MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Raport: Peste 220 de milioane de copii ar putea suferi de obezitate până în 2040 în absenţa unor măsuri drastice
Peste 220 de milioane de copii ar putea suferi de obezitate până în 2040, în absenţa unor măsuri drastice, avertizează un raport internaţional, relatează The Guardian. La nivel global, în 2025 aproximativ 180 de milioane de copii erau obezi.
Însă noile date ale World Obesity Federation sugerează că până în 2040 aproximativ 227 de milioane de copii şi adolescenţi cu vârste între 5 şi 19 ani vor suferi de obezitate, iar peste jumătate de miliard vor fi supraponderali.
Potrivit Atlasului mondial al obezităţii 2026 publicat de federaţie, acest lucru ar însemna că cel puţin 120 de milioane de copii de vârstă şcolară ar prezenta semne timpurii de boli cronice cauzate de indicele ridicat de masă corporală (IMC). O persoană este considerată obeză dacă IMC este 30 sau mai mare, iar supraponderală dacă acesta este peste 25.
Johanna Ralston, directorul executiv al World Obesity Federation, a declarat că creşterea obezităţii infantile la nivel global arată un eşec în tratarea acestei afecţiuni cu seriozitate. „Nu este corect să condamnăm o generaţie la obezitate şi la bolile cronice netransmisibile, adesea potenţial fatale, care o însoţesc”, a spus ea.
Potrivit raportului, 27 de milioane de copii şi adolescenţi între 5 şi 19 ani din SUA au un IMC ridicat, fiind depăşiţi doar de China (62 de milioane) şi India (41 de milioane). Aceasta înseamnă că doi din cinci copii din SUA sunt supraponderali sau obezi. În Marea Britanie, aproximativ 3,8 milioane de copii au IMC ridicat - un nivel record - ceea ce plasează ţara printre cele mai slabe performere din Europa în combaterea obezităţii, cu aproximativ de două ori mai mulţi copii supraponderali şi obezi decât în Franţa şi Italia.
Raportul estimează că până în 2040, aproximativ 370.000 de copii cu vârste între 5 şi 19 ani din Marea Britanie vor prezenta semne de boală cardiovasculară, iar 271.000 vor avea semne de hipertensiune.
Raportul evidenţiază şi inegalităţi regionale semnificative. Cele 10 ţări în care peste jumătate dintre copiii de vârstă şcolară sunt supraponderali sau obezi se află toate în regiunea Pacificului de Vest sau în Americi, în timp ce cea mai rapidă creştere a obezităţii se înregistrează în special în ţările cu venituri mici şi medii.
Raportul cere eforturi mai mari pentru crearea unor medii sănătoase, inclusiv: taxe pe zahăr, limitarea publicităţii la alimente de tip junk food, politici care să îi ajute pe copii să ducă o viaţă mai activă. Experţi internaţionali au salutat concluziile raportului.
Dr. Kremlin Wickramasinghe, consilier regional pentru nutriţie, activitate fizică şi obezitate la Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru Europa, a declarat că obezitatea infantilă este un „eşec al mediilor în care trăim”.
El a cerut restricţii obligatorii, nu voluntare, privind marketingul alimentelor sau etichetarea clară pe partea frontală a ambalajelor. „Majoritatea guvernelor - inclusiv multe din Europa - permit industriei alimentare să vizeze copiii fără restricţii”, a spus el. „Ceea ce ne trebuie este voinţă politică pentru a acţiona şi pentru a rezista presiunilor industriei”, a adăugat. Katharine Jenner, director executiv al Obesity Health Alliance, a spus că obezitatea infantilă „nu este inevitabilă”.
„Creşterea estimată a semnelor timpurii de boli de inimă şi hipertensiune ar trebui să fie un semnal de alarmă privind consecinţele pe termen lung ale inacţiunii guvernelor”, a afirmat ea.
Un purtător de cuvânt al Departamentului britanic al Sănătăţii şi Asistenţei Sociale a declarat: „Restricţionăm publicitatea la junk food la televiziune înainte de ora 21:00 şi în orice moment online - o măsură care se estimează că va elimina până la 7,2 miliarde de calorii pe an din alimentaţia copiilor - în timp ce oferim autorităţilor locale puteri sporite pentru a împiedica deschiderea restaurantelor fast-food în apropierea şcolilor”.
