MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Putin, Witkoff şi Kushner nu ajung la un compromis cu privire la teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina
Reuniunea dintre emisarul american Steve Witkoff şi preşedinele rus Vladimir Putin, care a durat cinci ore, marţi, la Kremlin, a fost catalogată drept ”productivă” de către emisarul rus în probleme economice internaţionale Kirill Dmitriev, relatează AFP, preluat de news.ro.
Consilierul diplomatic al Kremlinului Iuri Uşakov a apreciat, la rândul său, că discuţia a fost ”utilă” şi ”constructivă”, dar că mai ”rămânce încă multă muncă de făcut”. El a declarat presei că nu s-a ajuns la niciun ”compromis” cu privire la teritoriile ocupate în Ucraina.
Subiectul acestei întâlniri a fost un plan al Statelor Unite de a pune capăt Războiului din Ucraina. Ajuns la Moscova marţi, Steve Witkoff era însoţit de către ginerele preşedintelui american Donald Trump, Jared Kushner. Această reuniune a durat cinci ore, a anunţat Kremlinul.
Luni, Washingtonul s-a declarat foarte ”optimist”, în pofida intransigenţei persistente a liderului rus. Ucraina observă cu atenţie rezultatele acestei întâlniri.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat marţi, în favoarea sfârşitului războiului şi nu ”doar a unei pauze” în lupte. Emisarii americani trimişi marţi la Moscova ”vor să ne facă o prezentare imediat după reuniune”, a anunţat, la Dublin, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
”Eu cred că viitorul şi următoarele etape depind de aceste semnale, indiferent care sunt ele”, a apreciat liderul de la Kiev. Potrivit consilierul diplomatic al Kremlinului Iuri Uşakov, diplomaţii ruşi şi americani au ”discutat despre mai multe opţiuni ale unui plan de soluţionare în Ucraina”.
El a subliniat că în centrul discuţiilor s-au aflat soluţii în vederea încheierii conflictului ucrainean. El a catalogat negocierile lui Vladimir Putin cu Steve Witkoff drept ”utile, constructive şi semnificative”.
Uşakov a precizat că Vladimir ”Putin (le-)a cerut să-i transmită un anumit număr de semnale politice importante (preşedintelui american Donald) Trump” şi că ”reprezentanţii americani se vor întoarce în Statele Unite, îi vor prezenta concluzile lor lui Trump şi ne vor contacta din nou”.
Rezultatele acestor negocieri urmează să fie prezentate Casei Albe înaintea unui viitor contact, a precizat el. Consilierul rus a subliniat asupra caracterului confidenţial al acestor negocieri. El a anunţat că cele două tabere ”nu s-au pus de acord cu colegii (lor) americani, pentru a nu divulga conţinutul negocierilor care au avut loc, discuţia fiind confidenţială”. El a subliniat că dialogul ruso-american rămâne activ în pofida unor dificultăţi.
În privinţa fondului negocierilor, Uşakov a recunoscut că ”nu suntem mai aproape de rezolvarea crizei din Ucraina şi rămâne multă muncă de făcut”.
”O soluţie de compromis în problema teritorială nu a fost găsită încă”, a recunoscut el, ”însă partea americană şi-a prezentat propunerile”, a precizat el.
Cele două părţi au discutat, de asemenea, despre ”perspectivele cooperării economice între Rusia şi Statele Unite”, a anunţat Iuri Uşakov, sugerând astfel că negocieri mai largi cu privire la relaţiile ecnomice sunt în curs.
Preşedintele rus, care a lansat o ofensivă la scară mare împotriva vecinului său ucrainean în februarie 2022, a proferat înaintea acestei reuniuni ameninţări. ”Nu avem intenţia să intrăm în război cu Europa, dar dacă Europa îl vrea şi începe, noi suntem pregătiţi încă de-acum”, a declarat presei Vladimir Putin, în marja unui forum economic.
El i-a acuzat pe europeni de faptul că vor să ”împiedice” eforturi americane în vederea încheierii Războiului din Ucraina. ”Ei nu au un program de pace, ei sunt de partea războiului”, a acuzat Putin.
Anunţarea cuceririi oraşului Pokrovsk, luni, de către Moscova, are ca scop să-i influenţeze pe negociatori, a avertizat armata ucraineană marţi, care a dat asigurări că deţine în continuare controlul a jumătate din oraş, la nord de calea ferată. ”Astfel, unităţile noastre au eliminat un grup care a ridicat steagul tricolor rus într-unul dintre cartierele oraşului, la adăpostul ceţii”, a anunţat Statul Major ucrainean.
Căile de infiltrare ale forţelor ruse la Kupiansk, în oblastul Harkov, au fost ocupate, a anunţat comandantul armatei ucrainene, generalul Oleksii Sîrski. ”Continuăm să curăţăm teritoriul Kupianskului de ocupanţi ruşi, care n-au succes decât în domeniul propagandei”, a adăugat el.
