MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Putin propune negocieri directe cu Ucraina, în 15 mai, la Istanbul
El vrea ca discuţiile să fie reluate „din punctul în care au fost întrerupte” în 2022 n răspunsul lui Zelenski
Vladimir Putin a anunţat, sâmbătă noapte, că propune Kievului redeschiderea „negocierilor directe întrerupte în 2022”, fără condiţii prealabile. El propune începerea acestor negocieri la Istanbul, pe 15 mai, potrivit agenţiei TASS. „Ne propunem să începem fără întârziere, încă de joia viitoare, 15 mai, la Istanbul. Acolo unde (negocieri) au avut loc anterior şi au fost întrerupte”, le-a spus Putin reporterilor acreditaţi la Kremlin. Potrivit TASS, liderul de la Kremlin a subliniat că discuţiile - eşuate în martie 2022 - trebuie reluate din punctul unde au fost întrerupte. „Nu Rusia a fost cea care a întrerupt negocierile în 2022. A fost Kievul. Cu toate acestea, propunem Kievului să reia negocierile directe fără nicio condiţie prealabilă”, a declarat Putin, referindu-se la negocierile eşuate la scurt timp după invazia rusă din 2022.
Potrivit Reuters, Putin a spus că negocierile trebuie să urmărească „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” şi „restabilirea unei păci durabile şi pe termen lung”.
Putin consideră războiul din Ucraina drept un moment decisiv în relaţiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991 prin extinderea NATO şi invadarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influenţă a Moscovei, în care include Ucraina. „Oferim autorităţilor de la Kiev să reia negocierile încă de joi, la Istanbul”, a precizat Putin. „Propunerea noastră, aşa cum se spune, este pe masă, decizia aparţine acum autorităţilor ucrainene şi sponsorilor lor, care sunt ghidaţi, se pare, de ambiţiile lor politice personale, şi nu de interesele popoarelor lor”, a adăugat liderul de la Kremlin.
Liderul rus a făcut anunţul după ce a convocat presa, după miezul nopţii, oficial ca să facă declaraţii după evenimentele de marcare a 80 de ani de la Ziua Victoriei din cel de-al Doilea Război Mondial.
Declaraţiile au intervenit în condiţiile în care armistiţiul de trei zile declarat unilateral în războiul din Ucraina expirase la miezul nopţii, iar în deschiderea discuţiei cu presa, Putin a acuzat Ucraina că a încălcat de peste 130 de ori încetarea focului stabilită în martie-aprilie pentru 30 de zile, iar de Paşte a încălcat de circa 5.000 de ori armistiţiul de 30 de ore declarat de Moscova.
Sâmbătă, liderii europeni consideraţi cei mai puternici aliaţi ai Kievului - premierul britanic Keir Starmer, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz şi premierul polonez Donald Tusk -, beneficiind de sprijinul lui Donald Trump, i-au dat lui Putin un ultimatum, somându-l să accepte un armistiţiu de 30 de zile începând de luni, 12 mai, şi să se aşeze la masa negocierilor, în caz contrar Occidentul urmând să-şi sporească sancţiunile şi să continue furnizarea armamentului pentru Ucraina.
Kremlinul, după ce s-a plâns iniţial că primeşte semnale „contradictorii” dinspre Europa, a transmis în cele din urmă sâmbătă că va „reflecta” la propunerea de încetare a focului în Ucraina înaintată de aliaţii occidentali ai Kievului, dar a avertizat că este „inutil” să se „pună presiune pe Moscova”.
Rusia va fi reprezentată la discuţiile de la Istanbul de o delegaţie, dar cine va face parte din aceasta va fi anunţat ulterior, a declarat ulterior reporterilor consilierul prezidenţial rus Iuri Uşakov.
Zelenski: Primul pas pentru încheierea oricărui război este încetarea focului
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski îi cere omologului de la Kremlin să declare o încetare a focului începând de luni, 12 mai, înainte de a se aşeza la masa negocierilor, într-o primă reacţie după ce Vladimir Putin a propus „negocieri directe” la Istanbul. „Primul pas în încheierea cu adevărat a oricărui război este încetarea focului. Nu are niciun rost să continuăm crimele nici măcar pentru o singură zi”, a punctat Volodimir Zelenski într-o postare pe reţelele sociale.
„Ne aşteptăm ca Rusia să confirme o încetare a focului - deplină, de durată şi fiabilă - începând de mâine, 12 mai, iar Ucraina este pregătită să o respecte”, a transmis Volodimir Zelenski.
Preşedintele ucrainean mai spune că „este un semn pozitiv” faptul că ruşii au început în sfârşit să ia în considerare încheierea războiului. „Întreaga lume aşteaptă acest lucru de foarte mult timp”, a adăugat Volodimir Zelenski.
