MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Reuters: Războiul se extinde în Marea Neagră, punând la încercare liniile roşii impuse de NATO
Cronologia atacurilor din ultimele săptămâni asupra navelor din apropierea României şi Bulgariei
După şapte atacuri asupra navelor de marfă în apropierea României şi Bulgariei, luna trecută, alianţa militară condusă de SUA a declarat că va desfăşura avioane de patrulare maritimă, radare şi drone pentru a-şi consolida flancul estic de la Marea Neagră. Trei zile mai târziu, pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită chiar în apropierea apelor teritoriale româneşti. Iar săptămâna trecută, un cargobot grecesc a fost scufundat de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei. Atacurile neîncetate arată cum războiul maritim din ce în ce mai intens dintre Rusia şi Ucraina se transformă într-o provocare majoră pentru NATO în Marea Neagră, lăsând expuse statele membre riverane, în special România şi Bulgaria, scrie Reuters.
Analiştii militari spun că nu au nicio îndoială că aceste atacuri au fost comise de Rusia. O dronă navală surprinsă în înregistrarea video a ultimului atac semăna cu o variantă rusă, potrivit firmei de securitate maritimă Ambrey. „Cred că este, fără îndoială, o escaladare”, a declarat Sidharth Kaushal, cercetător principal la think-tank-ul RUSI din Londra. Rusia neagă că ar viza vecinii Ucrainei cu drone şi susţine că guvernele europene sunt cele care escaladează războiul din Ucraina prin furnizarea de ajutor militar.
Rusia testează limitele
Multe dintre navele lovite în octombrie erau ancorate în apropierea unui canal românesc cheie, utilizat de Ucraina pentru exporturi, sau navigau spre sau dinspre acesta. Una s-a aflat în apele teritoriale româneşti, în timp ce celelalte opt se aflau în zona economică exclusivă a României sau a Bulgariei.
Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră al think-tank-ului Middle East Institute din Washington, spune că atacurile Rusiei ţin cont de reticenţa Occidentului faţă de o escaladare a conflictului. „Este vorba despre testarea acestor limite, cu deplina conştientizare a faptului că vom face tot posibilul pentru a lua măsuri minimale”, a spus Joja, făcând o comparaţie cu incursiunile dronelor ruseşti în spaţiul aerian al NATO din ultimii ani. Un oficial NATO a afirmat că acţiunile Rusiei menite să descurajeze aliaţii NATO să sprijine Ucraina reprezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii, iar angajamentul alianţei de a-şi apăra toţi membrii, inclusiv pe cei de la Marea Neagră, este „de neclintit”. Oficialul a menţionat că există o nevoie clară de capacităţi eficiente din punct de vedere al costurilor pentru combaterea dronelor, dar că alianţa s-a angajat deja să investească peste 40 de miliarde de dolari în astfel de capacităţi în următorii cinci ani.
Marea Neagră, crucială pentru România
Pentru România, Marea Neagră este o cale navigabilă crucială pentru comerţ şi găzduieşte proiectul offshore „Neptun Deep”, care o va transforma în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor. În luna august, platforma „Neptun Deep” a fost vizată de o dronă navală.
Bucureştiul a acuzat Rusia de atacuri „sistematice” asupra navelor civile, dar s-a abţinut să atribuie responsabilitatea pentru atacuri individuale, invocând necesitatea unor dovezi criminalistice. Sofia nu a acuzat Rusia, dar a afirmat că unele dintre atacuri par să îi aducă beneficii. Atacurile au loc într-un moment în care Washingtonul îşi reevaluează prezenţa militară în Europa, concentrându-se asupra Chinei. SUA au retras 1.000 de soldaţi din România anul trecut.
