MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Putin şi-a făcut jocul după convorbirea cu Trump
Preşedintele american Donald Trump a spus marţi, într-o postare pe Truth Social, că discuţia sa cu Vladimir Putin „a fost una foarte bună şi productivă”, dar declaraţia Casei Albe cu privire la convorbirea cu Putin reprezintă o retragere a administraţiei Trump faţă de poziţia pe care o avea în urmă cu doar o săptămână, comentează BBC.
„Am fost de acord cu o încetare imediată a focului în ceea ce priveşte energia şi infrastructura, plus înţelegerea că vom lucra rapid pentru a avea o încetare a focului şi, în cele din urmă, un sfârşit al acestui război foarte oribil”, a scris Donald Trump pe Truth Social. În comentariul său, el a repetat afirmaţia - pe care o face adesea - că acest război nu ar fi început niciodată dacă ar fi fost el preşedinte.
„Multe elemente ale unui Contract pentru Pace au fost discutate, inclusiv faptul că mii de soldaţi sunt ucişi şi atât preşedintele Putin, cât şi preşedintele Zelenski ar dori să vadă că se încheie”, a scris Trump. „Acest proces este acum în plină forţă şi efect”, susţine Trump. „Vom reuşi, sperăm, de dragul umanităţii, să ne facem treaba”, conchide şeful Casei Albe în postare.
Însă declaraţia emisă de Casa Albă după convorbirea lui Trump cu Putin reprezintă o retragere a administraţiei Trump faţă de poziţia pe care o avea în urmă cu doar o săptămână. Atunci când delegaţia SUA s-a întâlnit cu ucrainenii la Jeddah, marţea trecută, Washingtonul a obţinut acordul Kievului cu privire la propunerea lor de încetare „imediată” a focului timp de 30 de zile. SUA au declarat atunci că „mingea” se află acum în „terenul Rusiei”. Însă această cerere a dispărut acum din limbajul Casei Albe. În schimb, Casa Albă afirmă că „mişcarea către pace” va începe cu „o încetare a focului în domeniul energiei şi al infrastructurii”, înainte de discuţii privind extinderea acesteia la măsuri suplimentare de dezescaladare şi o încetare completă a focului.
Administraţia Trump va marca acest lucru ca pe un progres semnificativ, dar Ucraina îl va considera probabil doar o tragere de timp al lui Putin - în timp ce liderul de la Kiev adaugă condiţii paralizante şi convinge SUA să cedeze, notează BBC. Declaraţia Casei Albe privind convorbirea lui Trump cu Putin sugerează că preşedintele american a renunţat la cererea sa de armistiţiu terestru, aerian şi maritim imediat. În schimb, Putin a fost de acord să oprească atacurile cu rachete cu rază lungă de acţiune asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Aceasta a fost, de fapt, o propunere ucraineană pe care americanii au ocolit-o în urmă cu o săptămână.
Convorbirea telefonică a lui Vladimir Putin cu Donald Trump este un „joc de putere” al preşedintelui rus, care „nu se grăbeşte” şi „este stăpân pe această situaţie”, a confirmat fostul consilier al lui Donald Trump pentru Rusia, Fiona Hill. Vorbind la podcastul Ukrainecast al BBC, Hill, care a făcut parte din Consiliul Naţional de Securitate în calitate de consilier pentru Rusia în timpul primei administraţii Trump, a declarat că „Statele Unite i-au oferit, de fapt, deja o mare afacere (lui Putin), se pare. Iar el nu este dispus să facă nicio concesie majoră”.
Presată să spună dacă o încetare a focului în domeniul energiei şi al infrastructurii reprezintă doar o concesie, Hill a spus „acesta este genul de concesie pe care Putin o face întotdeauna. Ideea lui Putin despre o negociere este să înceapă o luptă cu tine, să te bată măr şi apoi să spună că nu te va mai bate”, a comentat Fiona Hill.
Ce a cerut Kremlinul
Deşi Putin i-a confirmat lui Trump „angajamentul său de principiu” faţă de o rezolvare paşnică a conflictului, el a prezentat totodată şi condiţiile Rusiei, după cum sugerează comunicatul Kremlinului transmis după discuţia telefonică a celor doi. Potrivit Kremlinului, Putin i-a spus lui Trump că o „condiţie-cheie” pentru prevenirea escaladării conflictului „ar trebui să fie încetarea completă a ajutorului militar străin şi a schimbului de informaţii cu Kievul”.