Altman recunoaşte că acordul OpenAI cu Pentagonul „a părut oportunist şi neglijent” şi anunţă modificări
CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a admis că firma ”nu ar fi trebuit să se grăbească” în anunţarea acordului recent cu Departamentul Apărării al SUA şi a prezentat revizuiri ale contractului, pe fondul reacţiilor intense din mediul public şi tehnologic, transmite CNBC.
Altman a publicat pe X un mesaj derivat dintr-un memo intern, în care explică faptul că OpenAI va modifica înţelegerea pentru a include formulări clare privind limitele de utilizare ale sistemelor AI, în special cele legate de supraveghere. Contractul actualizat va preciza explicit că ”sistemul de inteligenţă artificială nu va fi folosit intenţionat pentru supravegherea internă a persoanelor sau cetăţenilor americani”.
Memo-ul adaugă că Departamentul Apărării ”înţelege limitarea care interzice urmărirea, monitorizarea sau supravegherea deliberată a persoanelor americane, inclusiv prin folosirea datelor personale achiziţionate comercial”.
Schimbările vin la doar câteva zile după ce OpenAI anunţase noul acord cu Pentagonul, într-un moment tensionat: administraţia preşedintelui Donald Trump tocmai ceruse tuturor agenţiilor federale să înceteze utilizarea produselor Anthropic, iar Washingtonul se pregătea să lanseze atacuri asupra Iranului.
Altman a declarat că Departamentul Apărării a confirmat că instrumentele OpenAI nu vor fi utilizate de agenţii de informaţii precum NSA.
”Există multe lucruri pentru care tehnologia pur şi simplu nu este pregătită”, a spus el, adăugând că firma va lucra cu Pentagonul pentru a implementa măsuri tehnice de siguranţă.
CEO-ul a recunoscut şi o eroare personală: ”Nu ar fi trebuit să ne grăbim vineri. Încercam sincer să detensionăm situaţia şi să evităm un rezultat mult mai rău, dar în exterior a părut oportunist şi neglijent.”
Declaraţia apare pe fondul unei dispute publice acute între Anthropic şi Washington privind utilizările permise ale AI-ului Claude pentru securitate naţională, dispute care s-au încheiat fără acord, iar secretarul Apărării Pete Hegseth a desemnat compania drept risc în lanţul de aprovizionare.
Anthropic, prima firmă care şi-a distribuit modelele AI pe reţeaua clasificată a Pentagonului, a cerut ulterior garanţii ferme că tehnologia nu va fi utilizată pentru supraveghere internă sau arme autonome fără control uman. Tensiunile au escaladat după dezvăluirea că modelul Claude fusese utilizat în operaţiunea militară americană de capturare a preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro în ianuarie.
Acordul OpenAI cu Pentagonul a venit imediat după ruperea negocierilor dintre Anthropic şi Departamentul Apărării, deşi Altman le-a transmis angajaţilor într-un memo intern că OpenAI împărtăşeşte aceleaşi ”linii roşii”.
Nu este clar de ce Pentagonul a acceptat condiţiile OpenAI, dar nu şi pe cele ale Anthropic, însă oficiali americani au criticat în ultimele luni firma rivală pentru ”preocupări excesive” legate de siguranţa AI.
Controversa a declanşat o reacţie online puternică, mulţi utilizatori renunţând la ChatGPT în favoarea lui Claude în magazinele de aplicaţii. Altman a cerut totuşi ca Anthropic să nu fie clasificată drept risc şi a spus că speră ca Pentagonul să îi ofere aceleaşi condiţii. Anthropic a fost fondată în 2021 de foşti cercetători OpenAI, plecaţi din cauza diferenţelor privind direcţia companiei.
Reţelele de socializare ale lui Nicki Minaj sunt susţinute de 18.000 de boţi
O analiză transmisă publicaţiei Politico dezvăluie că susţinerea cauzelor conservatoare de cântăreaţa rap Nicki Minaj a fost amplificată de o armată de boţi şi de o activitate coordonată, scrie news.ro.
Nicki Minaj şi-a petrecut ultimul an transformându-se dintr-un superstar rap polarizant într-o provocatoare conservatoare, lansând atacuri virale la adresa liderilor democraţi, amplificand subiectele de discuţie MAGA şi câştigând laude publice din partea preşedintelui Donald Trump şi a aliaţilor săi.
