Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Războiul invizibil

Ziarul de Vrancea
31 iul 2020 569 vizualizări

Uniunea Europeană sancționează autorii ruși și chinezi ai unor atacuri cibernetice

Uniunea Europeană a sancționat - pentru prima oară - șase persoane și trei entități responsabile sau implicate în mai multe atacuri cibernetice organizate din Rusia și China - și anume serviciul militar rus de informații GRU, o întreprindere chineză, o societate nord-coreeană cu legături cu un grup de hackeri, patru cetățeni ruși și doi cetățeni chinezi, relatează AFP. „Consiliul (European) a hotărât să impună măsuri restrictive unui număr de șase persoane și trei entități responsabile de diverse atacuri cibernetice sau care au participat la acestea. Este vorba despre tentativa de atac cibernetic asupra OIAC (Organizația pentru Interzicerea Armamentului Chimic) și cele cunoscute sub numele de «WannaCry», «NotPetya» și «Operation Cloud Hopper»„, a anunțat joi, într-un comunicat, șeful diplomației europene Josep Borrell. Sancțiunile vizează sediul GRU, o societate nord-coreeană cu legături cu un grup de hackeri, patru cetățeni ruși și doi chinezi, se arată în decizie, publicată în Jurnalul Oficial al UE.

Este pentru prima oară când UE folosește „arma” sancțiunilor împotriva atacurilor cibernetice. Aceste sancțiuni prevăd interzicerea intrării pe teritoriul UE și blocarea activelor.

De asemenea, persoanelor și entităților din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziția persoanelor sau entităților înscrise pe listă. „Aceste măsuri intervin în baza voinței UE și statelor membre de a proteja integritatea, securitatea, bunăstarea și prosperitatea societăților noastre libere și democratice și ordinea fondată pe reguli și buna funcționare a organizațiilor internaționale”, precizează Borrell. „Comportamente răuvoitoare în spațiul cibernetic sunt inacceptabile, pentru că ele aduc atingere atât securității și stabilității internaționale, cât și avantajelor oferite de Internet și folosirea tehnologiilor informației și comunicării (TIC)”, denunță Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă și Securitate.

Pierderi economice importante

Cei patru cetățeni ruși sancționați au fost acuzați de încercarea de a pirata sistemul informatic al sediului OIAC, la Haga, în aprilie 2016. Ei au fost identificați și expulzați. Serviciul militar rus de informații GRU a fost acuzat atunci de coordonarrea operațiunii.

Sancțiunile vizează Departamentul de Tehnologii Speciale din cadrul GRU. Acesta este acuzat de UE și de atacuri informatice asupra rețelei electrice din Ucraina în 2015 și 2016. Cei doi cetățeni chinezi sunt implicați în „Operation Cloud Hopper”, care a țintit în 2010 sisteme informatice ale întreprinderilor multinaționale de pe șase continente, inclsiv întreprinderi cu sediul în UE, și care le-a permis să obțină un acces neautorizat la date sensibile despre planul comercial, cauzând astfel importante pierderi economice, precizează UE.

Societatea chineză Huaying Haitai este acuzată de susținerea financiară a acestora. Atacurile „Wanna Cry” și „NotPetya” au fost fost comise în 2017 prin programe de tip malware. Este vorba despre operațiuni de piratare în scopul obținerii unor răscumpărări. Ambasada Chinei la UE a subliniat într-un comunicat că Beijingul este „un apărător înfocat al securității informatice” și că China este una dintre principalele victime din lume ale atacurilor cibernetice. Societatea nord-coreeană Chosun Expo este acuzată de asigurarea „unei susțineri financiare, tehnice sau materiale” a acestor atacuri și de legături cu „Lazarus Group” - un grup de hackeri nord-coreeni. Lazarus Group este considerat vinovat de o serie de atacuri majore în lume - inclusiv de cea mai importantă fraudă informatică din istorie și furtul, în 2016, a 81 de milioane de dolari Băncii Bangladeshului dintr-un cont la Rezerva Federală americană de la New York. Coreea de Nord a negat orice implicare.

Probleme în stradă pentru ultimul dictator al Europei?

Zeci de mii de bieloruși la o manifestație la Minsk a candidatei la președinție Svetlana Tihanovskaia n mulțimea protestează față de eternul președinte Aleksandr Lukașenko, șef de stat din 1984

Mii de belaruși - 34.000 potrivit ONG-ului de apărarea drepturilor omului Viasna - au susținut-o la un miting pe candidata opoziției în alegerile prezidențiale de la 9 august, Svetlana Tihanovskaia, în pofida unei situații tensionate după arestarea mai multor opozanți de prim-plan, relatează AFP. Susținătorii Svetlanei Tihanovskaia au participat la finele săptămânii, într-un parc din capitala belarusă, la cea mai mare adunare a opoziției belaruse din ultimii ani în această fostă republică sovietică, potrivit unui jurnalist AFP de la fața locului. Autoritățile belaruse au acuzat anterior doi opozanți în prezent încarcerați - Mikola Statkevici și Serghei Tihanovski, soțul lui Tihanovskaia - de faptul că au vrut să organizeze „revolte în masă” cu susținerea unor „combatați ruși”, dintre care peste 30 au fost arestați miercuri. „Am aflat că Serghei (Tihanovski) este acuzat de pregătirea unor revolte. Voi distrugeți soarta unui om, nu a unuia singura, ci a tuturor deținuților politici din țară”, a declarat Svetlana Tihanovskaia adresându-se autorităților, în fața miilor de susținători, majoritatea tineri.

