MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Putin, “principalul vinovat” pentru doborârea zborului MH17
Patru suspecți urmează să fie judecați la 9 martie 2020 în Olanda de crime în legătură cu doborârea avionului în Ucraina n președintele rus “este principalul vinovat”, acuză mama olandeză a unor victime
Patru suspecți - trei ruși și un ucrainean - urmează să fie judecați în martie 2020, în Olanda, în legătură cu rolul pe care l-au jucat în doborârea zborului MH17, în 2014, în estul separatist al Ucrainei, cu o rachetă rusă de tip Buk, au anunțat ieri anchetatori internaționali.
Trei suspecți ruși - Serghei Dubinski, Oleg Pulatov și Igor Ghirkin - și ucraineanul Leonid Harcenko au fost desemnațide către anchetatorii internaționali drept presupuși vinovați de distrugerea zborului MH17 aparținând companiei Malaysia Airlines în iulie 2014, în estul Ucrainei. Mandate de arestare au fost emise pe numele celor patru bărbați, suspectați că au transportat racheta de tip Buk cu care a fost distrus avionul. “Va avea loc un proces la 9 martie 2020 împotriva a patru persoane acuzate de crimă”, a declarat Silene Fredriksz, al cărei fiu și noră au murit în tragedie, la puțin scurt după ce familiile victimelor au fost informate de acest lucru de către autoritățile olandeze. “Sunt fericită că procesul va putea în sfârșit să înceapă și că numele suspecților au fost dezvăluite. Este un început. Sunt mulțumită”, a adăugat ea.
“Imposibil fără autorizarea unor oficiali de rang înalt”
Întrebată cine se face vinovat de doborâre, ea a răspuns că președinte rus Vladimir “Putin, pentru că a făcut acest lucru posibil. El este principalul vinovat”.
Rusul Igor Ghirkin, desemnat de către anchetatorii internaționali drept unul dintre presupușii vinovați de distrugerea zborului MH17, a dezmințit ieri orice implicare a separatiștilor în tragedie. “Tot ceea ce pot să spun este că Boeingul nu a fost doborât de rebeli”, a declarat Igor Ghirkin, care era unul dintre liderii de război ai separatiștilor la momentul doborârii avionului.
În mai 2018, Echipa internațională de investigație comună (Joint Investigation Team, JIT), condusă de Olanda și alcătuită din anchetatori din Australia, Belgia, Malaysia, Olanda și Ucraina, a anunțat că a stabilit că racheta care a lovit avionul provenea din cadrul celei de-a 53-a brigăzi antiaeriene ruse de la Kursk, în vestul Rusiei.
Boeingul Malaysia Airlines, care a decolat de la Amsterdam către Kuala Lumpur, a fost doborât în zbor deasupra zonei de conflict armat din estul separatist prorus al Ucrainei, la 17 iulie 2014. Cei 283 de pasageri - între care 196 de olandezi și cei 15 membri ai echipajului - au fost uciși.
Olanda și Australia - o țară din care 38 de cetățeni se află între victime - au acuzat în mod deschis Rusia de faptul că este vinovată de moartea cetățenilor lor, în urma unor dezvăluiri ale JIT.
Adjuncta ministrului ucrainean de Externe Olena Zerkal a declarat marți că un gradat de rang înalt rus se află între cei patru suspecți.
Un transfer de armament ca sistemul de rachetă antiaerian BUK “este imposibil fără autorizarea unor oficiali de rang înalt” din armata rusă, subliniat ea.
ONU: Probe suficiente pentru anchetarea lui Mohammed bin Salman
Probe suficiente există în vederea deschiderii unei anchete vizând oficiali saudiți de rang înalt - inclusiv împotriva prințului moștenitor Mohammed bin Salman - în dosarul Khashoggi, a apreciat ieri o expertă ONU în drepturile omului, îndemnându-l pe secretarul general al ONU să deschidă această anchetă.