„Este un moment în relaţia transatlantică pe care Putin probabil doreşte să îl exploateze”, a declarat oficial român de rang înalt, citat de Reuters sub acoperirea anonimatului. „Atenţia UE şi a NATO este importantă, iar forţele lor se concentrează în prezent spre nord şi spre ţările baltice”, arată el. Deşi NATO şi-a consolidat „prezenţa avansată sporită” în ţările baltice şi în Polonia, Iulia Joja spune că nu a făcut acelaşi lucru în România, în ciuda solicitărilor Bucureştiului. „Bruxelles-ul şi Washingtonul încă nu par să fi decis dacă Marea Neagră face parte pe deplin din angajamentul NATO”, a comentat ea.
Oficialul român a subliniat nevoia urgentă a României de rachete sol-aer şi sisteme radar pentru a contracara ameninţările. Joja spune că disponibilitatea limitată a armelor de interceptare ieftine, agravată de războiul din Iran, reprezintă o problemă centrală pentru Occident.
Aproape 400 de nave lovite
Creşterea bruscă a atacurilor asupra navelor din Marea Neagră a blocat o rută majoră pentru exporturile de cereale şi petrol făcute de Rusia şi Ucraina.
Cele două părţi au lovit 317 nave comerciale şi de alt tip în Marea Neagră şi Marea Azov între mai şi octombrie, o creştere de peste patru ori faţă de cele 74 de nave lovite în semestrul anterior, potrivit lui Tomas Alexa, analist senior la Ambrey Analytics. Ritmul atacurilor pare să se fi înteţit în această perioadă premergătoare împlinirii celor cinci ani de la invazia pe scară largă a Rusiei, în februarie.
Ucraina a efectuat 137 de atacuri asupra navelor, comparativ cu 92 de atacuri ruseşti în al treilea trimestru, în timp ce în octombrie, Rusia a efectuat 38 de atacuri, comparativ cu 5 atacuri ucrainene, a precizat Ambrey.
Porturile au fost grav afectate, iar exporturile s-au redus drastic, forţând Rusia şi Ucraina să caute rute alternative de export.
Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale în septembrie prin Marea Neagră şi Marea Azov, în scădere faţă de 4,74 milioane de ton în aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor privind exporturile ruseşti consultate de Reuters. Ucraina a suspendat operaţiunile în porturile sale de la Marea Neagră la sfârşitul lunii iulie din cauza atacurilor ruseşti, ceea ce a determinat-o să redirecţioneze volumele către porturile fluviale de pe Dunăre şi mai departe prin Canalul Sulina din România şi spre sud prin secţiunea românească a Mării Negre.
Chiar şi cu această rută alternativă, exporturile de cereale din porturile Ucrainei au scăzut la 0,81 milioane de tone metrice în septembrie, comparativ cu 2,1 milioane în septembrie anul trecut, au arătat datele guvernamentale. Reducerea în continuare a acestor volume rămâne obiectivul principal al Rusiei, iar testarea NATO este obiectivul secundar, a declarat Andriy Ryzhenko, analist naval şi fost ofiţer superior al marinei ucrainene.
Rusia respinge un ultimatum
Atacul de săptămâna trecută a avut loc în timp ce miniştrii apărării şi şefii statelor majore ale României, Bulgariei şi Turciei - stat litoral membru al NATO - s-au reunit la Sofia pentru a discuta situaţia. Ministrul apărării din Turcia, care aşteaptă un răspuns din partea Moscovei şi a Kievului cu privire la o propunere de armistiţiu maritim limitat, a profitat de această întâlnire pentru a avertiza Rusia şi Ucraina în privinţa unor noi atacuri. Turcia controlează tranzitul navelor de război prin Bosfor şi Dardanele în temeiul Convenţiei de la Montreux. Mai multe ţări, printre care Egiptul, Turcia şi India, au insistat pentru încetări ale focului în zona maritimă, pentru a evita consecinţele perturbării transportului maritim într-un moment în care preţurile globale la combustibil şi cereale au crescut vertiginos.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că există un interes internaţional tot mai mare pentru o încetare limitată a focului. Rusia a respins ideea unui armistiţiu maritim restrâns, despre care susţine că ar oferi o pauză Kievului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a tras un semnal de alarmă. „Toată lumea vorbeşte despre motorină şi uită de cereale. Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă”, a declarat el luna trecută.
