Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Preşedintele Iranului a murit într-un accident de elicopter

Ziarul de Vrancea
19 mai 2024 803 vizualizări

Rusia regretă pierderea unui "prieten adevărat", Israelul transmite clar – „n-am fost noi” n de la preluarea mandatului, Raisi a ordonat o înăsprire a legilor privind moralitatea și a supervizat o represiune sângeroasă a protestelor antiguvernamentale

 

 

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi, un adept al liniei dure a regimului islamic de la Teheran, văzut ca un potenţial succesor al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a murit duminică într-un accident de elicopter. Aparatul de zbor, care îl aducea dintr-o vizită, s-a prăbuşit pe un teren muntos în apropiere de graniţa cu Azerbaidjanul.

Presa iraniană mai întâi şi apoi oficiali iranieni au confirmat, luni dimineaţă, decesul preşedintelui iranian Ebrahim Raisi, în vârstă de 63 de ani, şi al ministrului de externe Hossein Amir-Abdollahian, în urma prăbuşirii unui elicopter în provincia muntoasă a ţării Azerbaidjanul de Est.

Ayatollahul Ali Khamenei a aprobat ca prim-vicepreşedintele Mohammad Mokhbar să devină preşedinte interimar şi să se ocupe de organizarea de noi alegeri pentru preşedinte. De asemenea, au fost decretate cinci zile de doliu naţional.

Salvatorii de la Semiluna Roşie au recuperat corpurile victimelor accidentului de elicopter, inclusiv pe cel al preşedintelui Raissi. Potrivit presei locale, acestea vor fi trimise la Tabriz, capitala regiunii.

O primă fotografie cu epava elicopterului prezidenţial a fost difuzată de agenţiile de presă. Accidentul s-a produs în condiţii meteo dificile care au încetinit foarte mult sosirea serviciilor de urgenţă.

Potrivit agenţiei iraniene de ştiri Tasnim, cel puţin opt persoane au fost ucise. Pe lângă preşedintele Ebrahim Raissi, printre victime se numără ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian, guvernatorul Azerbaidjanului de Est Malek Rahmati şi ayatollahul din Tabriz Mohammad Ali Al-e-Hashem. Numele celor doi piloţi şi al unui mecanic de la bord nu au fost dezvăluite

Bursa de Valori de la Teheran (TSE) a suspendat luni dimineaţă tranzacţiile.

Guvernul dă asigurări că moartea preşedintelui Raissi nu va provoca "nici cea mai mică perturbare în administraţia" ţării.

Raisi a fost ales preşedinte în 2021 şi, de la preluarea mandatului, a ordonat o înăsprire a legilor privind moralitatea, a supervizat o represiune sângeroasă a protestelor antiguvernamentale şi a făcut presiuni puternice în discuţiile nucleare cu puterile mondiale.

Ce s-a întâmplat în orele de dinaintea anunţului oficial al morţii preşedintelui

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care deţine puterea supremă şi are ultimul cuvânt de spus în ceea ce priveşte politica externă şi programul nuclear iranian, a încercat duminică, în condiţiile în care plana incertitudinea cu privire la soarta lui Raisi, să îi liniştească pe iranieni, spunând că nu va exista nicio perturbare în afacerile de stat.

Echipele de salvare au luptat toată noaptea cu viscolul şi a terenul dificil pentru a ajunge la epavă, în primele ore ale zilei de luni. "Odată cu descoperirea locului prăbuşirii, niciun semn de viaţă nu a fost detectat printre pasagerii elicopterului", a declarat şeful Semilunii Roşii din Iran, Pirhossein Kolivand. Anterior, radiodifuzorul naţional a întrerupt toate programele obişnuite pentru a arăta rugăciunile care se ţin pentru Raisi în întreaga ţară.