După ce a anchetat timp de șase luni moartea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, raportoarea specială ONU cu privire la execuții extrajudiciare Agnès Callamard a anunțat, într-un raport, că a “stabilit că există elemente de probă credibile care justifică o anchetă suplimentară cu privire la responsabilitatea individuală a unor oficiali saudiți de rang înalt, inclusiv a prințului moștenitor” Mohammed bin Salman, supranumit MBS. Ea a avertizat împotriva “importanței disproporționate acordate identificării autorului crimei”, subliniind că justiția nu trebuie să stabilească doar responsabilitatea autorului - fizic - al crimei. O anchetă judiciară “vizează, de asemenea, dacă nu cumva în primul rând, să identifice persoanele care, în contextul comiterii unei încălcări, au abuzat de responsabilitățile postului lor de autoritate sau nu și le-au îndeplinit”, subliniază ea în raport.
Callamard - care la fel ca alți independenți ONU nu vorbește în numele Organizației Națiunilor Unite - consideră Arabia Saudită “responsabilă” de “execuția extrajudiciară” a jurnalistului. După ce a negat, inițial, crima, Riadul a avansat mai multe versiuni contradictorii și susține în prezent că Jamal Khashoggi a fost ucis într-o operațiune neautorizată de către putere. Jamal Khashoggi, care a emigrat în Statele Unite, era un critic al prințului miștenitor Mohammed bin Salman. Potrivit unor informații de presă, CIA a apreciat că asasinatul probabil a fost comandat de către prințul moștenitor - liderul de facto al regatului saudit. În procedura lansată în justiția saudită, acuzarea l-a dezvinovățit pe prințul moștenitor și a inculpat 20 de persoane, cerând pedeapsa cu moartea împotriva a cinci dintre acești bărbați. În raportul său, Callamard cere de asemenea poliției federale americane (FBI) să deschidă o anchetă cu privire la jurnalist, care era rezident american.
Raport: Țările în curs de dezvoltare găzduiesc cei mai mulți refugiați
“Numărul celor care ajung în Europa este rezonabil”, spune autorul raportului
Țările în curs de dezvoltare și nu națiunile occidentale găzduiesc cea mai mare parte din cei 70 de milioane de refugiați la nivel global, a informat ONU ieri. Jumătate dintre refugiați sunt copii, iar numărul total al refugiaților a fost la cel mai înalt nivel în 2018 în aproape 70 de ani, informează ONU în raportul său anual. Însă numărul refugiaților la nivel global – compus din 25,9 milioane de refugiați, 41,3 milioane de oameni mutați din locuințele lor dar tot în țara de origine și 3,5 milioane de azilanți – este unul „moderat”, este precizat în raport. Numărul este considerat „moderat” deoarece nu include cei patru milioane de venezueleni care au părăsit țara începând cu 2015 pentru că ei nu au nevoie de vize sau să depună cereri de azil în majoritatea țărilor în care au fugit. Dacă această tendință continuă, până la sfârșitul lui 2019 numărul venezuelenilor care au părăsit țara va ajunge la cinci milioane. „Cu siguranță dacă situația din Venezuela nu va fi rezolvată cu un acord politic, vom vedea o continuare a acestui exod”, a declarat Filippo Grandi, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați. „Când spunem că în Europa are loc o criză a refugiaților sau în SUA și Australia, nu este adevărat. Majoritatea refugiaților se află de fapt în țara vecină cu cea din care au fugit iar acest lucru înseamnă din păcate țări sărace sau cu venit mediu”, a precizat Grandi. „Acolo este criza, acolo trebuie să ne concentrăm”, a adăugat el.
Peste două treimi din refugiați provin din cinci țări: Siria, Afganistan, Sudanul de Sud, Myanmar și Somalia, conform raportului.
Președintele american Donald Trump a transformat reducerea numărului de imigranți ilegali de la granița cu Mexicul într-una dintre promisiunile sale cheie. Refugiații din America Centrală care fug de persecuție și violențe în Guatemala, Honduras și El Salvador au dreptul să ceară azil, consideră Grandi. Statele Unite ar trebui să le ofere acestor oameni un proces corect și să nu separe copiii de părinți, a precizat Grandi, adăugând că agenția sa a fost dispusă să ajute autoritățile americane să gestioneze această situație dificilă.