Atacurile asupra navelor de marfă în largul coastelor statelor membre NATO România şi Bulgaria au crescut semnificativ în ultimele săptămâni, aceasta fiind cea mai recentă consecinţă a intensificării conflictului dintre Rusia şi Ucraina în Marea Neagră şi Marea Azov.
Reuters a întocmit o listă a atacurilor asupra navelor şi a altor incidente majore din apropierea celor două state occidentale de la Marea Neagră din ultimele săptămâni.
Nave de marfă
5 octombrie - Nava de marfă generală „Royad Mammadov”, care arbora pavilionul statului Saint Kitts şi Nevis, a fost lovită la 30 de mile marine (55 km) sud de oraşul românesc Sfântu Gheorghe. Doi membri ai echipajului au decedat.
6 octombrie – Nava de marfă generală Alfa Watan, sub pavilionul Togo, s-a scufundat după ce a fost lovită de o dronă la aproximativ 70 de mile marine în largul oraşului de coastă Biala, din estul Bulgariei. Doisprezece membri ai echipajului au fost daţi dispăruţi.
6 octombrie – Nava de marfă generală Able, sub pavilionul Palau, a fost lovită în cadrul aceluiaşi atac, tot în zona economică a Bulgariei. Două persoane au fost rănite.
13 octombrie – Nava de marfă generală şi vrachierul de cereale „Chelsea 3”, deţinută de Ucraina sub pavilion maltez, a fost lovită de trei drone şi avariată la aproximativ 18 mile marine de coastele Bulgariei. Toţi membrii echipajului au fost salvaţi.
13 octombrie – Nava de marfă „HS Dignity”, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în largul satului bulgar Krapeţ, situat în apropierea graniţei cu România. Cinci membri ai echipajului au fost salvaţi, iar 11 erau daţi dispăruţi.
14 octombrie – Nava-cisternă pentru produse chimice şi petrol „Yara J”, sub pavilionul Comorelor, a fost lovită de o dronă la aproximativ 8-10 mile marine sud-est de Sulina, în apele teritoriale româneşti. Toţi membrii echipajului au fost salvaţi.
15 octombrie – Nava-cisternă Wine Trader, sub pavilionul San Marino, a fost lovită la 13 mile marine sud-est de canalul Sulina, la 1 milă marină în afara apelor teritoriale române. Şapte membri ai echipajului au fost daţi dispăruţi.
23 octombrie – Nava de marfă pentru transportul minereului şi petrolului Khoryv, sub pavilionul Comorelor, s-a răsturnat şi s-a scufundat la 13 mile marine de Constanţa, principalul port românesc de la Marea Neagră. Toţi membrii echipajului au fost salvaţi.
28 octombrie – Nava de containere „Contship Jet”, deţinută de Grecia şi sub pavilion liberian, a fost lovită de trei drone navale şi s-a scufundat ulterior în zona economică exclusivă a Bulgariei. Nava, al cărei echipaj a fost salvat, se îndrepta către portul românesc Constanţa.
Neptun Deep
26 august – O dronă navală a fost zărită la doar câteva sute de metri de proiectul românesc de extracţie a gazelor offshore „Neptun Deep”, determinând Bucureştiul să mobilizeze avioane de vânătoare F-16 pentru a o distruge. Neptun Deep, deţinut în comun de OMV Petrom, controlat majoritar de compania austriacă OMV, şi de producătorul de stat român Romgaz, va face din România cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor.
11 august – Scafandrii armatei române au distrus două drone de tip Gerbera care pluteau în zona economică exclusivă a ţării din Marea Neagră, în apropierea proiectului Neptun Deep.
5 iunie – O dronă maritimă s-a autodetonat în portul românesc Constanţa de la Marea Neagră, în apropierea unui terminal petrolier, fără a provoca victime. Ucraina a declarat că drona îi aparţinea, dar că a pierdut controlul asupra acesteia din cauza bruiajului rusesc în războiul electronic.
