MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Războiul din Iran ar mai putea dura „patru, cinci săptămâni”
Evaluarea a fost făcută de Donald Trump într-un scurt interviu pentru The New York Times
În cea de-a treia zi a operaţiunii militare americano-israeliane împotriva Iranului, armata israeliană a continuat luni atacurile pe scară largă asupra Teheranului, vizând şi Hezbollah, care, pentru prima dată în conflict, a atacat Israelul dinspre Liban.
Luni dimineață se auzeau explozii în Iran, dar și în Israel, Qatar, Kuweit și în Beirut. Iranul și Israelul au raportat deja sute de victime. Continuau atacurile Iranului asupra statelor vecine bogate din Golf, care găzduiesc baze americane. Donald Trump a anunțat că operațiunile militare vor continua până la atingerea tuturor obiectivelor. Această escaladare masivă a provocat deja un șoc pe piețele petroliere și a dus la activarea bazelor britanice din Cipru.
SUA forţează îndeplinirea misiunii în Iran înainte ca stocul de muniţii să se epuizeze
Statele Unite se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra stocurilor de muniţie, pe fondul campaniei aeriene intense împotriva Iranului şi al eforturilor de a contracara represaliile Teheranului, avertizează foţti şi actuali oficiali, precum şi analişti militari, citaţi de Wall Street Journal.
Potrivit acestora, SUA şi aliaţii regionali încearcă să distrugă rapid capacităţile iraniene de rachete şi drone, înainte ca rezervele de interceptori de apărare antiaeriană să fie epuizate. Dimensiunea exactă a stocurilor este clasificată, însă conflictele repetate din Orientul Mijlociu au erodat semnificativ aşa-numita „adâncime a magaziei” Pentagonului.
De sâmbătă dimineaţă, forţele americane şi aliate au lovit ţinte militare şi de comandă din Iran, inclusiv lansatoare de rachete, drone şi aerodromuri. Un oficial american a declarat că loviturile preventive au urmărit limitarea capacităţii Iranului de a riposta. Preşedintele Donald Trump a afirmat că bombardamentele „grele şi precise” vor continua atât timp cât va fi necesar. Represaliile iraniene au fost până acum mai limitate decât în conflictul precedent de 12 zile, când Teheranul a lansat peste 500 de rachete. Pentagonul a anunţat că apărarea antiaeriană a respins cu succes majoritatea atacurilor, deşi unele proiectile au lovit ţinte, în special în statele din Golful Persic.
Un motiv major de îngrijorare pentru SUA îl reprezintă consumul rapid de interceptori THAAD, Patriot şi rachete de tip Standard Missile, utilizate pentru apărare antiaeriană şi antibalistică. În paralel, stocurile de rachete de croazieră Tomahawk şi alte muniţii de precizie lansate din aer şi de pe mare sunt, de asemenea, în scădere, după utilizări intense în Orientul Mijlociu şi în alte operaţiuni recente.
Analiştii avertizează că aceste tipuri de muniţii ar fi esenţiale într-un potenţial conflict cu China, iar rezervele actuale s-ar putea epuiza rapid. Pentagonul accelerează eforturile de refacere a stocurilor, însă producţia nu ţine pasul cu ritmul consumului.
Implicarea Israelului în loviturile împotriva Iranului reduce presiunea asupra muniţiilor americane, dar şi Israelul se confruntă cu propriile limitări de stoc, inclusiv la interceptori şi rachete aer-sol. Oficiali americani afirmă că, dacă războiul se prelungeşte, Washingtonul ar putea fi nevoit să apeleze la stocurile din regiunea Pacificului, o decizie cu implicaţii strategice majore.
Trump spune că numărul victimelor americane „ar putea fi mult mai mare”
Preşedintele Donald Trump a declarat duminică pentru The New York Times că administraţia sa se aşteaptă la un număr de victime „mult mai mare” decât cei trei militari care au fost ucişi până acum în războiul cu Iranul, invocând în acest sens estimările pe care le face Pentagonul. „Trei (morţi - n.r.) sunt prea mulţi în ceea ce mă priveşte”, a declarat Trump pentru The New York Times. „Dacă te uiţi la prognoze, ei (Pentagonul - n.r.) fac prognoze... ar putea fi mult mai mult decât atât”, a spus el.