Primind 254.000 de cereri de azil în 2018, Statele Unite sunt țara cu cele mai multe astfel de cereri, conform raportului. Însă Grandi a informat că Statele Unite au 800.000 de cazuri nerezolvate. După ce a fost întrebat dacă politicile lui Trump au îngreunat sarcina ONU el a afirmat: „Nu este vorba doar de Statele Unite, în Europa și Australia este la fel”. În Europa, problema a fost politizată iar guvernele au devenit „îngrozite” de ideea de a se angaja să primească oameni salvați de pe mare după ce au fugit din Libia sau alte zone de conflict, a informat Grandi. „Așa că fac apel să oprim această agitație electorală, în contextul în care am trecut de alegerile europarlamentare. Numărul celor care ajung în Europa este rezonabil”, a precizat el.
Universitatea Oxford va primi cea mai mare donație din perioada Renașterii până în prezent
Universitatea Oxford a anunțat că miliardarul american Stephen Schwarzman i-a oferit 150 de milioane de lire sterline, aceasta fiind cea mai mare donație unică pe care instituția o primește din perioada Renașterii până în prezent. Schwarzman, în vârstă de 72 de ani, finanțează astfel cercetări umaniste și în zona inteligenței artificiale (AI), scrie The Guardian. Banii vor fi folosiți pentru a crea Schwarzman Centre for the Humanities, care va aduce laolaltă discipline ca Engleza, Filozofia, Muzica și Istoria într-un hub care va cuprinde spații pentru reprezentații și o bibliotecă.
Spre deosebire de alți donatori, Schwarzman, fondatorul grupului financiar Blackstone, nu a studiat aici. El a spus că a vrut să facă donația după ce a fost abordat de Louise Richardson, vicepreședintă a Oxford, dar și datorită amintirilor din 1963, când a vizitat locul.
„Îmi amintesc foarte bine că am fost la Oxford, pentru că nu mai văzusem niciodată așa ceva”, a spus Schwarzman despre vizita făcută când avea 15 ani. „Frumusețea și caracterul antic al clădirilor m-au impresionat. Așa că asta a fost un motiv. Al doilea motiv este excelența ariilor în care acest proiect este implicat, potrivirea între ce face Oxford și valorile pe care le-a dezvoltat pentru civilizația vestică și nevoia de a le aplica acestei tehnologii care crește rapid”.
„Dacă în Marea Britanie suntem o instituție chiar bogată (cu 3 miliarde de lire sterline venit anual), comparativ cu SUA - Harvard (40 de miliarde de dolari), Yale, Stanford, Princeton și așa mai departe - veniturile lor îl depășesc de multe ori pe al nostru, iar aceștia sunt oamenii cu care concurăm pentru echipe, studenți, fonduri de cercetare”, a spus Richardson.
Sute de romi evacuați forțat dintr-un sat din vestul Rusiei
Sute de romi au fost evacuați forțat dintr-un sat din vestul Rusiei, a recunoscut Sergey Fadeey, șeful consiliului local, după ce un cetățean de etnie rusă a fost ucis și altul se află în comă, conform The Guardian. Fadeey a declarat pentru Novaya Gazeta: „Au fost aduse autobuze și toți romii care locuiau aici au fost transportați în Volgograd, unde comunitatea locală a fost de acord să îi primească. Au fost luați cu forța. Acum analizăm dacă ei locuiau legal în acest sat”.
Tensiunile dintre romi și sătenii de etnie rusă din regiunea Penza au ajuns la apogeu săptămâna trecută, când au avut loc violențe, incendieri, evacuări forțate și au existat chiar și acuzații că SUA ar fi fost implicate în violențe. Videoclipurile din satul Chemodanovka arată cum casele romilor au fost incendiate după ce un bărbat de etnie rusă a fost ucis prin înjunghiere în violențele recente. Alți patru ruși au fost internați în spital după luptele de stradă, care ar fi fost inițiate de sătenii ruși care acuzau romii de hărțuire sexuală. La scurt timp, romii au dispărut din sat, lăsând în urma lor 90 de case goale.
După ce Fadeey a declarat că sute de romi au fost evacuați forțat, guvernul regional a comunicat că romii au părăsit satul pașnic. Consiliul local a informat The Guardian că îi este interzis să ofere declarații reporterilor.
