MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Polonia își anulează participarea la summitul V4 din Israel
Recunoașterea de către Trump a suveranității Israelului asupra regiunii anexate în 1981 s-a izbit de o condamnare în unanimitate în Consiliul de Securitate
Statele Unite au apărat miercuri în Consiliul de Securitate decizia președintelui Donald Trump de a recunoaște suveranitatea Israelului asupra Înălțimilor Golan, poziție condamnată în unanimitate de cele 14 state partenere în cadrul reuniunii de urgență solicitate de Siria.
Siria a solicitat marți o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate consacrată Înălțimilor Golan într-o scrisoare ce descrie decizia SUA ca pe o “încălcare flagrantă” a rezoluțiilor Consiliului, în timp ce RPD Coreeană a dat publicității un comunicat de presă în care își exprimă susținerea pentru “lupta guvernului și a poporului sirian de a recupera Înălțimile Golan ocupate”. “Dispreț față de dreptul internațional” și “violare a rezoluțiilor ONU”, această “recunoaștere este nulă și neavenită” a acuzat Vladimir Safronkov, diplomat al misiunii Rusiei pe lângă ONU. Diplomatul rus a avertizat că această decizie riscă să sporească instabilitatea în Orientul Mijlociu. State precum Belgia, Germania, Kuwait, China, Indonezia, Peru, Africa de Sud sau Republica Dominicană au denunțat această decizie unilaterală care se opune consensului internațional respectat până în prezent.
Cu unele nuanțe, cum este cazul ambasadorului german la ONU, Christoph Heusgen, care a remarcat cinismul solicitării acestei reuniuni de urgență de către Damasc, în contextul în care “guvernul sirian violează rezoluțiile ONU”, “a bombardat școli și spitale” și a “utilizat arme chimice” împotriva propriului popor. Ambasadorul britanic Karen Pierce a declarat că decizia Statelor Unite a încălcat rezoluția din 1981. Israelul a ocupat teritoriul sirian cunoscut sub denumirea de Înălțimile Golan în 1967 și l-a anexat în 1981, acțiune pe care Consiliul de Securitate a declarat-o “nulă și neavenită, fără efect juridic internațional”
Tacâmurile de unică folosință din plastic, interzise din 2021
Parlamentul European (PE) confirmă interzicerea produselor din plastic de unică folosință din 2021, fiind vorba despre tacâmuri, farfurii, paie, bețișoare pentru urechi, recipiente pentru alimente și băuturi. Eurodeputații au aprobat, miercuri, interzicerea din 2021 a produselor din plastic de unică folosință precum farfurii, tacâmuri sau paie, anunță PE. Parlamentul a votat cu 560 de voturi “pentru”, 35 “împotrivă” și 28 de abțineri acordul convenit cu miniștrii UE. Astfel, în UE vor fi interzise din 2021 următoarele produse: tacâmuri din plastic de unică folosință (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare), farfurii din plastic de unică folosință, paie din plastic, bețișoare de urechi din plastic, bețișoare din plastic pentru baloane, produse și recipiente pentru alimente din material plastic oxodegradabil și recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat. De asemenea, statele membre vor trebui să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticle din plastic până în 2029 și un obiectiv de 25% de conținut reciclat pentru sticlele de plastic până cel târziu 2025, ce va crește până la 30% în 2030. Mai mult, textul consolidează principiul “poluatorul plătește”, mai ales pentru tutun, prin introducerea răspunderii extinse a producătorilor. Acest concept se va aplica și în cazul echipamentelor de pescuit pentru a se asigura că producătorii, nu pescarii, sunt cei care preiau costurile colectării năvoadelor pierdute în ape, arată PE. Reglementările prevăd, de asemenea, obligativitatea etichetării cu privire la impactul negativ asupra mediului al aruncării pe stradă a filtrelor de țigări de plastic, precum și a paharelor de plastic sau a șervețelelor umede. “Aceste reglementări vor reduce impactul negativ asupra mediului cu 22 miliarde de euro - costul estimat al poluării cu plastic în Europa până în 2030. Europa are acum un model legislativ ce trebuie apărat și promovat la nivel internațional, având în vedere natura globală a problematicii poluării marine cauzate de plastic. Acest lucru este esențial pentru planetă”, a declarat raportorul Frédérique Ries (ALDE, Belgia).
Potrivit Comisiei Europene, mai mult de 80% din deșeurile marine sunt din plastic.
Trump susține că Rusia ar fi preferat ca Hillary Clinton să câștige alegerile
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri într-un interviu acordat Fox News că investigația procurorului special Robert Mueller privind amestecul Rusiei în alegerile americane nu a fost necesară și că rușii ar fi preferat ca rivala sa Hillary Clinton să câștige alegerile, scrie Politico. Trump a criticat în interviu echipa lui Mueller pentru că ar fi fost plină de suporteri ai lui Hillary Clinton. Președintele american a sugerat și că investigația face parte dintr-o campanie de defăimare a democraților împotriva sa. Deși raportul lui Mueller nu îl exonerează complet pe Trump, președintele a afirmat din nou că este nevinovat. „Vă pot spune acest lucru despre (investigația privind) Rusia. Dacă ar fi avut ceva despre mine, ar fi fost făcut public de mult”, a afirmat Trump. Investigația lui Mueller privind amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 s-a încheiat vineri iar un rezumat al raportului redactat de procurorul general William Barr arată că nu au fost găsite dovezi care să sugereze o coordonare între echipa de campanie a lui Trump și Rusia. Membrii Congresului continuă însă să îl investigheze pe președinte privind afacerile sale și legăturile cu agenți străini. Trump a sugerat în interviu că rușii ar fi preferat-o pe rivala sa, democrata Hillary Clinton pentru că ea ar fi oprit forajul de petrol și gaze, oferind astfel Rusiei posibilitatea de a-și consolida poziția pe piața globală. „Dacă vă uitați la toate aceste aspecte, Rusia ar fi preferat-o pe Hillary în fața lui Donald Trump”, a afirmat Trump.