Cei trei americani al căror deces a fost anunţat duminică au murit, potrivit surselor CNN, într-un presupus atac cu drone, duminică dimineaţa, în Kuweit.
Donald Trump a postat o declaraţie video pe Truth Social în care afirmă că SUA vor „răzbuna” moartea militarilor americani şi vor „da cea mai dură lovitură” regimului iranian. Statele Unite „întreprind o operaţiune masivă, nu doar pentru a asigura securitatea pentru noi înşine, ci şi pentru copiii noştri şi copiii lor”, a afirmat preşedintele. El a adăugat că aceasta este „datoria şi povara unui popor liber”. „Aceste acţiuni sunt corecte şi sunt necesare pentru a se asigura că americanii nu vor trebui să se confrunte niciodată cu un regim terorist radical şi sângeros, înarmat cu arme nucleare”, a justificat el.
Donald Trump s-a întors duminică la Casa Albă, dar nu a răspuns întrebărilor jurnaliştilor pe tema Iran
În interviul acordat New York Times, Trump a afirmat că războiul ar putea dura încă 4-5 săptămâni săptămâni, dacă va fi necesar, insistând că „nu va fi dificil” pentru Israel şi Statele Unite să menţină intensitatea luptei, chiar dacă a avertizat asupra posibilităţii unor victime americane suplimentare.
Potrivit The New York Times, în cele şase minute cât a durat discuţia telefonică, Trump a oferit câteva viziuni aparent contradictorii cu privire la modul în care puterea ar putea fi transferată unui nou guvern la Teheran. Printre opţiunile sugerate de el se număra un rezultat similar cu cel pe care l-a orchestrat în Venezuela, unde doar liderul suprem a fost înlăturat în timpul atacului militar american, iar restul guvernului a rămas în funcţie, dar dispus să colaboreze pragmatic cu Statele Unite.
Atacul asupra Iranului este considerat mult mai complex şi mai riscant decât operaţiunea de capturare a lui Nicolás Maduro, în parte deoarece conducerea Iranului supraveghează capacităţi militare extinse şi din cauza diviziunilor profunde din societatea iraniană cu privire la direcţia ţării. În plus, spre deosebire de Venezuela, Iranul a menţinut un program nuclear activ.
Interviul cu Donald Trump a părut să reflecte gradul de incertitudine al administraţiei sale cu privire la modul în care se vor desfăşura următoarele săptămâni, atât pe câmpul de luptă, cât şi în ceea ce priveşte crearea unui guvern de înlocuire la Teheran, scrie New York Times. Dar preşedintele a insistat că Pentagonul dispune de suficiente forţe, rachete şi bombe pentru a susţine atacul militar, „dacă va fi necesar”.
Trei opțiuni pentru conducerea Iranului
În timpul convorbirii telefonice, Donald Trump a spus că are „trei opţiuni foarte bune” cu privire la cine ar putea conduce Iranul, deşi a refuzat să le numească. Duminică dimineaţă, Ali Larijani, oficialul iranian cu cel mai înalt rang în domeniul securităţii naţionale, a declarat că o comisie interimară va conduce ţara până la alegerea unui succesor al liderului suprem eliminat în atacul de sâmbătă.
Larijani a supervizat negocierile pentru un acord nuclear cu Statele Unite, care s-au încheiat brusc, iar în ianuarie a fost vizat de sancţiuni din partea administraţiei Trump pentru rolul său în reprimarea protestatarilor antiguvernamentali. Trump nu a răspuns la întrebarea dacă crede că Larijani ar putea conduce guvernul Iranului.
Preşedintele a oferit o serie de viziuni adesea inconsistente despre modul în care s-ar putea forma un nou guvern după asasinarea ayatollahului Ali Khamenei, care a condus ţara timp de mai bine de trei decenii până când a fost ucis în atacul aerian de sâmbătă.