Guvernatorul Ivan Belozertsev s-a deplasat la fața locului pentru a calma spiritele și a dat vina pe SUA. „America, vestul, au alocat fonduri imense pentru pregătirea oamenilor de aici... sunt în toate regiunile, inclusiv a noastră și nu doresc să rezolve problemele, vor să destabilizeze situația. Aduc informații false aici”, a afirmat Belozertsev. El a precizat că agenți americani încearcă să mărească tensiunile în Rusia. Pentru a calma tensiunile, guvernul a interzis vânzarea de alcool în regiune.
Doar 50% dintre est-europeni au încredere în vaccinuri
Un sondaj global privind atitudinile oamenilor față de știință arată încrederea scăzută în vaccinuri în Europa. Doar 59% dintre cetățenii din vestul Europei consideră că vaccinurile sunt sigure și 50% în estul Europei, față de 79% la nivel global.
La nivel global, 84% dintre oameni recunosc că vaccinurile sunt eficiente și 92% au declarat că și-au vaccinat copilul. Însă în unele părți din Europa nivelul încrederii este scăzut. Cel mai ridicat nivel de neîncredere este 33%, în Franța.
Heidi Larson, directoarea Proiectului privind Încrederea în Vaccinuri de la Școala de Igienă și Medicină Tropicală de la Londra a declarat că rețelele sociale amplifică anxietățile. Încrederea în vaccinuri este mai ridicată în Marea Britanie decât în unele părți din Europa, „însă Marea Britanie se află acum într-o poziție vulnerabilă”, a afirmat ea.
Sondajul Wellcome Global Monitor, la care au participat 140.000 de persoane din întreaga lume, arată legăturile între nivelul de încredere al oamenilor în medici, asistente și oameni de știință și încrederea lor în vaccinuri. De asemenea, sondajul arată că neîncrederea în instituțiile guvernamentale este strâns legată de îndoieli cu privire la siguranța vaccinurilor.
„Primul sondaj global de acest tip arată că poziția oamenilor față de știință este influențată puternic de cultura lor și context. Trebuie să acordăm un interes mai mare acestor conexiuni dacă vrem ca toată lumea să beneficieze de știință”, a declarat Imran Khan, șeful departamentului de legături cu publicul de la Wellcome.
„Există țări în care încrederea în vaccinuri scade. Acest lucru reprezintă un risc pentru sănătatea publică”, a afirmat Khan.
Larson a declarat că rețelele sociale au devenit un mediu propice pentru răspândirea îndoielilor cu privire la siguranța vaccinurilor.
Larson a precizat că poate dura ani buni până când efectele unui incident care subminează încrederea în vaccinuri se simt. Andrew Wakefield, gastroenterologul discreditat ulterior, și-a publicat studiul în care susținea că există o legătură între vaccinuri și autism în 1998. „Raportul său a început să aibă efect asupra ratei vaccinării abia după cinci ani”, a afirmat Larson.
Bangladesh și Rwanda au cea mai mare încredere în vaccinuri din lume, conform sondajului. Rwanda este țara cu cea mai mare încredere în sistemul de sănătate – 97% - față de media globală de 76%.
Rusia redefinește conceptul de război
Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a dat ordin responsabililor de la vârful armatei ruse să elaboreze un nou concept al modului de a conduce un război în timpurile moderne, subliniind că aceasta va constitui o prerogativă a ministerului său.
Într-o conferință pe teme teoretice și practice, la care au participat înalți responsabili ai forțelor armate ruse, Serghei Șoigu a declarat că “războaiele moderne necesită noi abordări”. “Conflictele de nouă generație reprezintă o combinație de metode clasice și asimetrice de război, în care acțiunile militare sunt de scurtă durată și nu există pur și simplu timp pentru corectarea greșelilor”, a explicat ministrul rus.
În același timp, ministrul Șoigu a indicat că, din 2013, echiparea armatei ruse cu arme moderne a crescut de 3,8 ori, iar la începutul acestui an ponderea lor era de 64% la nivelul întregii armate.
În plus, a anunțat șeful instituției de apărare de la Moscova, forțele armatei ruse vor primi în curând o armă complet nouă, ale cărei caracteristici de luptă se bazează pe tehnologia supersonică și energia laser.