Putin a vorbit, de asemenea, despre „necesitatea de a opri mobilizarea forţată în Ucraina şi reînarmarea forţelor armate ale Ucrainei”. Orice soluţionare „ar trebui să fie complexă, stabilă şi pe termen lung” şi trebuie „să ia în considerare necesitatea absolută de a elimina cauzele profunde ale crizei”, se arată în comunicatul Kremlinului. După cum se ştie, una dintre „cauzele” crizei în viziunea Moscovei este extinderea NATO. De altfel, a transmis Kremlinul, o reglementare trebuie să ia în considerare „interesele legitime ale Rusiei în domeniul securităţii”.
Trump şi Putin par, de asemenea, să fi convenit asupra unor discuţii imediate la nivel tehnic în vederea unui acord pe termen mai lung. Kremlinul a declarat că această înţelegere trebuie să fie „complexă, stabilă şi pe termen lung”. Cu toate acestea, notează BBC, nu este clar dacă aceasta înseamnă discuţii suplimentare între SUA şi Rusia sau negocieri bilaterale între Rusia şi Ucraina. Dar, în mod crucial, Putin a pus o condiţie majoră - una care este existenţială pentru Ucraina. În declaraţia Kremlinului se arată că o condiţie esenţială pentru „prevenirea escaladării conflictului şi pentru a lucra la soluţionarea acestuia” ar trebui să fie „încetarea completă a ajutorului militar străin şi a schimbului de informaţii cu Kievul”, atrage atenţia BBC. Iar Putin a încercat deja disponibilitatea lui Trump de a întrerupe sprijinul SUA pentru Ucraina şi încearcă acum să îl convingă să o repete - aruncând în acelaşi timp mingea înapoi în terenul Kievului pentru a fi de acord cu un armistiţiu mult mai limitat decât ceea ce a cerut Trump, conchide BBC.
Zelenski anunţă atacuri ruseşti ”împotriva unor infrastructuri civile”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că atacuri ruseşti ”împotriva unor infrastructuri civile” au avut loc marţi seara la Kiev şi Sumî, în nordul Ucrainei, unde un spital a fost ţinta unui ”atac direct” cu dronă, după acordul între Donald Trump şi Vladimir Putin asupra unui armistiţiu limitat în Războiul din Ucraina. Rusia a anunţat la rândul său că a distrus 57 de drone ucrainene în noaptea de marţi spre miercuri.
Primarul Istanbulului, principalul rival al lui Erdogan, a fost reținut
Primarul din Istanbul, Ekrem Imamoglu, principalul rival politic al lui Erdogan, a fost reținut ieri de poliție alături de alte aproximativ 100 de persoane, printre care jurnalişti şi oameni de afaceri, în cadrul unei anchete de corupţie. Anterior, Imamoglu a anunţat pe X că sute de poliţişti se află în faţa casei sale, adăugând că nu va renunţa şi că va continua să stea drept în faţa presiunilor.
Autoritățile l-au reținut pe primarul Istanbulului după ce în ziua precedentă Universitatea Istanbul i-a anulat diploma de studii superioare, ceea ce îl scoate din cursa pentru alegerile prezidențiale. Deținerea unei diplome de studii superioare este o condiție obligatorie pentru depunerea candidaturii la președinția Turciei.
Universitatea din Istanbul a anunţat marţi că a anulat diploma principalului rival politic al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan din cauza unor nereguli, dând o lovitură opoziţiei cu câteva zile înainte ca aceasta să îl aleagă drept candidat prezidenţial în următoarele alegeri, relatează Reuters.
Fără o diplomă universitară, primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, din partea principalului partid de opoziţie, Partidul Republican al Poporului (CHP), nu poate candida la preşedinţie. Acesta a declarat că decizia universităţii este ilegală şi în afara jurisdicţiei sale şi că va lansa o contestaţie în justiţie.
Măsura vine pe fondul unei represiuni juridice din ce în ce mai ample asupra figurilor opoziţiei, în special asupra lui Imamoglu. Urmează numeroase inculpări împotriva primarului şi numirea mai multor administratori guvernamentali în funcţii municipale deţinute de opoziţie.
„Acesta este un alt punct de cotitură în regresul democratic al Turciei”, a comentat Seda Demiralp, preşedintă a Departamentului de Relaţii Internaţionale de la Universitatea Isik din Istanbul. „Este percepută de diverse grupuri de opoziţie ca o mişcare extrem de intimidantă”, a spus ea. Mişcarea arată că „regimul nu se dă în lături de la niciun mijloc de a oprima opoziţia cu măsuri care includ anularea diplomei cuiva după 30 de ani”, a adăugat Demiralp.
Într-un comunicat, universitatea a afirmat că 38 de persoane au fost transferate în mod neregulamentar la programul în limba engleză al facultăţii sale de management în 1990. Absolvirea şi diplomele a 28 dintre acestea, inclusiv Imamoglu, au fost declarate „nule” din cauza unor „erori clare” cu privire la reglementările Consiliului pentru Învăţământ Superior (YOK), a precizat instituţia de învăţământ.
