telefonice între ministrul de externe Péter Szijjártó şi omologul său rus, Serghei Lavrov.

Cei doi au discutat despre deliberările interne ale UE privind sancţiunile împotriva Rusiei, Szijjártó promiţând, se pare, că va împărtăşi documente europene confidenţiale prin intermediul ambasadei maghiare.

Aripă dreaptă europeană

Orbán, care a promis frecvent că va „ocupa” Bruxelles-ul şi va schimba instituţiile din interior, este figura-cheie a partidului de extremă dreapta „Patrioţii pentru Europa”, care reuneşte partidele naţionaliste ale UE, precum RN din Franţa, condus de Marine Le Pen, şi Vox din Spania, condus de Santiago Abascal. Înfrângerea lui Orbán reprezintă o pierdere şi pentru alte figuri de extremă dreapta din Europa, inclusiv pentru prim-ministrul italian Giorgia Meloni, care pierde un aliat la masa negocierilor de la Bruxelles.

Adulţii care nu se căsătoresc, risc semnificativ de cancer?

studiul a analizat peste patru milioane de cazuri

Un studiu de mari dimensiuni sugerează că anumite caracteristici sociale pot fi asociate cu riscul de a dezvolta cancer. Cercetătorii au constatat că riscul de cancer poate varia şi în funcţie de statutul marital, scrie news.ro.

Analiza ştiinţifică indică diferenţe consistente între persoanele care nu s-au căsătorit niciodată şi cele care sunt sau au fost căsătorite, sugerând că factorii sociali pot avea un rol în riscul de dezvoltare a cancerului, fără a indica însă o relaţie directă de cauzalitate.

Adulţii care nu s-au căsătorit niciodată au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer comparativ cu cei care sunt sau au fost căsătoriţi, potrivit unui studiu realizat în Statele Unite pe peste patru milioane de cazuri.

Creşterea riscului a fost observată pentru aproape toate tipurile majore de cancer şi este mai accentuată în cazul cancerelor prevenibile, asociate infecţiilor, fumatului sau legate de reproducere.

Autorii subliniază că statutul marital poate reflecta factori sociali relevanţi pentru riscul de cancer la nivelul populaţiei. Ei precizează că rezultatele nu înseamnă că mariajul previne cancerul sau că oamenii ar trebui să se căsătorească, ci că persoanele necăsătorite ar trebui să acorde o atenţie mai mare factorilor de risc, screeningului şi îngrijirii medicale. Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat date din 12 state americane, care au inclus informaţii demografice şi oncologice pentru peste 100 de milioane de persoane, dintre care mai mult de patru milioane aveau un diagnostic de cancer.

Au fost incluse cazuri de cancer diagnosticate la vârsta de peste 30 de ani, în perioada 2015–2022. Participanţii au fost împărţiţi în două categorii: persoane care sunt sau au fost căsătorite (inclusiv divorţate sau văduve) şi persoane care nu s-au căsătorit niciodată. Aproximativ unul din cinci adulţi din studiu nu fusese niciodată căsătorit.

Diferențe foarte mari

Analiza a arătat diferenţe marcate între cele două grupuri. Persoanele care nu s-au căsătorit niciodată au avut rate mai mari de apariţie a cancerului.

Pentru unele tipuri de cancer, diferenţele au fost foarte mari. De exemplu, bărbaţii necăsătoriţi au avut o rată de aproximativ cinci ori mai mare de cancer anal comparativ cu bărbaţii căsătoriţi, iar femeile necăsătorite au avut o rată de aproape trei ori mai mare de cancer de col uterin faţă de cele care sunt sau au fost căsătorite. Aceste două tipuri de cancer sunt strâns legate de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV), ceea ce poate reflecta diferenţe în nivelul de expunere la infecţia cu acest virus, şi, în cazul cancerului de col uterin, diferenţe de screening şi prevenţie.