Aventurierul britanic Karl Bushby primit ca un erou după 28 de ani de mers pe jos prin lume
Aventurierul britanic Karl Bushby s-a întors la familia sa, în oraşul său natal Hull, în nord-estul Angliei, unde a fost primit triumfal de către locuitori, după 28 de ani de mers pe jos în jurul lumii şi aproximativ 50.000 de kilometri parcurşi, relatează AFP. Acest fost paraşutist din armata britanică a plecat din Chile, în 1998, şi şi-a stabilit două reguli ale periplului: să nu folosească niciun mijloc de transport în călătoria sa şi să nu se întoarcă acasă înainte să-şi încheie provocarea.
Britanicul în vârstă de 57 de ani şi-a încheiat ultima etapă a epopeei luni, la prânz, ajungând la casa mamei sale, Angela, pe care a strâns-o în braţe cu emoţie în faţa camerelor de filmat şi aparatelor foto. Aclamat de către vecini, el şi-a reîntâlnit fiul, Adam, în vârstă de 36 de ani, şi a întâlnit-o pentru prima oară pe nepoata, în vârstă de 12 ani.
Karl Bushby a parcurs pe jos tot continentul american, a traversat Strâmtoarea Bering din Alaska spre Rusia, iar apoi a mers prin Asia Centrală şi Europa, prin peisaje de la junglă la munte şi de la deşerturi la mări de gheaţă. "N-am făcut asta singur (...). Nu vă imaginaţi numărul de persoane care au fost implicate pentru a depăşi obstacolele", de la refuzuri de viză şi până la traversarea Canalului Mânecii înot, a declarat el luni, la o ceremonie în faţa Primăriei din Hull.
Sute de locuitori şi-au primit acolo eroul, cu o banderolă cu mesajul "Bine ai venit acasă, Karl!". "Toată lumea este mândră de tine, mândră de curajul tău", l-a salutat primăriţa Maria Coward. "Eu îl consider pe Karl incredibil. Îl urmăresc de opt ani şi a mers de când m-am născut. Este genial!", a declarat AFP o însărcinată cu marketingul, Erin Anderson, în vârstă de 28 de ani.
Un purtător de cuvânt al Guvernului lui Andy Burnham a salutat "realizarea extraordinară" a lui Karl Bushby şi a declarat că "prim-ministrul este fericit să-l vadă revenind în Regatul Unit". Aventurierul, care s-a declarat "absolut copleşit" de primirea în ţara sa, a fost aclamat duminică în timp ce traversa Podul Humber, la aproximativ trei ore de mers pe jos de casa sa, pe o ceaţă densă.
Karl Bushby şi-a început aventura la vârsta de 29 de ani, după eşecul căsătoriei sale şi plecarea soţiei sale în Irlanda de Nord împreună cu fiul lor. Drumul i-a fost întrerupt de mai multe ori. Moscova i-a refuzat viza timp de mai mulţi ani.
Iar alte probleme cu viza, criza financiară din 2008 şi pandemia covid-19 l-au costat, în total, 14 dintre cei 28 de ani de călătorie, a declarat el AFP. În aceste perioade, aventurierul şi-a pus călătoria între paranteze. El a locuit în Mexic, iar apoi şi-a reluat drumul, după ce i-a permis situaţia.
El a traversat 29 de ţări. "Noi am ţinut piept unor Guverne. Noi am înfruntat anumite provocări foarte grele (...). A fost un efort mondial, planetar", a declarat el luni.
Un bombardament rusesc ucide 26 de persoane la un centru de ajutor din Ucraina
Cel puţin 26 de persoane au fost ucise după ce bombele ruseşti au lovit un centru de distribuire a ajutoarelor, într-un atac pe care liderul Ucrainei l-a calificat drept „absolut îngrozitor”, relatează BBC.
Cinci persoane au fost rănite, iar 27 au fost date iniţial dispărute după ce cel puţin nouă bombe aeriene de 3.000 kg au lovit satul Komyshuvakha din regiunea Zaporojie, din sudul ţării, a declarat şeful regional Mykhailo Semikin. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că, după primul atac asupra şcolii locale "utilizate pentru scopuri umanitare", a avut loc un al doilea atac asupra locului în care se adăposteau oamenii.