Pe reţelele de socializare, personalitatea combativă a lui Minaj şi postările sale aspre - inclusiv repetate atacuri la adresa guvernatorului Californiei, Gavin Newsom - au transformat-o într-o favorită a administraţiei Trump şi a mişcării conservatoare, atrăgând milioane de vizualizări şi amplificare constantă din partea influencerilor de extremă dreapta. Raportul, întocmit de compania de detectare a dezinformării Cyabra, identifică o reţea coordonată de boţi - peste 18.000 - care au condus algoritmi pentru a răspândi postările lui Minaj pe X.
Analiza, care a vizat activitatea de pe reţelele de socializare din perioada 11 noiembrie - 28 decembrie, oferă o perspectivă asupra modului în care cântăreaţa reuşit să obţină milioane de vizualizări online şi să se poziţioneze ca o celebritate cu care Casa Albă a considerat o colaborare valoroasă. Luna trecută, Minaj i s-a alăturat preşedintelui la Trump Accounts Summit - unde Trump a invitat-o pe scenă, a copleşit-o cu laude şi a înregistrat ulterior un videoclip TikTok cu ea.
„Nu vedem prea multe orchestraţii de volum mare şi impact puternic ale unor actori răi şi falşi în cadrul intersecţiei dintre cultura muzicală şi cea determinată de factori geopolitici”, a declarat Dan Brahmy, CEO şi fondator al Cyabra. „În domeniul nostru este rar să vedem o combinaţie între lumea online rea şi cea falsă şi lumea divertismentului”. Raportul a constatat că relatări neautentice au amplificat în mod repetat postările lui Minaj cu laude care foloseau „limbaj foarte similar”, în special ca răspuns la postările în care relatări autentice o criticau pe Minaj.
„Comentariile de susţinere generate de profilurile false au fost predominant scurte, repetitive şi cu o complexitate semantică redusă, constând în mare parte în cuvinte cheie laudative şi hashtag-uri pozitive, mai degrabă decât în interacţiuni originale sau substanţiale”, se constată în raport. Alte activităţi neautentice legate de Minaj au inclus „comentarii mai lungi şi mai detaliate, menite să pară organice”.
„Nicki, eşti curajoasă pentru că îţi trăieşti adevărul. Oamenii s-ar putea să nu fie întotdeauna de acord cu ceea ce se spune, dar, ca artistă, şi a-ţi urmări evoluţia ca persoană este inspirator”, se putea citi într-un comentariu al unui presupus fan Minaj, @LAX76283656, considerat fals de Cyabra.
„Acest tipar sugerează o încercare deliberată de integrare în conversaţii autentice, sporind credibilitatea şi vizibilitatea conţinutului amplificat”, se arată în raport.
Reţelele de boţi au devenit o caracteristică familiară a politicii moderne de la dezvăluirile privind interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016, când conturi neautentice coordonate au fost folosite pentru a inflama diviziunile şi a manipula discursul online. Astfel de campanii sunt acum detectate în mod curent în jurul războaielor, alegerilor şi al punctelor de criză geopolitică - dar mult mai rar în jurul celebrităţilor sau al industriei muzicale.
Acest context explică de ce descoperirile lui Cyabra par atât de ciudate. În loc de o creştere bruscă legată de un singur eveniment sau o apariţie, compania a constatat o amplificare susţinută şi coordonată a postărilor lui Minaj pe o serie de subiecte politice şi culturale de-a lungul timpului. Atunci când Minaj a postat despre sprijinul ei pentru Trump, despre îngrijorarea sa cu privire la persecuţia creştinilor din Nigeria şi despre alinierea percepută a lui Newsom cu comunitatea transgender, boţii erau acolo pentru a o susţine, arată raportul lui Cyabra. De asemenea, au amplificat postările ei legate de industria muzicală.
Reprezentanţii lui Minaj nu au răspuns solicitărilor de comentarii
Cyabra este în proporţie de aproximativ 85% sigură că cele peste 18.000 de profiluri identificate sunt false. Dar dacă firma ar restrânge acest domeniu la profiluri care prezintă semne şi mai puternice de inautenticitate, nivelul de încredere ar putea creşte cu uşurinţă până la peste 90%, a spus Dan Brahmy.