Potrivit Ukrainskaia Pravda, în noaptea de 11 mai, după încheierea unui „armistiţiu” unilateral de trei zile declarat de liderul de la Kremlin pentru a putea sărbători Ziua Victoriei, Rusia a lansat drone Shahed spre Ucraina, vizând mai multe regiuni din nordul, sudul şi estul ţării.
O sondă spaţială din era sovietică lansată spre Venus s-a prăbuşit pe Pământ după 53 de ani pe orbită
O sondă spaţială din era sovietică s-a prăbuşit pe Pământ, sâmbătă, la mai bine de o jumătate de secol de la lansarea sa eşuată spre Venus, deşi deocamdată nu se cunoaşte cu exactitate locul unde a aterizat, relatează The Associated Press şi BBC.
Intrarea sa necontrolată în atmosferă a fost confirmată atât de agenţia spaţială rusă, cât şi de serviciul de supraveghere şi urmărire spaţială al Uniunii Europene.
Ruşii au indicat că a căzut deasupra Oceanului Indian, dar unii experţi nu sunt atât de siguri de această locaţie. Nu este clar dacă obiectul a căzut la sol sau a ars în atmosferă.
Biroul pentru deşeuri spaţiale al Agenţiei Spaţiale Europene a urmărit dispariţia sondei spaţiale după ce aceasta nu a mai apărut deasupra unei staţii radar germane.
Nu se ştie deocamdată cât din sonda spaţială de jumătate de tonă a supravieţuit coborârii în flăcări de pe orbită, dacă a supravieţuit sau nu.
Experţii au anunţat anterior că o parte, dacă nu chiar toată sonda, s-ar putea prăbuşi pe Pământ, având în vedere că a fost construită pentru a rezista pe Venus, cea mai fierbinte planetă din sistemul solar. Totuşi, sistemul de paraşute al Kosmos 482, destinat iniţial să încetinească coborârea spre Venus, este posibil să se fi degradat după mai mult de 50 de ani în spaţiu.
Însă riscul ca cineva să fie lovit de resturile sale era extrem de scăzut, au spus oamenii de ştiinţă.
Lansată în 1972 de Uniunea Sovietică, sonda spaţială cunoscută sub numele de Kosmos 482 făcea parte dintr-o serie de misiuni cu destinaţia Venus. Însă aceasta nu a ieşit niciodată de pe orbita Pământului, blocându-se acolo în urma unei defecţiuni a rachetei de lansare. S-a rupt în patru bucăţi şi o mare parte s-a prăbuşit înapoi pe Pământ în decurs de un deceniu de la lansarea eşuată.
Neputând rezista forţei gravitaţionale pe măsură ce orbita sa se micşora, modulul sferic de aterizare - cu un diametru estimat la 1 metru - a fost ultima parte a sondei spaţiale care a căzut. Potrivit experţilor, modulul de aterizare era îmbrăcat în titan şi cântărea mai mult de 495 de kilograme.
Încetarea focului dintre India şi Pakistan, încălcată la câteva ore după ce a fost anunţată de Trump
Vecinii înarmaţi nuclear India şi Pakistanul au convenit sâmbătă asupra unei încetări a focului în urma presiunilor şi diplomaţiei SUA, anunţând o oprire bruscă a unui conflict care părea să ia o turnură alarmantă. Dar, în câteva ore, au fost raportate încălcări în principalele oraşe din Caşmirul indian, teritoriul care a dus greul celor patru zile de lupte, relatează Reuters.
Explozii au fost auzite în Srinagar şi Jammu, iar proiectile şi lumini fulgerătoare au fost văzute pe cerul nopţii deasupra Jammu, similar cu evenimentele din seara precedentă, potrivit autorităţilor, locuitorilor şi martorilor Reuters.
Purtătorii de cuvânt militari din ambele ţări nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii.
Luptele au fost cele mai violente dintre vechii inamici din Asia de Sud în aproape trei decenii şi ameninţă să se transforme într-un război la scară largă într-una dintre cele mai volatile şi dens populate regiuni ale lumii. Există temeri că arsenalele nucleare ar putea intra în joc, deoarece armata pakistaneză a declarat că a fost convocată o reuniune a unui organism superior care supraveghează armele sale nucleare. Însă ministrul apărării a declarat ulterior că nu a fost programată nicio astfel de reuniune, la câteva ore după o noapte de lupte grele în care cele două ţări şi-au vizat reciproc bazele militare, iar bilanţul civil combinat a crescut la 66 de morţi.