„Nimeni nu va crede că acești combatanți ne-au fost trimiți pentru alegeri. Că ei voiau să facă o revoluție aici. Ce revoluție? Noi vrem libertate”, a declarat ea, referindu-se la mercenarii ruși din grupul Wagner arestați, apreciind că această situație, catalogată de mulți opozanți ruți drept o înscenare, este „înfiorătoare”. Devenită candidată după arestarea soțului său, această profesoară de engleză în vârstă de 37 de ani este de-acum, în pofida tuturor așteptărilor, un adevărat fenomen politic, atrăgând mulțimi nemaivăzute anterior la mitinguri în Belarus.

Ea s-a aliat cu Maria Kolesnikova, fosta directoare de campanie a altui opozant încarcerat, și cu Veronika Țepkalo, soția unui al treilea critic al regimului lui Aleksandr Lukașenko, aflată în exil în Rusia.

Președintele Aleksandr Lukașenko, la putere din 1984, vizează un al șaselea mandat, însă se confruntă anul acesta cu o mobilizare neobișnuită în favoarea opoziției, galvanizată de apariția unor noi fețe. Minskul îi acuză pe cei 32 de ruși pe care i-a arestat de faptul că sunt membri ai grupului Wagner, o societate paramilitară rusă privată apropiată Kremlinului și suspectată că trimite mercenari în străinătate - în Ucraina, Libia sau Republica Centrafricană. Diplomația rusă a anunțat într-un comunicat că acești bărbați lucrează la o întreprindere belarusă și se aflau în tranzit către Istanbul. „Orice tentativă de a prezenta ceea ce s-a întâmplat drept un amestec extren în afacerile Republicii (Belarus) este cel puțin aiuritoare”, apreciază în acest comunicat Moscova.

 

Coronavirus - Mexicul devine a treia țară cea mai îndoliată, înaintea Marii Britanii

Mexicul a devenit a treia țară din lume cea mai afectată din cauza deceselor legate de coronavirus, cu 46.000 de morți, potrivit unui bilanț stabilit de AFP pe baza datelor oficiale. Mexicul devansează astfel cu o victimă Regatul Unit, care număra joi 45.999 de decese. Primele două țări cele mai îndoliate din cauza Covid-19 rămân Statele Unite, cu 151.496 de morți, și Brazilia, cu 90.134 de morți, potrivit acestui bilanț. Cu toate acestea, mortalitatea cauzată de coronavirus raportată la populația totală rămâne mai crescută în Regatul Unit decât în Mexic, cu 677,59 de decese la un milion de locuitori în Regatul Unit, față de 351,82 la un miliona în Mexic. În ultimele 24 de ore, Mexicul a înregistrat 639 de noi decese din cauza coronavirusului iar numărul de cazuri confirmate de contaminare a atins joi 416.179, în creștere cu 7.730 față de miercuri, potrivit autorităților.

SUA duc o mie de militari și un comandament american în Polonia

Ministrul polonez al Apărării Mariusz Blaszczak a anunțat că „cel puțin 1.000” de militari americani și o structură de comandament pe flancul de est al NATO urmează să fie desfășurați în Polonia, relatează AFP. Mariusz Blaszczak face această declarație la două zile după ce șeful Pentagonului Mark Esper a anunțat retragerea a aproape 12.000 de militari americani din Germania. „Cel puțin 1.000 de militari suplimentari vor fi desfășurați în țara noastră”, a anunțat ministrul polonez la postul public de radio Jedynka. „Vom avea în Polonia un comandament al corpului american. Acest comandament va gestiona forțele desfășurate pe întregul flanc de est al NATO”, a adăugat el. Ar fi vorba despre „cel mai important centru de comandament al Forțelor terestre în regiunea noastră”, a insistat pe Twitter Mariusz Blaszczak. Ministrul polonez anunță că Varșovia și Washingtonul au finalizat negocieri ale unei „Declarații de cooperare militară”. „În curând vom semna cu americanii acordul final privind prezența durabilă a armatei americane”, s-a felicitat el.

Gérard Depardieu, acuzat de viol

Gérard Depardieu este acuzat de o tânără actriță de viol, fapte care s-ar fi întâmplat în 2018. După o clasare fără urmări, procedura este relansată de Parchetul din Paris, scrie presa franceză. Parchetul din Paris i-a solicitat unui judecător să ancheteze acuzațiile de viol care-l vizează pe Gérard Depardieu, care de altfel le contestă, după ce inițial cazul a fost clasat, scrie AFP. Pentru a relua investigațiile, reclamanta, o actriță în vârstă de 20 de ani, a depus plângere în martie ca parte civilă după această clasare în primăvara anului trecut. Contactat de AFP, avocatul actorului Hervé Témime nu a comentat. În iunie 2019, Ministerul public a concluzionat la capătul anchetei preliminare de nouă luni că “numeroasele investigații făcute” nu au “permis caracterizarea infracțiunilor denunțare”. Prima plângere a fost depusă la finalul lunii august 2018, la jandarmeria din Lambesc (Bouches-du-Rhône) de actriță. Potrivit acesteia, faptele pe care le-a denunțat s-ar fi derulat la domiciliul din Paris al starului, un hotel particular din arondismentul VI, între 7 și 13 august 2018. Actorul în vârstă de 71 de ani, a fost audiat de Poliție. Este una dintre personalitățile franceze care este vizată de o plângere de viol sau agresiune sexuală de la decăderea producătorului american Harvey Weinstein în 2017.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.