Elon Musk a enumerat cele trei ingrediente esenţiale pentru un viitor pozitiv al inteligenţei artificiale
Elon Musk a reluat avertismentele privind riscurile inteligenţei artificiale şi a prezentat trei principii pe care le consideră vitale pentru ca tehnologia să evolueze într-o direcţie benefică. Miliardarul, CEO al Tesla, SpaceX, xAI, X şi The Boring Company, a vorbit în cadrul unui podcast găzduit de omul de afaceri indian Nikhil Kamath, citat de CNBC. ”Nu avem garanţia unui viitor pozitiv cu AI. Când creezi o tehnologie puternică, ea poate deveni şi potenţial distructivă”, a spus Musk.
Fondatorul xAI, care a lansat chatbotul Grok în 2023, a criticat în repetate rânduri ritmul accelerat al dezvoltării AI şi a descris inteligenţa artificială drept unul dintre ”cele mai mari riscuri pentru civilizaţie”.
În discuţia cu Kamath, Musk a subliniat că AI trebuie să urmărească adevărul şi să evite preluarea de informaţii eronate din mediul online.
”Poţi face o AI să înnebunească dacă o forţezi să creadă lucruri neadevărate, pentru că va ajunge la concluzii greşite”, a avertizat el, referindu-se la fenomenul de ”halucinaţii”, răspunsuri incorecte sau fabricate.
Musk a rezumat cele trei principii esenţiale pentru AI astfel: ”Adevăr, frumuseţe şi curiozitate.”
Potrivit lui, fără aceste repere, tehnologia poate deveni nesigură, iar modelele riscă ”să absoarbă minciuni incompatibile cu realitatea”.
El a adăugat că aprecierea frumuseţii este importantă deoarece ajută AI să recunoască armonia şi coerenţa, iar curiozitatea este esenţială pentru a explora natura realităţii în loc să fie tentată să ”extermine umanitatea”.
Avertismentele lui Musk vin într-un context în care şi alţi pionieri ai domeniului şi-au exprimat îngrijorările. Geoffrey Hinton, fost vicepreşedinte Google şi supranumit ”naşul inteligenţei artificiale”, a estimat recent că există „o probabilitate de 10%–20%” ca AI să devină o ameninţare existenţială. Pe termen scurt, Hinton a enumerat riscuri precum halucinaţiile şi automatizarea masivă a locurilor de muncă entry-level. Dezbaterea privind controlul şi direcţionarea AI se intensifică pe măsură ce companiile tehnologice lansează modele tot mai puternce, iar liderii din industrie încearcă să traseze un cadru de siguranţă într-o perioadă de inovaţie accelerată.
Federica Mogherini, acuzată de fraudă și corupție în achiziții publice
Fosta Înaltă Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, și celelalte două persoane arestate marți pentru presupusă fraudă într-un program de formare finanțat de Uniunea Europeană pentru tineri diplomați au fost acuzate de fraudă și corupție în achiziții publice, conflict de interese și încălcarea secretului profesional, informează miercuri EFE.
Fosta șefă a diplomației UE, conduce în prezent Colegiul Europei din Bruges, a fost reținută marți, în cadrul unei anchete în Belgia privind o posibilă fraudă în utilizarea fondurilor UE. Alte două persoane, inclusiv un înalt funcționar al Comisiei, au fost arestate la Bruxelles marți dimineață în legătură cu ancheta, potrivit aceleiași surse.
Parchetul European (EPPO) a anunțat marți percheziții la Colegiul Europei din Bruges și la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) din Bruxelles. La cererea EPPO, aprobată de judecătorul de instrucție, Poliția Federală (FGP West-Vlaanderen) a efectuat percheziții în mai multe clădiri ale Colegiului Europei din Bruges, la Serviciul European de Acțiune Externă din Bruxelles și la locuințele suspecților. Perchezițiile au beneficiat și de sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
În discuție este proiectul pentru Academia Diplomatică a Uniunii Europene - un program de formare de nouă luni pentru tinerii diplomați din statele membre -, care a fost atribuit de Serviciul European de Acțiune Externă Colegiului Europei din Belgia, în perioada 2021-2022, în urma unei proceduri de licitație.
Ancheta se concentrează asupra faptului dacă Colegiul Europei și/sau reprezentanții acestuia au fost informați în prealabil cu privire la criteriile de selecție ale procedurii de licitație și au avut motive suficiente să creadă că li se va atribui implementarea proiectului, înainte de publicarea oficială de către SEAE a anunțului de licitație.
Există suspiciuni puternice că, în timpul procesului de licitație pentru program, a fost încălcat articolul 169 din Regulamentul financiar referitor la concurența loială și că informații confidențiale legate de achizițiile publice în curs au fost partajate cu unul dintre candidații care participau la licitație. Înainte de percheziții, EPPO a solicitat ridicarea imunității mai multor suspecți, care a fost acordată.