El a publicat un videoclip în care se vede un crater uriaş lăsat în urma atacului de luni, precum şi echipele de salvare care caută printre dărâmături. Armata rusă nu a făcut niciun comentariu public.
Zelenski a estimat iniţial numărul victimelor la 18, dar Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă al Ucrainei (DSNS) a precizat ulterior că s-a confirmat moartea a 24 de persoane, printre care doi salvatori şi patru poliţişti. În discursul său video de luni seara, Zelenski a declarat că se ştie acum că au murit 26 de persoane.
El a declarat anterior că "ruşii nu puteau să nu ştie că locuitorii care au rămas în Komyshuvakha primeau acolo ajutor umanitar în fiecare săptămână", luni.
"Aceasta este încă o dovadă că Rusia nu doreşte nicio dezamorsare a conflictului."
El a afirmat că, după o recentă operaţiune comună ruso-ucraineană de succes pentru evacuarea civililor din oraşul Oleshky, situat în sudul ţării şi ocupat de Rusia, în timpul unui armistiţiu temporar negociat de prima doamnă a SUA, Melania Trump, "a existat un moment în care paşii următori ar fi putut demonstra că pacea este posibilă". "Prin astfel de ucideri, Rusia transmite exact semnalul opus - Rusia mizează pe noi ucideri", a spus Zelenski.
Donald Trump afirmă că ar fi câştigat războiul din Vietnam într-o săptămână
Preşedintele american a mai adăugat o declaraţie controversată în palmaresul său deja impresionant: „Aş fi putut câştiga Războiul din Vietnam într-o săptămână”, a afirmat duminică Donald Trump în timp ce făcea referire la operaţiunile militare lansate de Statele Unite în Venezuela şi Iran, relatează AFP. Şeful Casei Albe a ţinut încă un miting de campanie înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, în urma cărora partidul său riscă să-şi piardă majoritatea în Congres. „Ştiţi, au aruncat din avion porcăria aia roşie, indiferent ce era, şi au continuat să o arunce în pădure”, a spus preşedintele. „Agentul portocaliu!”, au strigat mai mulţi susţinători din public.
Aproximativ 80 de milioane de litri din această substanţă erbicidă au fost pulverizaţi de americani asupra junglelor din sudul Vietnamului pentru a distruge pădurea şi culturile folosite de gherila comunistă vietnameză în timpul războiului care a opus cele două ţări între 1955 şi 1975. „Agentul portocaliu, chiar dacă este roşu, l-au aruncat în pădure ani şi ani şi ani. În loc să atace oraşul Ho Chi Minh şi alte locuri”, a adăugat Donald Trump.
Şeful statului a mai declarat că ar fi câştigat şi războiul din Afganistan într-un timp foarte scurt - în trei săptămâni. „Afganistan, ani şi ani. Noi nu luptăm niciodată ca să câştigăm. Nu luptăm ca să câştigăm. Luptăm ca să ajungem la egalitate. Nu ştiu ce facem. Sunt nişte preşedinţi slabi, slabi. (...) Aş fi putut câştiga războiul ăla în trei săptămâni. Aş fi putut câştiga Războiul din Vietnam într-o săptămână” - a afirmat Trump.
Această critică la adresa istoriei militare americane este o nouă manifestare a încercărilor lui Donald Trump de a legitima războiul pe care l-a declanşat alături de Israel împotriva Republicii Islamice Iran la sfârşitul lunii februarie. Conflictul s-a împotmolit şi are repercusiuni puternice asupra economiei americane şi asupra cotei de popularitate a lui Donald Trump, care se afla în dificultate în sondaje cu câteva zile înainte de alegerile de la jumătatea mandatului. „Singurul motiv pentru care nu am terminat cu Iranul este că vreau să mă arăt amabil. Vreau să încerc să salvez toate aceste vieţi, dacă pot”, s-a justificat din nou preşedintele.