Contextul în care intervine moartea lui Ebrahim Raisi

Prăbuşirea vine într-un moment de disensiuni tot mai mari în Iran din cauza unei serii de crize politice, sociale şi economice. Conducătorii clericali ai Iranului se confruntă cu presiuni internaţionale în legătură cu programul nuclear contestat al Teheranului şi cu aprofundarea legăturilor sale militare cu Rusia în timpul războiului din Ucraina. De când Hamas, aliatul Iranului, a atacat Israelul, la 7 octombrie 2023, provocând asaltul Israelului asupra Fâşiei Gaza, conflicte sângeroase care implică grupuri aliate cu Iranul au izbucnit în tot Orientul Mijlociu.

În sistemul politic dualist al Iranului, împărţit între establishmentul clerical şi guvern, mentorul lui Raisi, Khamenei, în vârstă de 85 de ani, lider suprem din 1989, este cel care deţine puterea de decizie în ceea ce priveşte toate politicile majore. De ani de zile, mulţi îl vedeau pe Raisi ca pe un candidat puternic la succesiunea lui Khamenei, care a aprobat principalele politici ale lui Raisi.

Victoria lui Raisi în alegerile din 2021 a adus toate ramurile puterii sub controlul liniei dure, după opt ani în care preşedinţia a fost deţinută de mai pragmaticul Hassan Rouhani şi un acord nuclear negociat cu marile puteri, inclusiv cu Washingtonul. Cu toate acestea, reputaţia lui Raisi a fost afectată de protestele pe scară largă împotriva regimului clerical şi de eşecul de a redresa economia iraniană, împotmolită de sancţiunile occidentale.

Preşedintele rus Vladimir Putin a transmis condoleanţe conducerii Iranului pentru moartea preşedintelui republicii, Ebrahim Raisi. La rândul său, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi-a exprimat condoleanţele. "În Rusia, preşedintele iranian E. Raisi şi ministrul iranian de externe H. Amirabdollahian erau cunoscuţi ca prieteni adevăraţi şi de încredere ai ţării noastre", a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Oficial israelian: "Nu am fost noi"

Israelul nu a fost implicat în moartea preşedintelui iranian, a declarat luni un oficial israelian pentru Reuters. "Nu am fost noi", a declarat sec oficialul, care a solicitat anonimatul. Pe reţelele sociale au circulat zvonuri, în noaptea de duminică spre luni, care susţineau că Mossadul - spionajul extern israelian - ar fi fost implicat în accidentul de elicopter.

Agenţia de spionaj a Israelului, Mossad, a fost acuzată de mai multe asasinate şi atentate cu bombă în interiorul Iranului în ultimii ani, iar forţele aeriene ale Israelului au bombardat obiective iraniene în Liban şi Siria, însă Ierusalimul rareori comentează aceste activităţi. Până în prezent, analiza Israelului pare să fie că dispariţia neaşteptată a celor două figuri semnificative ale regimului nu este susceptibilă să modifice în mod semnificativ războiul rece pe care îl poartă de mult timp cu Teheranul: politicile externe, de apărare şi nucleare ale Republicii Islamice sunt, în cele din urmă, de competenţa liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Cu toate acestea, luptele interne pentru putere create de vidul brusc ar putea distrage atenţia Teheranului de la războiul din Gaza. Grupările aliate Iranului din Siria, Irak şi Yemen au atacat Israelul cu drone şi rachete de la izbucnirea războiului din Gaza, anul trecut, iar la graniţa de nord a Israelului mocneşte un război de uzură cu puternica miliţie libaneză Hezbollah, susţinută de Teheran.

"Aceasta nu este o veste rea pentru Israel. Cu toate acestea, evenimentele din Iran vor evolua probabil într-un ritm diferit faţă de cele din jurul nostru. Într-un scenariu pozitiv, iniţial, guvernul de la Teheran ar putea fi mai preocupat de problemele interne şi va pune mai puţină presiune asupra Hezbollah pentru a menţine un front militar activ împotriva Forţelor de Apărare ale Israelului", a scris Amos Harel, analist militar, în cotidianul de stânga Haaretz.