Faptele care fac obiectul anchetei au fost raportate inițial către OLAF. Acestea ar putea constitui fraudă în domeniul achizițiilor publice, corupție, conflict de interese și încălcare a secretului profesional. Ancheta este în curs de desfășurare pentru a clarifica faptele și a stabili dacă au avut loc infracțiuni.
Un ou Fabergé rar atinge suma record de 22,9 milioane de lire sterline la o licitaţie din Londra
Un ou Fabergé din cristal împodobit cu diamante, care a aparţinut cândva familiei imperiale ruse, s-a vândut la Londra pentru suma record de 22,9 milioane de lire sterline, transmite BBC.
Oul de iarnă - considerat una dintre cele mai frumoase creaţii ale legendarului bijutier - a fost cumpărat marţi de un licitator anonim, a declarat casa de licitaţii Christie's.
Este decorat cu 4.500 de diamante şi a fost comandat de ţarul Nicolae al II-lea în 1913 ca cadou pentru mama sa.
Recordul anterior pentru un ou Fabergé era de 8,9 milioane de lire sterline, plătit la o licitaţie în 2007. ”Rezultatul de astăzi stabileşte un nou record mondial de licitaţie pentru o operă a lui Fabergé, reafirmând semnificaţia durabilă a acestei capodopere”, a declarat Margo Oganesian de la Christie's, citată de agenţia de ştiri AFP. Oul înalt de 8,2 cm a fost creat de Carl Fabergé, pe baza designului lui Alma Theresia Pihl, una dintre cele două femei maestre de la compania de bijuterii din Sankt Petersburg.
A fost sculptat din cristal de rocă şi decorat cu diamante tăiate în formă de trandafir, precum şi cu motive de fulgi de zăpadă din platină. Oul se deschide pentru a dezvălui un coşuleţ cu flori de cuarţ alb în interior.
Casa Fabergé a creat doar 50 de ouă pentru familia imperială Romanov din Rusia, iar Oul Imperial de Iarnă este unul dintre cele şapte care au rămas în proprietate privată. Celelalte sunt fie dispărute, fie deţinute de instituţii sau muzee. Ouăle au fost create între 1885 şi 1917, când ţarul Nicolae al II-lea a fost forţat să abdice.
Papa Leon al XIV-lea le cere catolicilor să se teamă mai puțin de islam
Papa Leon al XIV-lea a făcut apel marți la catolicii preocupați de dimensiunea creștină a Occidentului să se teamă mai puțin de islam, pledând pentru 'conviețuirea' și 'prietenia' dintre creștini și musulmani în Europa, relatează Agerpres. Întrebat despre faptul că unii catolici văd islamul ca o amenințare la adresa identității creștine a Occidentului, papa american a recunoscut existența unor 'temeri' în Europa, în timpul unei conferințe de presă la bordul avionului cu care se întorcea de la Beirut la Roma.
Bazându-se pe mărturiile auzite în timpul vizitei sale în Liban - o țară multiconfesională unde musulmanii și creștinii coexistă -, papa a încurajat oamenii să se inspire din această experiență 'în Europa sau America de Nord'. 'Poate ar trebui să ne temem mai puțin și să căutăm modalități de a promova un dialog autentic și respectul', a adăugat el.
'Știu că, în practică, acest lucru nu s-a întâmplat întotdeauna. Știu că, în Europa, persistă temeri', a spus suveranul pontif. Aceste temeri sunt 'adesea alimentate de oameni care se opun imigrației și care încearcă să-i excludă pe cei ce provin dintr-o altă țară sau o altă religie sau care au o altă origine etnică', a adăugat el.
În fața acestei situații, papa a cerut 'o colaborare' pentru a face posibil 'dialogul și prietenia dintre musulmani și creștini'. 'Cred că una dintre marile lecții pe care Libanul le poate oferi lumii este să arate o țară în care islamul și creștinismul sunt prezente și respectate și în care este posibil să trăim împreună și să fim prieteni', a adăugat el. Tot mai mulți catolici din Europa și America de Nord, în special cei din zonele conservatoare și identitare, denunță sosirea migranților musulmani ca o amenințare la adresa rădăcinilor creștine ale Occidentului.
În Franța, organizațiile musulmane deplâng de câteva zile 'un climat toxic' și 'o retorică dăunătoare care vizează musulmanii', mai ales după un sondaj despre islam și un raport al dreptei din Senat care propune interzicerea vălului și a postului de Ramadan pentru copiii sub 16 ani.
Născut în Statele Unite, Leon al XIV-lea a petrecut 20 de ani în Peru ca misionar în cadrul Ordinului Sfântului Augustin. El a criticat ascensiunea naționalismului în Europa și Statele Unite, denunțând în special 'tratamentul inuman' aplicat migranților sub președinția lui Donald Trump.














