MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Profesor de la Universitatea Yale: Lui Putin îi este frică
Timothy D. Snyder, cunoscutul profesor și istoric de la Universitatea Yale și London School of Economics, afirmă că președintele rus Vladimir Putin se teme clar, și nu doar fiindcă forțele sale din Ucraina sunt în retragere.
Snyder, un istoric specializat în istoria modernă a Europei Centrale și de Est și autorul mai multor cărți best seller, afirmă că Putin a făcut ceva ce nu a dorit în mod evident. „Anunțarea mobilizării arată că se teme de rivalii săi fasciști mai mult decât se teme de publicul rus”, afirmă el, explicând însă că, deși cerute de activiștii anti-război, în Rusia este foarte dificil să asistăm la proteste în masă după măsurile legislative luate în ultimii ani pentru suprimarea oricărei forme de disidență, acestea intensificându-se imediat după declanșarea invaziei din Ucraina pe 24 februarie. Proteste de amploarea redusă au avut însă loc în mai multe orașe din Rusia miercuri seara, forțele de ordine arestându-i rapid pe participanții pe care i-au tratat ca pe teroriști.
Profesorul american afirmă că principala reacție în Rusia va fi că oamenii vor încerca să fugă din țară, după cum s-a văzut deja din cozile de mașini formate la granița cu Finlanda și epuizarea biletelor de avion pentru cursele ce pleacă din țară, în timp ce alții vor încerca să se ascundă.
Disidentul Alexei Navalnîi a vorbit la rândul său despre acest lucru miercuri, profitând de o ședință de judecată desfășurată la Kovrov pentru a afirma că 5 milioane de ruși vor încerca să se ascundă prin țară pentru a se sustrage mobilizării.
Cresc nemulțumirile în armată
Snyder amintește că, potrivit decretului semnat miercuri de Vladimir Putin, soldații contractuali vor fi obligați să rămână pe front pe termen nelimitat, urmând ca moralul lor să aibă și mai mult de suferit.
„Mă aștept la o furie mocnită cu privire la acest lucru care nu va îmbunătăți capacitatea de luptă”, scrie Synder, adăugând că reacțiile calme ale ucrainenilor, venite atât de la președintele Volodimir Zelenski cât și din partea șefului Statului Major al forțelor ucrainene, arată că ei au ținut cont în planurile lor de posibilitatea ca Putin să ordone mobilizarea. „Cel mai important de notat este că aceasta (mobilizarea) va lovi greu populația Rusiei care deja a suferit mult, existând sugestii că predarea are mai mult sens pentru ruși decât să lupte în continuare”.
Istoricul din Statele Unite cataloghează referendumurile anunțate de autoritățile de ocupație din teritoriile ucrainene aflate sub controlul rușilor ca fiind „un exercițiu social media în care vor fi inventate cifre pentru a arăta cât de mult este dorită ocupația rusească”. Snyder subliniază la final că faptul că Putin nu și-a ținut discursul la ora programată și că acesta a trebuit să fie înregistrat sugerează dezordine „și poate boală la Kremlin”. „Eu unul interpretez neliniștea lui Putin drept un simptom al unui război pierdut”, afirmă el.
Peste 1.300 de arestări, la manifestații împotriva mobilizării
În total, 1.332 de persoane au fost arestate în Rusia, la manifestații improvizate împotriva mobilizării parțiale în Războiul rus din Ucraina. Potrivit OVD-Info, o organizație specializată în numărarea arestărilor, mobilizări au avut loc miercuri în 38 de orașe din Rusia. Acestea sunt cele mai importante proteste din Rusia de la cele care au avut loc după anunțarea invaziei Ucrainei de către Putin, în la sfârșitul lui februarie.
Jurnaliști AFP au văzut, la Moscova, cel puțin 50 de arestări pe una dintre principalele artere ale capitalei ruse. La Sankt Petersburg, al doilea cel mai important rus, un autobuz plin cu persoane arestate a fost luat de poliție din centrul orașului. Manifestanții au scandat “Nu războiului!” și “Fără mobilizare!”.
“Tuturor le este frică. Eu sunt pentru pace și nu vreau să trag. Dar este foarte periculos să ieșim acum. Altfel ar fi fost foarte mulți oameni”, a declarat la Sankt Petersburg un manifestant, Vasili Fedorov, un student care afișa o emblemă pacifistă pe piept.