Regizorul Yorgos Lanthimos spune că lumea e mai ciudată decât filmele sale

Regizorul Yorgos Lanthimos, prezent la Festivalul de Film de la Cannes cu cel de-al doilea lungmetraj consecutiv cu Emma Stone în rol principal, "Kinds of Kindness", a declarat că filmele sale, adesea foarte amuzante şi întunecate, sunt mai puţin ciudate decât ceea ce se întâmplă în lume, informează Reuters.

Lanthimos şi-a făcut un nume cu comedii negre absurde precum "The Lobster", în care oamenii singuri se transformă dacă nu îşi găsesc un partener, şi "Poor Things", inspirat de Frankenstein. Noua sa intrare în competiţia de la Cannes nu face excepţie. "Kinds of Kindness" este un lungmetraj în trei părţi, cu poveşti diferite, dar cu aceiaşi actori şi aceleaşi teme, inclusiv paranoia, dinamica puterii în relaţii şi pragul violenţei.

"Nu credeţi că ceva nu e în regulă cu lumea? Probabil mai mult decât filmele pe care le facem noi", a declarat Lanthimos la o conferinţă de presă, după premiera filmului. "Munca mea şi a altora probabil că reflectă lumea şi doar încerci să găseşti calea de a face asta cât mai bine", a spus el la eveniment alături de vedetele filmului, printre care Stone, dar şi Jesse Plemons şi Willem Dafoe.

Filmul a avut parte de recenzii favorabile: Variety l-a numit "un amestec curios care va deruta şi încânta în egală măsură", în timp ce The Guardian l-a descris ca fiind un "triptic macabru şi absurd" şi i-a acordat patru stele din cinci.

Filmul a fost inspirat iniţial de Caligula, cel de-al treilea conducător excentric al imperiului roman, şi de ideea ca un om să aibă control total asupra altuia, a declarat Lanthimos. În "Kinds of Kindness" este a treia oară când Stone şi Lanthimos fac echipă, după drama regală "The Favourite" din 2018 şi "Poor Things", care a obţinut mai multe premii Oscar în acest an.

O fostă directoare pentru diversitate a Facebook şi Nike, condamnată la 5 ani de închisoare pentru fraudă

O fostă directoare pentru diversitate a Facebook şi Nike a fost condamnată la cinci ani şi trei luni de închisoare pentru că a furat peste 5 milioane de dolari de la companiile respective, care fuseseră alocate iniţiativelor DEI (diversitate, echitate, incluziune), au declarat procurorii federali, transmite CNBC.

Barbara Furlow-Smiles, din statul american Georgia, care a pledat vinovată de fraudă electronică în acest caz în decembrie, a furat peste 4,9 milioane de dolari de la Facebook „folosind o schemă care implică vânzători frauduloşi, facturi false şi plăţi ilegale”, a declarat procurorul american Ryan Buchanan din Atlanta.

”După ce a fost concediată de la Facebook, ea a continuat frauda ca director pentru DEI la Nike, unde a furat încă o sumă de şase cifre din programul lor pentru diversitate”, a spus Buchanan.

Furlow-Smiles, în vârstă de 38 de ani, a folosit banii furaţi ”pentru a finanţa un stil de viaţă de lux în California, Georgia şi Oregon”, potrivit biroului lui Buchanan, care a cerut unui judecător să o condamne la 6 ani şi jumătate de închisoare.

Ea a fost un strateg principal şi şef global al grupurilor de resurse pentru angajaţi şi al implicării în diversitate la Facebook, subsidiară a Meta.

Procurorii au spus că, în timp ce se afla pe Facebook, ea a conectat conturile PayPal, Venmo şi Cash App la cardurile ei de credit de la Facebook şi apoi a folosit acele conturi pentru a-şi plăti prietenii, rudele şi alte persoane pentru pretinse bunuri şi servicii pentru companie care nu au fost niciodată livrate

Alegeri în Mexic: Nouă morţi în două atacuri asupra unor candidaţi

Nouă persoane au fost ucise în două atacuri asupra unor candidaţi la alegerile locale din 2 iunie în Chiapas, în sudul Mexicului, a anunţat duminică procuratura din această regiune. Unul dintre cei doi candidaţi a fost rănit în atacurile care au avut loc sâmbătă seara la Villa Corzo şi Mapastepec.