India şi Pakistanul au fost blocate într-o dispută privind Caşmirul încă de la naşterea lor ca state, la sfârşitul dominaţiei coloniale britanice în 1947. India majoritar hindusă şi Pakistanul musulman stăpânesc ambele o parte din Caşmir, dar îl revendică în întregime. Ele au intrat în război de trei ori, inclusiv de două ori pentru Caşmir, alături de numeroase focare mai mici de luptă.
O nouă descoperire sugerează că terapiile împotriva HIV ar putea preveni şi boala Alzheimer
O echipă de cercetători de la UVA Health (University of Virginia) propune testarea clinică a unor medicamente utilizate frecvent în tratarea HIV, despre care s-a constatat că sunt corelate cu o reducere semnificativă a riscului de Alzheimer. Rezultatele au potenţialul de a transforma strategiile de prevenţie pentru această afecţiune neurodegenerativă, pentru care opţiunile de tratament sunt încă limitate. Echipa de cercetători a identificat anterior un posibil mecanism prin care aceste medicamente, numite NRTI, ar putea preveni boala Alzheimer. Această descoperire promiţătoare i-a determinat să analizeze două dintre cele mai mari baze de date de asigurări de sănătate din Statele Unite, pentru a evalua riscul de Alzheimer în rândul pacienţilor cărora li s-au prescris aceste medicamente.
Cercetătorii au constatat că riscul de a dezvolta Alzheimer a scăzut cu 6-13% pentru fiecare an în care pacienţii au luat aceste medicamente. „Se estimează că peste 10 milioane de oameni din întreaga lume dezvoltă boala Alzheimer anual. Rezultatele noastre sugerează că administrarea acestor medicamente ar putea preveni aproximativ 1 milion de cazuri noi de boală Alzheimer în fiecare an”, a declarat dr. Jayakrishna Ambati, care a condus studiul, citat într-un comunicat. El este directorul Centrului Advanced Vision Science şi profesor în cadrul Departamentului de Oftalmologie al Facultăţii de Medicină de la UVA. Costurile anuale estimate pentru îngrijirea persoanelor cu Alzheimer şi alte forme de demenţă ar putea creşte de la 360 de miliarde de dolari la aproape 1 trilion, potrivit Asociaţiei Alzheimer.
Germania nu va mai face publice detalii despre livrările de arme către Ucraina
Guvernul german nu va mai face publice detalii ale ajutorului militar pentru Ucraina, a anunțat sâmbătă cancelarul Friedrich Merz, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.
Surse familiare cu această chestiune declaraseră că informațiile publice despre livrările germane de arme pentru Ucraina ar urma să fie limitate pentru a se realiza ''ambiguitatea strategică'' și pentru a împiedica Rusia să obțină vreun avantaj strategic. ''Sub conducerea mea, dezbaterea despre livrări de arme, calibre, sisteme de arme și așa mai departe va fi scoasă de sub ochii publicului'', a declarat Merz pentru posturile de televiziune RTL și ntv.
După începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, guvernul de la Berlin a raportat inițial sporadic despre ajutorul militar furnizat Kievului. Ulterior, la presiunea parlamentarilor și a presei, executivul german a început să publice o listă actualizată a sistemelor de arme furnizate.
Friedrich Merz, care și-a preluat mandatul marți, a afirmat că angajamentul țării sale față de sprijinirea Ucrainei este neschimbat. ''Germania va continua să-și extindă sprijinul financiar. Contez pe dumneavoastră să faceți același lucru cu noi'', a spus Merz, adresându-se celorlalți lideri europeni aflați sâmbătă la Kiev.
Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierii britanic Keir Starmer și polonez Donald Tusk, aflați sâmbătă la Kiev pentru un summit al țărilor participante la „Coaliția voluntarilor”, i-au propus Moscovei o încetare a focului completă și necondiționată pentru 30 de zile, începând din 12 mai.
Iran: Un bărbat condamnat la moarte pentru viol a fost executat
Autorităţile iraniene au executat duminică un bărbat condamnat pentru violarea unei tinere în provincia Semnan (nord), a anunţat agenţia de presă a sistemului judiciar, Mizan Online.
Condamnatul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, „a fost executat prin spânzurare”, potrivit aceleiaşi surse, care nu a dat alte detalii despre caz. Republica Islamică aplică pedeapsa cu moartea pentru o serie de infracţiuni, inclusiv violul şi agresiunea sexuală. Potrivit ONG-urilor precum Amnesty International, Iranul efectuează al doilea cel mai mare număr de execuţii după China. Numărul execuţiilor în Iran a crescut de peste două ori în primul trimestru al anului 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a raportat Iran Human Rights (IHR), organizaţie cu sediul în Norvegia, la 4 aprilie. Până la 30 aprilie, organizaţia numărase cel puţin 339 de persoane executate începând cu luna ianuarie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