Ministerul rus de Interne a anunțat miercuri seara că a reprimat “tentative de organizare a unor adunări neautorizate”.
Ucraina “recuperează” șefi ai apărării de la Azovstal
Ucraina a anunțat miercuri schimbul cu Rusia a 215 militari, printre care șefi ai apărării de la combinatul siderurgic Azovstal din orașul Mariupol, simbol al rezistenței la invazia rusă. “Am reușit să eliberăm 215 de persoane”, cel mai mare schimb de la începutul invaziei ruse în februarie, a declarat la televiziune șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak.
Rusia a recuperat 55 de prizonieri, inclusiv fostul deputat Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Vladimir Putin, acuzat de înaltă trădare în Ucraina, a precizat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în mesajul său zilnic. “În schimb, am dat 55 de persoane care nu merită nici regret, nici simpatie”, cei care “au luptat împotriva Ucrainei și cei care au trădat-o”, a spus el.
În cadrul acestei “operațiuni pregătite de mult timp”, cinci comandanți militari, “supereroi”, printre care șefi ai apărării de la Azovstal, au fost transferați în Turcia, a subliniat Volodimir Zelenski. Negocierile privind schimbul lor au fost “cele mai lungi, cele mai dificile”, a adăugat președintele ucrainean.
Aceste persoane vor rămâne în Turcia “în siguranță absolută și în condiții confortabile” până la “sfârșitul războiului”, dar își vor putea întâlni familiile acolo, în baza unui acord cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, potrivit șefului statului ucrainean.
În total, 188 de “eroi de la Azovstal și Mariupol”, printre care 108 militari din regimentul Azov, au fost schimbați, a spus el. “Vom face totul pentru a-i salva pe toți cei aflați în captivitate în Rusia”, a promis Volodimir Zelenski, potrivit căruia printre prizonierii schimbați se numără și femei însărcinate.
Ultimii apărători ucraineni ai Mariupolului, baricadați în uriașa oțelărie Azovstal, la Marea Azov, s-au predat forțelor ruse între 16 și 20 mai, după trei luni de lupte intense.
Cercetători chinezi au creat o mască facială care detectează virusuri în 10 minute
Un grup de cercetători chinezi au dezvoltat o mască facială care poate detecta expunerea virală în urma unei conversații de 10 minute cu o persoană infectată, informează Xinhua joi. Agenții patogeni respiratori care provoacă COVID-19 și gripă se transmit prin aerosoli și mici picături emise de persoanele infectate atunci când vorbesc, tușesc sau strănută.
Masca bioelectronică portabilă creată de cercetători de la Universitatea Tongjin poate detecta virusuri respiratorii comune, inclusiv gripale și coronavirusul, în pictăturile din aer sau aerosoli, după care îi vor alerta pe purtători prin intermediul dispozitivelor lor mobile. Masca facială extrem de sensibilă este capabilă să măsoare urme de lichid de 0,3 microlitri, precum și mostre gazoase la o concentrație ultra-scăzută de 0,1 femtograme pe mililitru, potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta în revista Matter.
Pragul de detecție pentru lichidul care conține proteine virale într-o încăpere închisă este de “aproximativ 70 până la 560 de ori mai mic decât volumul de lichid produs într-un singur strănut și mult mai redus decât volumul produs prin tuse sau vorbire”, a spus Fang Yin, autoare prin corespondență a revistei și profesor la Tongji. Echipa lui Fang a proiectat un senzor de mici dimensiuni care conține trei tipuri de molecule sintetice care pot recunoaște simultan proteine de suprafață pentru SARS-CoV-2, H5N1 și H1N1. Odată ce aceste molecule detectează proteinele-țintă, un tranzistor ionic integrat în mască va amplifica semnalul și îi va alerta pe purtători, potrivit unui studiu. Creatorii au spus că pot cu ușurință să adapteze dispozitivul portabil în scopul detectării unor noi virusuri respiratorii.
Bolile deseori evitabile, responsabile pentru 74% dintre decese la nivel mondial
Afecțiunile netransmisibile, precum bolile de inimă, cancerul și diabetul, sunt responsabile pentru 74% dintre decese la nivel mondial, iar o acțiune decisivă împotriva factorilor de risc ar putea salva zeci de milioane de vieți, conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicat miercuri.
