MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Polonia vrea să ceară Germaniei despăgubiri pentru pierderile din cel de-al Doilea Război Mondial
Varșovia examinează să ceară despăgubiri Germaniei, din cauza pierderilor uriașe pe care le-a suferit Polonia în al Doilea Război Mondial, a anunțat ieri un oficial.
Biroul pentru Cercetare al Parlamentului polonez pregătește o analiză cu privire la faptul dacă Varșovia poate să formuleze în mod legal această solicitare, o analiză care va fi finalizată la 11 august, a anunțat parlamentarul Arkadiusz Mularczyk din cadrul Partidului Lege și Justiție (PiS, la putere, conservatori populiști), care a cerut raportul.
Mularczyk face acest anunț după ce liderul PiS Jaroslaw Kaczynski, considerat cel mai puternic om din Polonia, a declarat că ”Guvernul polonez se pregătește de o contraofensivă istorică”. ”Vorbim aici despre sume uriașe și totodată despre faptul că Germania a refuzat mult timp să-și asume responsabilitatea față de al Doilea Război Mondial”, a declarat Kaczynski luna trecută pentru postul de radio Maryja.
Sufernțele Poloniei au făcut obiectul unei dezbateri publice, înainte ca această fostă țară comunistă să marcheze marți începutul Insurecției de la Varșovia, în 1944. În această revoltă, înfrântă, față de ocupația forțelor naziste germane au fost uciși peste 200.000 de polonezi, iar Varșovia, capitala țării, a fost distrusă aproape în întregime.
Ministrul Apărării Antoni Macierewicz a declarat, în cursul ceremoniilor care au marcat acest eveniment, că este necesar ca Germania ”să-și achite datoria teribilă pe care o are față de poporul polonez”. Al Doilea Război Mondial a început prin invazia Poloniei de către Germania nazistă, în 1939. Aproape șase milioane de polonezi au fost uciși, iar țara a suferit pierderi materiale uriașe - i-au fost distruse biserici și alte comori culturale, dar și orașe întregi.
Kaczynski a îndemnat la rândul său Germania la măsuri reparatorii, pe când era premier, în urmă cu peste un deceniu, și a provocat tensiuni între Varșovia și Berlin, parteneri comerciali apropiați și membri NATO și UE.
Germania a plătit miliarde de euro, de-a lungul timpului, drept compensații față de crime naziste, în principal evreilor care au supraviețuit războiului, își recunoaște responsabilitatea menținând vie memoria atrocităților naziste și se căiește pentru aceste crime. Fostul guvern comunist polonez a convenit în anii '50, la presiunea Uniunii Sovietice, să nu ceară nimic Germaniei. Macierewicz a declarat marți că Polonia a fost o ”marionetă sovietică” în perioada comunistă și că deciziile Varșoviei de la acea vreme nu sunt valabile în prezent.
Guvernul SUA vrea să ancheteze discriminarea pozitivă la admitere în universități
Departamentul american al Justiției intenționează să ancheteze și eventual să dea în judecată universități, din cauza unor politici de admitere care discriminează albi, dezvăluie ziarul The New York Times (NYT), care citează un document în acest sens. Prin această notă internă se caută avocați la Divizia pentru Drepturi Civile din cadrul departamentului care sunt interesați să lucreze într-un nou proiect în vederea unor ”anchete și eventuale litigii referitoare la discriminarea intenționată pe bază de rasă în admiterile la colegiu și la universitate”, scrie NYT.
Curtea Supremă a stabilit că universitățile pot folosi la admitere discriminarea pozitivă, menită să le ofere minorităților un avantaj la înscrierea la colegiu. Curtea a respins introducerea unor cote în funcție de rasă, însă a stabilit că rasa poate fi folosită ca factor de evaluare, între alți factori, la înscriere. Oponenți ai discriminării pozitive acuză că în anumite cazuri aceasta merge prea departe în discriminarea albilor și americanilor de origine asiatică. Potrivit ziarului, în documentul Departamentului Justiției nu se precizează în mod explicit cine este vizat de aceste politici.
Însă NYT scrie că atât susținători, cât și oponenți ai acestui proiect sunt de acord că el vizează discriminarea pozitivă în favoarea persoanelor de culoare și hispanicilor.