Pentru alte tipuri de cancer, cum ar fi cel endometrial sau ovarian, diferenţele pot fi parţial explicate de faptul că femeile căsătorite au mai frecvent copii, iar acest factor este asociat cu un efect protector. Diferenţele au fost observate şi între sexe.

Bărbaţii care nu s-au căsătorit niciodată au avut un risc cu aproximativ 70% mai mare de cancer faţă de bărbaţii căsătoriţi, în timp ce femeile necăsătorite au avut un risc cu aproximativ 85% mai mare comparativ cu cele care sunt sau au fost căsătorite. În acest caz, avantajul asociat mariajului a fost uşor mai pronunţat la femei.

Cele mai puternice asocieri au fost identificate pentru cancerele legate de infecţii, fumat sau consum de alcool, precum şi  pentru cancere influenţate de factori hormonali şi reproductivi, la femei. În schimb, pentru cancerele care beneficiază de programe de screening bine dezvoltate, precum cancerul de sân, tiroidian sau de prostată, diferenţele au fost mai reduse.

Analiza a evidenţiat şi variaţii în funcţie de rasă şi vârstă.

Bărbaţii de culoare care nu s-au căsătorit niciodată au avut cele mai mari rate generale de cancer. În acelaşi timp, bărbaţii de culoare căsătoriţi au avut rate mai mici decât bărbaţii albi căsătoriţi, ceea ce sugerează că, în acest grup, persoanele căsătorite au un risc mai mic de cancer. Asocierile dintre statutul marital şi cancer au fost mai puternice la persoanele cu vârsta peste 50 de ani.

Autorii menţionează şi câteva limitări ale studiului. Persoanele care au un stil de viaţă mai sănătos sau o integrare socială mai bună pot fi mai predispuse să se căsătorească, ceea ce ar fi putut influenţa rezultatele studiului. De asemenea, studiul nu a inclus persoanele necăsătorite aflate în relaţii stabile.

Kamala Harris se gândeşte să candideze pentru Casa Albă în 2028

Fosta vicepreşedintă americană Kamala Harris a confirmat vineri că „se gândeşte” să candideze la preşedinţie în 2028, în cadrul Convenţiei National Action Network din 2026 - în cele mai deschise declaraţii publice de până acum despre viitorul său politic. „S-ar putea, s-ar putea. Mă gândesc la asta. Mă gândesc la asta”, i-a spus Harris reverendului Al Sharpton când a fost întrebată dacă intenţionează să lanseze o nouă campanie pentru Casa Albă. Harris a fost candidata Partidului Democrat la alegerile prezidenţiale din 2024.

Comentariile sale vin pe fondul speculaţiilor tot mai intense despre ce va face în continuare în cariera sa politică, după ce a publicat un volum de memorii despre campanie la sfârşitul lui 2025 şi a pornit într-un turneu de promovare a cărţii.

Harris urmează, de asemenea, să participe la evenimente ale Partidului Democrat în patru state din sudul SUA în această lună, a relatat anterior CNN. Deşi, într-un interviu din august 2025 pentru CBS, acordat lui Stephen Colbert, Harris a spus că nu vrea „să se întoarcă în sistem”, mai târziu în acel an a sugerat că ar putea încerca din nou să ajungă la Casa Albă, spunându-i Laurei Kuenssberg de la BBC: „Nu am terminat.”

Vineri, Harris a fost primită cu căldură la conferinţa progresistă de organizare, marcată de istoria mişcării pentru drepturi civile, fiind întâmpinată cu scandări puternice de „candidează din nou”, care i-au întrerupt pentru scurt timp discursul.

„Mă gândesc (să candidez din nou), dar permiteţi-mi să mai spun ceva. Am servit patru ani fiind la un pas de a deveni preşedintele Statelor Unite”, a spus Harris. „Am petrecut nenumărate ore în biroul meu din Aripa de Vest, la câţiva paşi de Biroul Oval. Am petrecut nenumărate ore în Biroul Oval, în Situation Room. Ştiu ce este acest job. Şi ştiu ce presupune.”

