MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Primarul orașului Mouscron, găsit mort, cu gâtul tăiat, într-un cimitir
Primarul din Mouscron, o localitate din Belgia, în apropiere de frontiera cu Franța, a fost găsit luni seara, tăiat la gât, într-un cimitir din oraș, scrie presa belgiană.
Informația a fost confirmată de către procurorul Christian Henry, care a precizat că un suspect a fost arestat. Alfred Gadenne, în vârstă de 71 de ani, a fost găsit mort într-un cimitir situat peste drum de locuința sa, a precizat el. Contactat de AFP, parchetul a refuzat să facă vreun comentariu.
Membru al Centrului Democrat Umanist (CDH), Alfred Gadenne era primar la Mouscron din 2006. O serie de personalități politice blegiene i-au adus un omagiu pe Twitter, inclusiv premierul Charles Michel. ”Aflu cu groază despre moartea brutală a lui Alfred Gadenne. Mă gândesc la familia sa și la apropiații săi”, a scris șeful Guvernului.
Aproximativ 2.500 de europeni au mai rămas în Statul Islamic
Gruparea jihadistă Statul Islamic numără în continuare, între luptătorii ei - în declin - aproximativ 2.500 de persoane provenind din Europa, apreciază coordonatorul UE în lupta împotriva terorismului Gilles de Kerchove. Această grupare extremistă sunnită avea aproximativ 5.000 de luptători europeni în Irak și Siria, spune de Kerchove într-un interviu publicat ieri de cotidianul german Die Welt . Aproximativ 1.500 de luptători jihadiști s-au întors acasă, iar alți aproximativ 1.000 au fost uciși, adaugă el. Mulți dintre cei care au rămas probabil că vor fi uciși luptând sau vor muri în deșert, unde se retrage Statul Islamic. Însă unii ar putea să plece în alte zone de conflict, în Somalia sau Yemen, apreciază oficialul european de rang înalt.
Potrivit unor estimări oficiale americane, Statul Islamic mai are, per ansamblu, aproximativ 13.000 de luptători în Siria și Irak. De Kerchove avertizează că pierderea teritoriilor cucerite de jihadiști în 2014 nu înseamnă sfârșitul amenințării pe care o reprezintă Statul Islamic.
Merkel: Ungaria nu poate să ignore hotărârea CJUE cu privire la refugați
Cancelarul german Angela Merkel consideră că este inacceptabil ca Ungaria să ignore hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care o obligă să primească refugiați în baza unui plan european, însă nu spune și care sunt consecințele acestei poziții. Premierul ungar populist Viktor Orban a declarat că a ”luat notă” de hotărârea CJUE de săptămâna trecută, însă continuă să se opună planului de împărțire a refugiaților din Grecia și Italia în celelalte state membre UE pe bază de cote. Faptul ”ca un Guvern să spună că nu este interesat de un verdict al Curții Europene de Justiție nu poate să fie acceptat”, a declarat Merkel pentru ediția de ieri a cotidianului Berliner Zeitung. Întrebată dacă Ungaria ar trebui să părăsească Uniunea Europeană, Merkel răspunde că ”asta înseamnă că este afectată o chestiune europeană fundamentală, pentru că, în ceea ce mă privește, Europa este un loc guvernat de legi”. Merkel a subliniat că această problemă este necesar să fie discutată la summitul UE prevăzut în octombrie.
Dreapta obține o victorie dulce-amară în alegerile legislative din Norvegia
Premierul Erna Solberg se pregătește, în urma unei victorii, cu un scor strâns, a dreptei luni, în alegerile legislative în Norvegia, de al doilea mandat istoric, cu o majoritate fragilă și aliați tot mai puțin concilianți, scrie AFP. Solberg, o cconducătoare populară, în vârstă de 56 de ani, este prima conservatoare care obține victoria în două scrutinuri consecutive în ultimii 30 de ani, în această țară bogată cu 5,3 milioane de locuitori. După un adevărat "thriller electoral”, coaliția sa - alcătuită din conservatori și populiști ”light” din cadrul Partidului Progresului (antimigrație) - a smuls, împreună cu două partide mici de centru-dreapta, o majoritate fragilă de 89 din cele 169 de mandate ale parlamentului, potrivit rezultatelor oficiale aproape definitive. ”Noi am primit un nou mandat, pe încă patru ani, pentru că am produs rezultate, am făcut ceea ce am promis”, a proclamat Solberg. Conservatorii și-au bazat campania pe promisiunea continuării scăderii impozitelor, cu scopul de a susține economia, în timp ce opoziția, condusă de laburistul Jonas Gahr Støre, a promis creșterea taxelor și impozitelor, mai ales ale celor mai bogați, în vederea reducerii inegalităților și consolidării statului providență. Aritmetica le promite însă învingătorilor un viitor dificil. Creditată că a condus cu bine țara - cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Vest - în timpul crizelor sectorului petrolier și a migrației, drepta este pe cale să piardă șapte mandate față de legislatura din 2013. Minoritar în Parlament, Guvernul în exercițiu a avut nevoie de unul dintre cele două partide de centru-drepta - de demoscrat-creștini sau de liberali - pentru a-și trece legile, însă aceste formațiuni mici îi sunt de-acum matematic indispensabile lui Solberg. Iar ele afișează în prezent dezacorduri tot mai clare cu populiștii pe teme sensibile ca încălzirea globală sau refugiații.
Astronauții de pe ISS s-au adăpostit într-un refugiu ca urmare a exploziilor solare
Astronauții de pe Stația Spațială Internațională (ISS) au fost nevoiți să se adăpostească de impactul unei puternice explozii solare într-un refugiu din interiorul platformei orbitale. "Duminică seară la ora 08:00 a avut loc o puternică variație de protoni de o înaltă încărcătură energetică. Astronauților li s-a dat ordin de alertă și s-au transferat în refugiul ISS", a asigurat Mihail Panasiuk, directorul Institutului rus de fizică nucleară Skobeltsyn. Cercetătorul rus a avertizat că măsura de precauție nu a fost de neglijat, având în vedere că "o mare cascadă de protoni ar fi putut penetra structura ISS", a explicat el. Din fericire, deși explozia puternică a avut loc când platforma se afla în bătaia Soarelui, jetul de protoni a fost de scurtă durată, prin urmare nu a provocat pagube. "Schimbările din câmpul magnetic se repercutează asupra tuturor dintre noi. Însă fiecare persoană este afectată diferit. Pe unii îi doare capul, pe alții nu", a explicat cercetătorul rus. În același timp, expertul a subliniat că dacă actuala activitatea anormală a Soarelui se prelungește timp de mai multe zile, ar fi bine să fie amânată lansarea navetei Soyuz, prevăzută la 13 septembrie.
În ceea ce privește posibila legătură între uraganul Irma și furtuna solară, Panasiuk a recunoscut că unii cercetători susțin această teorie, însă el a respins o legătură directă între cele două fenomene.