Activitatea online a lui Minaj nu a fost amplificată doar de relatări neautentice, ci şi de o serie de relatări autentice, inclusiv cele ale unor influenceri conservatori populari, Dom Lucre şi Matt Wallace, a descoperit Cyabra. Modul în care aceste relatări au repetat argumentele discutate de Minaj sugerează o coordonare strategică în culise, a mai spus Brahmy.
Israel - Orice viitor lider suprem iranian „va fi o ţintă de eliminat”
Ministrul israelian al Apărării Israel Katz a ameninţat miercuri că orice lider suprem iranian nou numit va fi ”o ţintă de eliminat”, relatează The Associated Press. Katz a făcut această ameninţare pe X. ”Orice lider numit de regimul iranian să continue şi să conducă planul de a distruge Israelul, să ameninţe Statele Unite şi lumea liberă şi ţările din regiune şi să oprime poporul iranian va fi o ţintă de eliminat”, a ameninţat şeful diplomaţiei israeliene.
Israelul a ţintit marţi sediul situat al Qom al Adunării Exeprţilor, însărcinată să numească un nou lider suprem.
Israelul l-a ucis sâmbătă, la începutul războiului, pe fostul lider suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, la vârsta de 86 de ani.
Sondaj: Opoziția din Ungaria își mărește distanța față de FIDESZ
Potrivit unui sondaj realizat de institutul de sondare maghiar Závecz, există o diferență tot mai între Partidul Tisza, principalul partid de opoziție și Fidesz, partidul aflat la putere în Ungaria, condus de premierul Viktor Orban, anunță hvg.hu, preluat de g4media.ro.
Diferența dintre cele două partide majore s-a mărit astfel de la 10 puncte procentuale la 12 puncte procentuale față de sondajul anterior din ianuarie.
Tisza și-a mărit, de asemenea, avantajul în rândul întregii populații, conducând cu 38-32, deși ambele partide și-au mărit ponderea voturilor. În ianuarie, Tisza se situa la 36%, iar Fidesz la 31 %. Proporția alegătorilor indeciși a scăzut de la 23% la 20%.
Conform cercetării Závecz, în afară de cele două partide majore, doar Mi Hazánk ar intra în parlament. Partidul lui László Toroczkai se situează la 5% în rândul întregii populații și la 7% în rândul anumitor alegători.
Fiul lui Khamenei, omul propus noul lider al Iranului, s-a tratat când a avut nevoie nu în țările prietene Rusia și China, ci în Occident
Mojtaba Khamenei, 56 de ani, a fost presat de familie să aibă moștenitori, și s-a tratat, luni de zile, la spitalele Wellington și Cromwell din Londra, potrivit unui document al CIA, care a ajuns la Ambasada SUA la Londra, scrie hotnews.ro.
Adunarea Experților din Iran l-a ales marți pe Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului mort Ali Khamenei, ca viitor lider al Republicii Islamice, a anunțat marți publicația din exil Iran International.
Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al ayatollahului, este considerat aliniat taberei conservatoare radicale din Iran, la fel ca tatăl lui, potrivit publicației israeliene Ynet.
Mojtaba nu a fost unul dintre favoriții regimului când tatăl său trăia. Cariera sa religioasă a fost mediocră. Cleric de rang mediu, el predă teologia șiită la un seminar din Qom, epicentrul clerical al Iranului. Mojtaba nu a deținut niciodată o funcție oficială în guvern.
În absența ascensiunii clericale, și-a derulat puterea prin intermediul relațiilor bune cu oamenii de forță din Garda Revoluționară. Și prin relațiile cu tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei.
Mojtaba Khamenei a fost tratat în repetate rânduri, în anul 2008, pentru impotență în spitale din Marea Britanie, potrivit unui document secret al serviciilor secrete americane, citat de ziarul britanic Daily Mail.
„Potrivit unui briefing clasificat trimis de Departamentul de Stat la Ambasada SUA din Londra în 2008 și publicat ulterior de WikiLeaks, Mojtaba a fost supus presiunilor din partea familiei sale pentru a avea urmași”, scrie Daily Mail, preluat de hotnews.ro.