În ultimele săptămâni, autorităţile au lansat o anchetă privind presupusa falsificare a documentelor oficiale legate de diploma universitară a lui Imamoglu, într-o acţiune pe care criticii au numit-o cel mai recent efort al statului de a utiliza sistemul judiciar pentru a reduce disidenţa.
Imamoglu a fost văzut mult timp ca un adversar redutabil al lui Erdogan, politicianul care conduce Turcia de peste două decenii şi care trebuie să organizeze alegeri înainte de cele programate în 2028, dacă doreşte să candideze din nou, conform Constituţiei. Primarul şi-a intensificat criticile la adresa preşedintelui şi a guvernului său în ultimele luni, pe măsură ce şi-a lansat candidatura pentru a reprezenta CHP la următorul scrutin prezidenţial.
SUA: Un condamnat la moarte executat prin inhalare de azot, o premieră în statul Louisiana
Un condamnat la pedeapsa capitală din statul american Louisiana a fost executat marți seară prin inhalare de azot, o metodă folosită până atunci doar în statul Alabama și comparată de experți ai ONU cu o formă de 'tortură', notează AFP.
Execuția lui Jessie Hoffman, 46 de ani, condamnat pentru răpirea, violul și uciderea lui Mary Elliot în 1996, este o premieră în Louisiana după o întrerupere de 15 ani. Aceasta a fost anunțată în cursul serii de doi dintre avocații săi în comunicate publicate de media locale, dar nu imediat de autoritățile din Louisiana. 'Statul a reușit să îl execute prin emiterea unui nou protocol și stabilirea unor date de execuție pentru a împiedica un examen judiciar atent și înconjurând procesul în secret', a deplâns una dintre avocate, Cecelia Kappel.
Este prima execuție prevăzută în Statele Unite săptămâna aceasta: alta va urma miercuri în Arizona (sud-vest) și două joi în Florida și Oklahoma (sud). Aceste trei execuții vor fi efectuate prin injecție letală.
Șase execuții au avut loc în SUA de la începutul anului, patru prin injecție letală, una prin inhalare de azot, pe 6 februarie în Alabama, și una de un pluton de execuție în Carolina de Sud (sud-est), o premieră în această țară după 2010.
Un tribunal federal a suspendat săptămâna trecută execuția prevăzută a lui Jessie Hoffman pe motiv că utilizarea inhalării de azot ar încălca interdicția celui de-al 8-lea Amendament al Constituției privind 'pedepsele crude și neobișnuite', din cauza suferinței psihologice pe care le-ar putea provoca. Condamnatul a cerut să fie executat de un pluton de execuție. Dar o curte de apel ultraconservatoare a anulat ulterior suspendarea, considerând că plutonul de execuție va fi 'mai dureros decât inhalarea de azot' și că 'orice metodă de execuție implică în mod necesar un grad de teroare psihologică'.
În consecință, avocații lui Jessie Hoffman au sesizat Curtea Supremă a Statelor Unite, invocând atât acest motiv, cât și faptul că această metodă de execuție l-ar împiedica să practice meditația prin respirație cerută de credința sa budistă.
Ei au cerut suspendarea executării în timp ce Curtea se pronunță pe fond. Cu cinci voturi la patru, Curtea cu majoritate conservatoare a autorizat marți execuția lui. Execuția lui Kenneth Smith în Alabama pe 25 ianuarie 2024 prin inhalare de azot, o premieră mondială, a stârnit un val de indignare. Alte trei au avut loc de atunci în stat. Pedeapsa cu moartea a fost abolită în 23 din 50 de state americane. Șase dintre ele (Arizona, California, Ohio, Oregon, Pennsylvania și Tennessee) au instituit un moratoriu asupra execuțiilor, în baza unor decizii ale guvernatorilor acestor state.
O judecătoare americană suspendă interdicţia lui Trump a transsexualilor în armată invocând „Declaraţia de Independenţă”
O judecătoare federală americană a suspendat un decret prin care preşedintele Donald Trump interzicea transsexualii în armată, invocând principiul egalităţii, citând ”Declaraţia de Independenţă” a Statelor Unite, potrivit căreia ”toate fiinţele umane sunt create egale”, relatează AFP. ”Pentru a ne asigura că dispunem de forţa combatantă cea mai letală din lume, ne vom debarasa armata de ideologia transgen”, declara Donald Trump la 27 ianuarie, în Florida, şi anunţa la bordul aeronavei prezidenţiale, la întoarcere, că a semnat un decret în acest sens. ”Exprimarea unei false «identităţi de gen», divergente de sexul unui individ nu poate satisface normele ruguroase necesare serviciului militar”, se arată în acest decret.