The Telegraph a publicat din greșeală necrologul prințului Philip
Site-ul The Telegraph a publicat din greșeală, ieri, necrologul prințului Philip al Marii Britanii, pe care l-a înlocuit ulterior cu un articol despre participarea ducelui de Edinburgh la ultimul său angajament public individual, înainte de a se retrage din obligațiile regale, la vârsta de 96 de ani. The Telegraph a retras articolul cu titlul provizoriu: ”Prince Philip, Duke of Edinburgh, dies aged XX” (Prințul Philip, Duce de Edinburgh, a murit la vârsta XX, n.r.), precedat de mesajul scris cu majuscule ”Hold hold hold” (Păstrează păstrează păstrează, n.r.). Textul a fost înlocuit cu un articol intitulat ”Prințul Philip se retrage din activitate: Ducele de Edinburgh se va întâlni cu Royal Marines în cadrul ultimului eveniment public”. Deși necrologul nu mai este disponibil pe site-ul publicației, în motorul de căutare Google încă mai apare titlul acestuia.
În luna mai, o altă publicație, tabloidul The Sun, a publicat din greșeală un articol despre moartea prințului Philip. Textul avea titlul ”Prințul Philip a murit la vârsta de 95 de ani, cum a murit Ducele de Edinburgh, etc. etc.”. Articolul a fost înlocuit ulterior cu un alt text, intitulat ”Cine este Prințul Philip, care a fost gradul militar al ducelui de Edinburgh și când s-a căsătorit cu regina Elizabeth?”. Necrologul ar fi fost publicat din greșeală de un angajat al publicației care lucra la actualizarea acestuia.
Prințul Philip îi va preda ștafeta fiului său și moștenitorului Coroanei, prințul Charles, care o reprezintă deja pe regină tot mai frecvent în vizite în străinătate, dar și nepoților săi Harry și William. Rolul de comandant al Marinei Regale va fi preluat de către prințul Harry.
Cel puțin 29 de morți în urma unui atac la o moschee șiită din Afganistan
Autoritățile afgane au revizuit ieri dimineață bilanțul la 29 de persoane decedate, după ce un atacator sincuigaș s-a detonat în urmă cu o zi în timpul rugăciunii la mosceea șiită Jawadia. De asemenea, alte 64 de persoane au fost rănite în atentatul terorist din localitatea Herat, situată în partea central-vestică a Afganistanului. Peste 1.700 de civili și-au pierdut viața de la începutul acestui an în atacurile teroriste din Afganistan, iar acest bilanț ridicat a lovit în încrederea publică a președintelui Ashraf Ghani. Inițial, un număr de 15 persoane și-au pierdut viața în atentatul sinucigaș de la Herat. Un purtător de cuvânt al poliției locale a explicat că ar putea să existe mai mulți atacatori, iar martorii susțin că un bărbat și-a detonat centura cu explozibili în mijlocul mulțimii, iar un al doilea a aruncat cu grenade spre credincioșii din moscheea Jawadia.
Acest incident are loc la doar două săptămâni după detonarea unei bombe într-o moschee construită în secolul al XII-lea la Herat.
Nicio grupare nu a revendicat acest atentat, dar talibanii au dezmințit orice implicare.
Îndulcitorii artificiali cresc pofta de mâncare
Îndulcitorii artificiali din băuturile răcoritoare dietetice determină creșterea poftei de mâncare, susține un studiu realizat la Universitatea din Sydney și dat publicității ieri. Subiecții experimentului — musculițele de oțet — au primit hrană cu aport redus de carbohidrați cu sau fără adaos de sucraloză, un îndulcitor artificial, substitut al zahărului. "Insectele care au primit hrană cu adaos de îndulcitor au mâncat mult mai mult", a declarat profesorul Greg Neely, autorul principal al studiului. Studiul s-a desfășurat plasând musculițele deasupra unor eprubete cu hrană lichidă. "După ce schimbam compoziția hranei, ne uitam să vedem ce cantitate a fost consumată monitorizând nivelul din eprubetă", a spus Neely. Deși îndulcitorii artificiali nu sunt considerați nocivi, Neely a explicat că există dovezi care ne fac să credem că efecte similare cu cele studiate la insecte au loc și în organismul uman. "Consumați în cantități moderate, îndulcitorii artificiali nu prezintă risc pentru sănătate, așa că nici mie nu mi-e frică să-i consum din când în când", a spus Neely. "Dar literatura de specialitate leagă consumul în exces de zahăr sau îndulcitori artificiali de efecte negative pentru sănătate, în timp ce consumul de apă este considerat sănătos", a amintit cercetătorul.