Când a fost presat să vorbească despre planurile sale pentru o tranziţie a puterii, Trump a spus că speră ca forţele militare de elită ale Iranului - inclusiv ofiţerii duri ai Gărzilor Revoluţionare Islamice, care au avut o influenţă substanţială şi au profitat de regimul existent - să predea pur şi simplu armele populaţiei iraniene.
„Ceea ce am făcut în Venezuela, cred, este scenariul perfect, scenariul perfect”, a menţionat Trump.
Însă consilierii săi i-au spus că diferenţele enorme de cultură şi istorie fac practic imposibilă aplicarea la Teheran a strategiei utilizate în Venezuela - în care guvernul existent a fost menţinut în funcţie, după ce a acceptat să primească instrucţiuni de la Washington. Cu toate acestea, Trump pare încântat de ideea de a utiliza un model similar celui din Venezuela în Iran. „Toată lumea şi-a păstrat locul de muncă, cu excepţia a două persoane”, a rezumat Trump rezultatul din Venezuela. El a fost vag când a fost întrebat cine ar trebui să ocupe cea mai înaltă funcţie de conducere în Iran după moartea ayatollahului sau chiar cine ar trebui să decidă. La început, când a fost întrebat cine ar vrea să conducă Iranul, el a răspuns: „Am trei opţiuni foarte bune”. Dar a adăugat: „Nu le voi dezvălui acum. Să terminăm mai întâi treaba”.
Apoi, însă, a descris un scenariu în care poporul iranian ar răsturna guvernul actual. „Depinde de ei dacă vor face asta sau nu”, a spus Trump. „Vorbesc despre asta de ani de zile, aşa că acum vor avea, evident, ocazia”, a menţionat şeful Casei Albe.
Trump a mai declarat că nu crede că statele arabe din Golful Persic trebuie să se alăture Statelor Unite în atacul asupra Iranului, chiar dacă Teheranul a vizat multe dintre ele - şi Israelul - cu atacuri de represalii cu rachete şi drone.
El şi-a exprimat încrederea că Iranul se va supune, în cele din urmă, voinţei Americii şi a Israelului. „Ţara a fost slăbită în mod substanţial, ca să mă exprim blând”, a remarcat el, declarându-se dispus să ridice sancţiunile împotriva Iranului dacă noua conducere se va dovedi a fi un partener pragmatic.
Însă el a refuzat să spună cum - sau dacă - administraţia sa va apăra poporul iranian, despre care a spus că ar trebui să răstoarne actualul guvern. „Nu mă angajez într-un sens sau altul; este prea devreme”, a spus Donald Trump. „Avem treabă de făcut şi am făcut-o foarte bine. Aş spune că suntem destul de înainte faţă de program”, a comentat el, menţionând că atacurile militare americane şi israeliene au „distrus o mare parte” din marina iraniană, inclusiv nouă nave şi sediul marinei.
Închiderea prelungită a Strâmtorii Ormuz ar putea împinge petrolul spre 100 de dolari şi declanşa un şoc energetic de tipul anilor ’70
Pieţele petroliere se pregătesc pentru un posibil şoc de ofertă după atacurile SUA asupra Iranului, care au reaprins temerile privind blocarea Strâmtorii Ormuz, ruta prin care tranzitează circa 13 milioane de barili pe zi, adică aproape o treime din fluxurile maritime globale de ţiţei, transmite CNBC, preluat de news.ro.
Analiştii anticipează o reacţie imediată la redeschiderea tranzacţionării în New York, însă miza majoră este dacă tensiunile se vor transforma într-o întrerupere prelungită a exporturilor din Golf.
Vandana Hari, CEO al firmei Vanda Insights, afirmă că situaţia se îndreaptă spre „un conflict militar la scară largă” între SUA şi Iran, cu impact imprevizibil. Ea avertizează că, în cazul în care atacurile şi contraatacurile continuă, fluxurile petroliere din Orientul Mijlociu ar putea fi grav perturbate — cu excepţia situaţiei în care SUA ar reuşi să neutralizeze preventiv marina şi capabilităţile iraniene.
Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman şi Iran, rămâne punctul-cheie al crizei. Reuters a relatat că mai multe nave comerciale au primit mesaje radio din partea Gardienilor Revoluţiei, conform cărora „niciun vas nu are voie să traverseze Strâmtoarea Hormuz”, deşi Teheranul nu a emis un anunţ oficial.
Pentru pieţe, scenariul-limită nu este doar pierderea exporturilor iraniene, ci blocarea totală a rutei maritime. Saul Kavonic, analist la MST Marquee, avertizează că atacurile reciproce s-ar putea extinde şi atrage mai multe state din Golf, în timp ce Bob McNally, preşedintele Rapidan Energy Group, numeşte situaţia ”extrem de serioasă” pentru piaţa globală de energie.
Kavonic spune că pieţele vor preţui un spectru larg de riscuri, de la pierderea a 2 milioane de barili/zi din exporturile Iranului până la posibile atacuri asupra infrastructurii regionale sau chiar blocarea completă a Ormuz. Dacă Iranul ar reuşi să închidă strâmtoarea, efectele ar putea depăşi de trei ori severitatea crizelor petroliere din anii ’70, împingând petrolul în zona de „triple digits” şi readucând preţurile LNG la nivelurile record din 2022.
Vineri, petrolul Brent a închis la 72,48 dolari pe baril, iar WTI la 62,02 dolari, ambele în creştere puternică de la începutul anului. Analistul Andy Lipow consideră că riscul unei perturbări majore a ofertei este acum mult mai ridicat, estimând o probabilitate de 33% ca Iranul să vizeze infrastructura saudită şi să închidă complet Hormuzul dacă se simte ameninţat existenţial.
Sondaj în SUA: Doar unul din patru americani aprobă atacurile împotriva Iranului
Doar unul din patru americani aprobă atacurile Statelor Unite care l-au ucis pe liderul suprem iranian, în timp ce aproximativ jumătate, inclusiv unul din patru republicani, consideră că președintele Donald Trump este prea dispus să utilizeze forța militară, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos încheiat duminică, scrie Agerpres.
Aproximativ 27% dintre respondenți au aprobat atacurile, 43% le-au dezaprobat, iar 29% nu au avut o opinie. În jur de nouă din zece respondenți au spus că au auzit măcar puțin despre lovituri, care au început la primele ore ale zilei de sâmbătă.
Sondajul a mai arătat că 56% dintre americani cred că Trump - care a ordonat de asemenea lovituri în Venezuela, Siria și Nigeria în ultimele luni -, este prea dispus să folosească forța militară pentru a promova interesele americane. Marea majoritate a democraților (87%) au această opinie, împărtășită și de 23% dintre republicani și de 60% dintre persoanele care nu se identifică cu niciunul dintre cele două partide.
Sondajul a fost realizat în timpul loviturilor împotriva Iranului întreprinse de SUA și Israel, și a fost încheiat înainte ca armata americană să anunțe primele victime din rândurile sale. Trei militari americani au fost uciși și cinci grav răniți în atacurile care au aruncat Orientul Mijlociu într-un conflict nou și imprevizibil.
Deși 55% dintre republicani au spus că aprobă loviturile, iar 13% că le dezaprobă, 42% dintre republicani au declarat că ar fi mai puțin înclinați să sprijine campania din Iran dacă aceasta ar duce la 'uciderea sau rănirea de trupe americane în Orientul Mijlociu'.
Rata de aprobare a președintelui Trump a scăzut cu un procent, ajungând la 39%, față de sondajul Reuters/Ipsos întreprins între 18-23 februarie. Sondajele Reuters/Ipsos au arătat în mod constant că prima preocuparea a votanților înaintea alegerilor din noiembrie este economia, cu mult înaintea afacerilor externe.
Pe de altă parte, 45% dintre respondenți - inclusiv 34% dintre republicani și 44% dintre independenți - au spus că ar fi mai puțin probabil să sprijine campania împotriva Iranului dacă prețurile la benzină sau petrol ar crește în SUA. Analiștii prognozează că prețul petrolului Brent ar putea urca până la 100 de dolari per baril din cauza acestui conflict.