Bolile netransmisibile, care în multe cazuri pot fi prevenite și sunt cauzate de un stil de viață sau de condiții de trai nesănătoase, ucid 41 de milioane de persoane în fiecare an, dintre care 17 milioane cu vârste sub 70 de ani.
Afecțiunile cardiace, cancerul, diabetul și bolile respiratorii sunt în prezent principalele cauze de deces la nivel mondial, înaintea bolilor infecțioase, subliniază OMS.
“La fiecare două secunde, o persoană sub 70 de ani moare din cauza unei boli netransmisibile”, a declarat, la Geneva, Bente Mikkelsen, directoarea diviziei OMS responsabilă de caz. Cu toate acestea, finanțarea pentru organizarea luptei contra acestor boli este insuficientă, crede ea.
În plus, bolile netransmisibile au un impact semnificativ asupra capacității celor afectați de a rezista în fața maladiilor infecțioase, așa cum a demonstrat în timpul pandemiei de COVID-19. În acest sens, s-a dovedit, spre exemplu, că obezitatea sau diabetul au crescut riscul de îmbolnăvire mai gravă sau chiar de deces din cauza COVID-19, subliniază raportul.
“Dacă aceste date oferă o imagine clară, problema este că lumea o ignoră”, avertizează raportul. Contrar credinței populare, aceste boli nu reprezintă o problemă care se manifestă în principal în țările bogate. De fapt, 86% dintre decesele premature cauzate de bolile netransmisibile din întreaga lume survin în țările cu venituri mici și medii, potrivit studiului. Prevenția și îngrijirea sunt insuficiente. Lupta contra bolilor netransmisibile nu este, prin urmare, doar o chestiune de sănătate, ci și de “echitate”, a spus Mikkelsen.
Tutun și junk food
Tabagismul, dieta nesănătoasă, abuzul de alcool, activitatea fizică insuficientă și poluarea aerului sunt considerate principalele cauze ale apariției bolilor netransmisibile. Fumatul este responsabil pentru peste opt milioane de decese în fiecare an.
Alte opt milioane de decese sunt atribuite alimentației nesănătoase - hrană prea puțină sau prea multă sau de proastă calitate. Abuzul de alcool, care cauzează, printre altele, ciroza hepatică și cancer, ucide aproximativ 1,7 milioane de oameni pe an, în timp ce sedentarismul este responsabil pentru aproximativ 830.000 de decese.
Cu toate acestea, OMS susține că există modalități dovedite de a reduce acești factori de risc, insistând că, dacă toate țările le-ar implementa, în următorii șapte ani ar putea fi salvate 39 de milioane de vieți. Raportul subliniază că prin investiții relativ mici în prevenția și tratamentul bolilor netransmisibile diferențele ar putea fi uriașe.
Injectarea unei sume de 18 miliarde de dolari pe an în astfel de măsuri în cele mai sărace state ar putea genera beneficii economice nete de 2,7 trilioane de dolari în următorii șapte ani.
Un nou cutremur puternic în Mexic
Un cutremur de magnitudinea 6,9 a avut loc joi în Mexic, anunță serviciul seismologic mexican, însă nici victime și nici pagube nu s-au semnalat imediat.
Cutremurul a zguduit capitala mexicană Ciudad de Mexico, în care trăiesc 22 de milioane de oameni, la trei zile după un cutremur puternic, luni, în ziua marcării a două cutremure sângeroase, în 1985 și 2017. Joi, locuitorii Ciudad de Mexico au fost surprinși de cutremur în somn. Mulți au ieșit în stradă în pijama, treziți de sirene de alarmă.
Epicentrul seismului a fost localizat în statul Michoacan (vest), la 84 de kilometri distanță de orașul Coalcoman, potrivit serviciului de seismologie. Cutremurul de luni - de magnitudinea 7,7 - s-a soldat cu doi morți și a fost localizat tot în Michoacan.
Serviciul seismologic mexican a revizuit în creștere magnitudinea cutremurului de joi, stabilită inițial la 6,5. Primarul Ciudad de Mexico Claudia Sheinbaum a anunțat că elicoptere oficiale survolau orașul, dar că nicio victimă și nici pagube nu au fost descoperite imediat.
Cutremurul puternic care a zguduit Mexicul luni a avut loc la o oră după ce milioane de persoane au participat la un exercițiu de prevenție, organizat anual de către autorități pentru a marca cutremurele de la 19 septembrie 1985 și 2017.