Marine Le Pen s-a întâlnit cu cel mai bogat om din Franţa

Şefa grupului parlamentar al Rassemblement National (RN), Marine Le Pen, posibilă viitoare preşedintă a Franţei, a luat cina marţi cu şeful LVMH, Bernard Arnault, şi alţi lideri corporativi francezi influenţi, o întâlnire ce oferă un alt indiciu că partidul ei de extremă dreapta a devenit o mişcare mainstream care nu mai este ostracizată de comunitatea de afaceri, scrie POLITICO.

Patrick Pouyanné, directorul executiv al TotalEnergies, şi alţi lideri ai companiilor listate pe CAC40, principalul indice bursier al Franţei, au participat, de asemenea, la întâlnire, potrivit unui oficial de rang înalt al RN şi a doi directori care lucrează pentru companiile reprezentate, cărora li s-a acordat anonimatul.

De ani de zile, elita antreprenorială franceză a fost profund suspicioasă faţă de un partid populist, care şi-a schimbat poziţia în privinţa unor politici economice cheie, precum apartenenţa la zona euro. În 2017, Arnault l-a susţinut pe preşedintele francez Emmanuel Macron împotriva lui Le Pen şi, până în această săptămână, a refuzat să se întâlnească cu liderii RN.

Însă, având în vedere că Le Pen şi preşedintele RN, Jordan Bardella, se află în fruntea sondajelor în perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul viitor, liderii de afaceri au căutat să construiască punţi de legătură cu liderii de extremă dreapta pentru a câştiga influenţă asupra unui partid a cărui viziune economică se ciocneşte adesea cu interesele lor. Potrivit unui director care lucrează pentru unul dintre participanţi, întâlnirea nu a fost o ocazie pentru liderii de afaceri de a se „apropia” de Le Pen, ci mai degrabă un schimb robust de opinii.

Rusia a pierdut 1.310.110 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei

Rusia a pierdut 1.310.110 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei. Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.851 de tancuri, 24.381 de vehicule blindate de luptă, 88.698 de vehicule şi cisterne de combustibil, 39.798 de sisteme de artilerie, 1.726 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.344 de sisteme de apărare aeriană, 435 de avioane, 350 de elicoptere, 231.785 de drone, 33 de nave şi ambarcaţiuni şi două submarine.

Deşi oficialii ucraineni dezvăluie rar cifre, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat pentru France TV pe 4 februarie că cel puţin 55.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi în luptă de la începutul războiului pe scară largă, pe lângă mulţi alţii clasificaţi ca dispăruţi în luptă (MIA).

Rapoartele unor think-tank-uri occidentale independente sunt de acord că pierderile ruseşti depăşesc semnificativ pierderile Ucrainei, Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) estimând raportul la „aproximativ 2,5:1 sau 2:1”.

Noul lider suprem al Iranului este în continuare grav rănit şi desfigurat

Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, se recuperează în continuare după rănile grave la faţă şi la picior suferite în urma atacului aerian care i-a ucis tatăl la începutul războiului, au declarat pentru Reuters trei persoane apropiate anturajului său. Faţa lui Khamenei a fost desfigurată în timpul atacului asupra complexului liderului suprem din centrul Teheranului, iar acesta a suferit o rană gravă la unul sau la ambele picioare, au indicat cele trei surse.

Bărbatul în vârstă de 56 de ani se recuperează totuşi după rănile suferite şi îşi păstrează pe deplin luciditatea, potrivit unor surse anonime. El participă la întâlniri cu înalţi oficiali prin videoconferinţă şi contribuie la luarea deciziilor privind chestiuni majore, în special războiul şi negocierile cu Washingtonul, au indicat două dintre acestea.

Iranul a confirmat că liderul său suprem a fost rănit în timpul unui atac aerian care i-a ucis tatăl, mama, soţia şi unul dintre fii, în prima zi a operaţiunilor militare. El nu a mai fost văzut în public de la începutul războiului şi s-a exprimat doar prin câteva comunicate care au fost transmise public.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.