Sondajul Reuters/Ipsos a fost realizat online, pe un număr de 1.282 de persoane, și are o marjă de eroare de Â/- 3 puncte procentuale.
Tom Holland şi Zendaya s-au căsătorit
Stilistul Zendayei, Law Roach, a anunţat, pe covorul roşu de la SAG Awards, căsătoria actriţei cu Tom Holland, declarând pentru Access Hollywood: „Nunta a avut deja loc. Aţi ratat-o”. Reporterul a întrebat: „Este adevărat?”, la care Roach a râs şi a confirmat: „Este foarte adevărat”, scrie news.ro.
Cei doi, care s-au cunoscut pe platourile de filmare ale filmului „Spider-Man: Homecoming” de la Marvel în 2016, şi-a făcut publică relaţia în 2021. Zvonurile despre logodna lor au început să circule după ce Zendaya a fost văzută la ceremonia Globurilor de Aur de anul trecut cu un inel cu diamant pe mâna stângă. În 2025, Holland a confirmat că erau logodiţi după ce l-a corectat pe un reporter care s-a referit la Zendaya ca fiind iubita lui. Într-un videoclip care a circulat online, Holland a râs în timp ce a clarificat: „Logodnica”.
Holland şi Zendaya şi-au reluat rolurile Peter Parker şi Michelle Jones Watson în filmele „Spider-Man: Far From Home” din 2019 şi „Spider-Man: No Way Home” din 2021. Vor împărţi ecranul de două ori în 2026, prima dată în „Spider-Man: Brand New Day” din iunie şi mai târziu în „The Odyssey” din iulie, regizat de Christopher Nolan.
Cei doi sunt cunoscuţi pentru discreţia lor şi rareori vorbesc în public despre relaţia lor. Cu toate acestea, au fost deschişi la discuţia despre avantajele colaborării.
„Este o salvare. Este cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat vreodată”, a spus Holland în 2024. „Este acel lucru perfect când eşti pe platoul de filmare şi o regizoare îţi dă un mesaj cu care poate nu eşti de acord sau ştiu că nu-i place în mod special, şi este doar acea privire familiară unul la celălalt, de genul: «Abia aştept să vorbim despre asta mai târziu»”.
Zendaya a dezvăluit că este „ciudat de confortabil” să joace alături de partenerul ei.
„Este ca o a doua natură, dacă e să zic aşa”, a declarat ea pentru Vanity Fair în 2025. „Te simţi extrem de în siguranţă alături de persoana alături de care joci. Îmi place să lucrez cu el. Este atât de talentat şi atât de pasionat de ceea ce face. Întotdeauna dăruieşte totul o mie la sută, chiar dacă este absolut epuizat. Apreciez foarte mult asta la el. Pare destul de normal”.
Amenzi de până la 50.000 de euro pentru cei care culeg ghiocei
În Germania, culegerea ghioceilor sălbatici este ilegală și poate atrage amenzi de până la 50.000 de euro, scrie stirileprotv.ro.
Protejați prin lege, acești vestitori ai primăverii riscă dispariția, iar reglementările stricte vizează și alte plante protejate, sancționând încălcările sever, notează Echo24.
Ghioceii sunt protejați prin lege, iar culegerea sau dezgroparea lor din natură este strict interzisă, chiar dacă aceste flori par să crească peste tot. Legea prevede sancțiuni ce pot ajunge până la 50.000 de euro, în funcție de statul federal și de gravitatea încălcării. Oricine este prins în flagrant riscă amenzi substanțiale.
De asemenea, grădinarii care doresc să aducă ghiocei sălbatici în grădina lor trebuie să știe că transplantarea acestora într-o altă locație este ilegală. Singurele flori permise sunt cele achiziționate din magazinele specializate, de la comercianți autorizați.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Studiu: Întreruperea administrării injecțiilor pentru slăbit poate duce la o recuperare semnificativă a greutății
De același autor