Parchetul a anunţat iniţial trei decese în Villa Corzo, înainte de a confirma că o persoană rănită a murit la spital. Cinci persoane au fost ucise în Mapastepec.

Prins în violenţa crimei organizate, Chiapas trăieşte de câteva zile în ritmul atacurilor împotriva candidaţilor la alegerile municipale. Joi seară, şase persoane au fost ucise la Concordia, în apropiere de Villa Corzo, printre care şi candidatul Lucero Lopez, într-o ambuscadă după un miting de campanie. La San Cristobal de las Casas, capitala turistică a Chiapasului, candidata Partidului Verde la preşedinţia consiliului municipal, Linda Higuera Gutiérrez, a denunţat, de asemenea, un atac împotriva echipei sale de campanie.

Din septembrie, cel puţin 28 de candidaţi la funcţii locale au fost asasinaţi în Mexic, potrivit celor mai recente cifre prezentate joi de ONG-ul Data Civica. Violenţele afectează toate partidele, fie că este vorba de Morena, partid de stânga aflat la putere, de coaliţia de opoziţie PRI-PAN-PRD sau de Movimiento ciudadano.

Cartelurile sau bandele încearcă să "impună candidaţi" la alegeri, a declarat recent pentru AFP Victor Serrato, procuror pentru infracţiuni electorale. Modul de operare este mai mult sau mai puţin acelaşi: "infractorii aleg un candidat" şi îi anunţă pe ceilalţi că "nu au dreptul" să candideze.

Mexicul se pregăteşte să organizeze, la 2 iunie, cele mai ample alegeri din istoria sa: alegeri prezidenţiale, legislative, pentru nouă posturi de guvernator din 32 de state şi o multitudine de alegeri locale. În total, sunt puse în joc puţin peste 20.000 de mandate.

Preşedintele Argentinei declanşează un scandal în Spania

Guvernul socialist spaniol l-a chemat duminică pentru consultări pe ambasadorul său de la Buenos Aires, după ce preşedintele argentinian Javier Milei a făcut comentarii critice la adresa soţiei premierului Pedro Sanchez cu ocazia unei reuniuni a extremei dreapta ce a avut loc la Madrid.

Javier Milei a numit-o "coruptă" pe soţia lui Sanchez, Begona Gomez, în timpul unei adunări organizate la Madrid de partidul de extremă dreapta Vox, la care au participat mulţi dintre aliaţii săi internaţionali. Ministrul spaniol de externe Jose Manuel Alvares a declarat că aşteaptă scuze din partea lui Milei.

Alţi miniştri au condamnat, de asemenea, discursul lui Milei, în care acesta a descris socialismul ca fiind "blestemat şi cancerigen". Sanchez conduce Partidul Socialist din Spania.

"Prin comportamentul său, Milei a adus relaţia dintre Spania şi Argentina în cea mai gravă stare din istoria recentă", a declarat Alvarez într-o declaraţie video.

Vizita lui Milei a încălcat şi protocolul diplomatic, întrucât a refuzat să se întâlnească cu regele Spaniei, Felipe, şi cu premierul Sanchez, preferând să îşi promoveze cartea alături de liderul Vox, Santiago Abascal, la mitingul partidului.

Un tribunal din Madrid a declarat în aprilie că analizează acuzaţii de trafic de influenţă şi corupţie în afaceri împotriva soţiei lui Sanchez, aduse într-o plângere privată de Manos Limpias (Mâini Curate), un grup de activişti anticorupţie. Cu toate acestea, autoritatea de urmărire penală din Madrid a declarat ulterior că a făcut apel pentru ca acest caz să fie respins din lipsă de probe.

Sanchez a decis să rămână în funcţie după cinci zile în care şi-a cântărit viitorul odată ce a fost anunţată ancheta împotriva soţiei sale.

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.