Un grup de transsexuali, militari sau care voiau să devină militari, a contestat atunci acest decret în justiţie. Administraţia Trump ar fi putut ”defini o politică care să stabilească un echilibru între nevoia ţării de a avea o armată pregătită şi dreptul americanilor la egalitate şi protecţie în faţa legii”, scrie judecătoarea.
Însă decretul contestat ”nu este această politică”, stabileşte ea şi-l critică drept ”plin de ostilitate” faţă de transsexuali - fără vreo justificare legală sau raţională a excluderii lor din forţele armate. În virtutea acestui decret, Departamentul Apărării îşi anunţa în februarie intenţia nu doar de a opri recrutarea unor transsexuali în forţele armate, ci şi darea afară a celor care fac parte din acestea, mai puţin în cazul unei derogări speciale.
Donald Trump i-a luat ca ţintă pe transsexuali în primul său mandat (2017-2021) şi a împiedicat recrutarea unor persoane care aveau nevoie de un tratament hormonal sau care au efectuat un tratament medical de schimbare a sexului.
Succesorul său Joe Biden a revenit asupra acestei decizii şi a autorizat din nou înrolarea acestora, subliniind că ”toţi americanii chemaţi să servească în Forţele armate ale Statelor Unite ar trebui să o poată face”. Numărul transsexualilor în armata americană este estimat la aproximativ 15.000 dintre cei aproximativ două milioane de militari.
Doi bărbaţi, găsiţi vinovaţi pentru moartea a 53 de migranţi într-o remorcă de tractor
Doi bărbaţi, acuzaţi după ce 53 de imigranţi au murit în remoerca unui tractor, au fost găsiţi vinovaţi, marţi, după un proces de două săptămâni. Tragedia din 2022 din San Antonio a fost cel mai grav incident legat de trecerea ilegală a frontierei dintre Statele Unite şi Mexic, transmite The Associated Press.
Juraţii de la tribunalul federal din San Antonio au avut nevoie de doar aproximativ o oră pentru a-i condamna pe Felipe Orduna-Torres şi Armando Gonzales-Ortega, constatând că au făcut parte dintr-o conspiraţie de trafic de persoane care a dus la decese şi răniri. Aceştia riscă până la închisoare pe viaţă şi urmează să fie condamnaţi la 27 iunie.
Imigranţii proveneau din Guatemala, Honduras şi Mexic şi au plătit între 12.000 şi 15.000 de dolari fiecare pentru a fi introduşi ilegal în Statele Unite, conform actului de acuzare în acest caz. Aceştia ajunseseră până în oraşul de frontieră texan Laredo, când au fost urcaţi într-o remorcă cu aer condiţionat stricat pentru un drum de trei ore până la San Antonio. Pe măsură ce temperatura din remorcă creştea, cei aflaţi înăuntru ţipau şi loveau pereţii remorcii pentru a cere ajutor sau încercau să se strecoare afară, au declarat anchetatorii. În cele din urmă, majoritatea au leşinat.
Când remorca a fost deschisă în San Antonio, 48 de persoane erau deja moarte. Alţi 16 au fost duşi la spital, unde alţi cinci au murit. Printre morţi se numără şase copii şi o femeie însărcinată. ”Aceşti inculpaţi ştiau că aerul condiţionat nu funcţionează. Cu toate acestea, nu au ţinut cont de pericol”, a declarat Margaret Leachman, procurorul federal interimar pentru districtul de vest al Texasului, într-o conferinţă de presă după verdictul de marţi.
Orduna-Torres a fost liderul grupului de contrabandişti din SUA, iar Gonzales-Ortega a fost ”mâna sa dreaptă”.
Cinci bărbaţi au pledat anterior vinovaţi la acuzaţii de infracţiuni grave în cazul de contrabandă, inclusiv şoferul de camion Homero Zamorano Jr. care a fost găsit ascuns lângă remorcă în nişte tufişuri. El riscă o pedeapsă maximă de închisoare pe viaţă. De asemenea, au pledat vinovaţi Christian Martinez, Luis Alberto Rivera-Leal, Riley Covarrubias-Ponce şi Juan Francisco D'Luna Bilbao. Toţi cei cinci vor fi condamnaţi la sfârşitul acestui an. O altă persoană acuzată în SUA rămâne fugară, a declarat Leachman. Alte câteva persoane au fost inculpate în Mexic şi Guatemala. Incidentul este cel mai grav dintre tragediile care au făcut mii de victime în ultimele decenii, când oamenii încearcă să treacă graniţa SUA din Mexic.
Zece imigranţi au murit în 2017 după ce au fost prinşi în interiorul unui camion parcat la un Walmart din San Antonio. În 2003, cadavrele a 19 imigranţi au fost găsite într-un camion sufocant la sud-est de San Antonio.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