Turcia a condamnat referendumurile ruse din Ucraina
Turcia a condamnat, miercuri, referendumurile de anexare “ilegitime” ale Rusiei în patru regiuni aflate sub controlul său în Ucraina. “Asemenea fapte împlinite ilegitime nu vor fi recunoscute de comunitatea internațională”, a declarat Ministerul turc de Externe într-un comunicat.
Turcia nu a recunoscut niciodată anexarea de către Moscova a peninsulei Crimeea a Ucrainei, care a avut loc în primele luni ale unui conflict fierbinte care a izbucnit în 2014 și a culminat cu intervenția Rusiei în Ucraina pe 24 februarie. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care are relații cu Kievul și Moscova, a încercat să deschidă discuții și să ajungă la un armistițiu, până acum fără succes.
Însă decizia Rusiei de a organiza în curând referendumuri privind anexarea teritoriilor cucerite și de a mobiliza parțial rezerviștii marchează o agravare a conflictului.
Australia: 200 de balene au murit după ce au eșuat pe o plajă din Tasmania
În jur de 200 de balene pilot au murit după ce au eșuat pe o plajă din Tasmania, o insulă situată la sud de Australia, la doi ani după un dezastru similar care s-a produs pe aceeași parte a coastei de vest.
Doar 35 dintre cele aproximativ 230 de cetacee descoperite pe plajă cu o zi înainte erau încă în viață, a declarat Brendon Clark, directorul de operațiuni al serviciului de stat pentru fauna sălbatică. Imaginile aeriene au arătat zeci de mamifere negre de-a lungul unei întinderi de nisip în contact cu apele reci ale Oceanului de Sud.
“Pe plajă avem încă aproximativ 35 de animale încă în viață și în această dimineață obiectivul principal va fi să le salvăm și să le eliberăm”, a spus Clark, care conduce operațiunea. “Din păcate, rata mortalității pentru această eșuare este mare. Se datorează în principal condițiilor de pe Ocean Beach”, a subliniat el. “Condițiile de mediu au un impact cu siguranță asupra animalelor”, a adăugat el.
Localnicii au acoperit cetaceele cu pături și le-au stropit cu apă pentru a le menține în viață după ce au fost găsite pe plajă. Cetaceele au eșuat lângă portul Macquarie, scena în urmă cu aproape doi ani a unei alte eșuări masive, în care au fost implicate aproape 500 de balene pilot.
Cauzele acestor eșuări majore nu sunt pe deplin cunoscute. Cercetătorii au sugerat că ar putea fi cauzate de grupuri de cetacee care rătăcesc după ce s-au hrănit prea aproape de țărm. Aceste balene pilot, care pot ajunge până la șase metri, sunt animale foarte sociabile și pot urmări membrii grupului lor care se rătăcesc și se trezesc în pericol.
Eșuările sunt frecvente și în Noua Zeelandă, vecina Australiei.
Test la sol reușit de NASA pentru mega-racheta către Lună
Un test la sol al noii mega-rachete a NASA pentru Lună, care a avut ca scop verificarea succesului reparațiilor efectuate după două încercări eșuate de decolare în urmă cu câteva săptămâni, a fost efectuat cu succes miercuri în Florida, a anunțat agenția spațială americană. “Toate obiectivele pe care ni le-am propus au fost îndeplinite”, a declarat Charlie Blackwell-Thompson, directorul de lansare al misiunii Artemis 1, care urmează să fie prima din programul american de întoarcere pe Lună.
La începutul lunii septembrie, lansarea rachetei SLS, cea mai puternică rachetă construită vreodată, a trebuit să fie anulată în ultimul moment din cauza unei scurgeri observate la umplerea rezervoarelor cu combustibil criogenic - oxigen și hidrogen lichid. Hidrogenul fiind foarte inflamabil, aceste scurgeri trebuie evitate cu orice preț.
De atunci, NASA a făcut reparații, înlocuind o garnitură la legătura dintre rachetă și țevile mari care o alimentează cu combustibil. Acest sigiliu fusese evident deteriorat de resturi de origine necunoscută. Testul de miercuri a inclus reumplerea rezervoarelor de combustibil.
Săptămâna trecută, agenția a declarat că vizează ca marți, 27 septembrie, să aibă loc următoarea încercare de decolare, în mai puțin de o săptămână. A fost anunțată și o dată de rezervă, 2 octombrie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