Investigatorii federali au ajuns la concluzia că Trump a fost ajutat de Rusia și că Moscova a fost implicată într-un război informatic pentru a influența alegerile în favoarea sa, însă nu a fost dovedită o implicare a lui Trump. Trump l-a atacat și pe fostul șef al FBI, James Comey, cel care miercuri a oferit primul său interviu după încheierea anchetei lui Mueller. Comey a declarat pentru NBC că decizia lui Trump de a-l concedia poate fi considerată obstrucționare a justiției dacă președintele a făcut acest lucru pentru a încerca să scape de investigația privind Rusia. La scurt timp, Trump l-a numit pe Comey un „tip teribil” și a afirmat că ar fi putut să îl concedieze din orice motiv. Trump a precizat că știa că va fi o decizie care îi va dăuna politic. Democratul Adam Schiff, președintele comitetului privind serviciile secrete din Camera Reprezentanților, a fost și el criticat de Trump. Președintele a declarat că Schiff ar trebui înlăturat din funcție pentru că a vorbit „non stop despre o colaborare, despre iluzia acestei colaborări” între el și Rusia.
„Râdeau non stop când se gândeau ce făceau. Este o rușine”, a precizat Trump.
Rammstein, acuzată că trivializează Holocaustul
Trupa germană Rammstein este acuzată că trivializează Holocaustul după ce în cel mai nou videoclip membrii grupului apar îmbrăcați ca prizonieri din lagărele de concentrare. Videoclipul piesei „XXVIII.III.MMXIX” a fost lansat pe 26 martie și, potrivit lui Charlotte Knobloch, supraviețuitoare a Holocaustului și fostă președintă a Consiliului Central al Evreilor din Germania, „cu acesta, trupa a depășit limita”. „Instrumentalizarea și trivializarea Holocaustului, așa cum este arătat în imagini, este iresponsabilă”. Primul comisar anti-semitism al guvernului german, Felix Klein, a spus că videoclipul este „o exploatare de prost gust a libertății artistice”.
Rammstein a fost înființată la Berlin, în 1994. Stilul muzical al formației, pe care cei șase membri ai trupei l-au numit „tanz-metall”, încorporează elemente de industrial metal, muzică electronică, Neue Deutsche Härte și heavy metal. Versurile sunt cu precădere în limba germană. Trupa Rammstein, celebră pentru utilizarea frecventă a efectelor pirotehnice în concertele sale, a lansat șase albume de studio, care au fost vândute în peste 20 de milioane de copii pe plan mondial.
Mai mulți soldați ruși au ajuns în Venezuela, sfidând cererile SUA
Mai mulți soldați ruși au ajuns în Venezuela pentru a discuta despre o cooperare militară, după cum anunță presa rusă, iar Kremlinul respinge cererea președintelui american Donald Trump ca Rusia să se retragă din țara sud-americană, scrie Reuters. Soldații ruși se află în Venezuela în vederea unei cooperări militare, însă nu au venit cu scopul de a participa la operațiuni militare, conform agenției ruse Interfax care face referire la declarații ale atașatului militar al Venezuelei la Moscova în acest sens.
Kremlinul a respins ieri cererea președintelui american Donald Trump de a se retrage din Venezuela și a informat că acțiunile sale de acolo sunt legale așa cum au fost stabilite cu guvernul legitim de la Caracas, a scris agenția RIA. Trump, care a primit-o miercuri în Biroul Oval pe Fabiana Rosales, soția liderului opoziției venezuelene Juan Guaido, “Prima Doamnă a Venezulei” potrivit Casei Albe, a cerut retragerea trupelor ruse trimise în weekend în această țară, fără să excludă vreo opțiune în a obține plecarea acestora. “Rusia trebuie să plece”, a declarat președintele Statelor Unite, adresându-se presei, în Biroul Oval, în prezența lui Fabiana Rosales.
Aproximativ 100 de militari ruși au sosit în weekend la Caracas, la bordul a două avioane aparținând Forțelor aeriene ruse. Potrivit Washingtonului, este vorba despre membri ai forțelor speciale și în domeniul securității informatice. Îndemnat să spună cum intenționează să convingă Moscova să-și recheme detașamentul, Trump a răspuns “vom vedea. Toate opțiune sunt posibile”.
Statele Unite, care reclamă ferm plecarea de la putere a lui Nicolas Maduro, l-au recunoscut, împreună cu alte aproximativ 50 de țări. pe Juan Guaido ca președinte interimar al Venezuelei.
Facebook interzice de săptămâna viitoare conținuturile care susțin “naționalismul alb”
Facebook a decis să interzică pe platformele sale, inclusiv Instagram, conținuturile de susținere a “naționalismului alb” și “separatismului alb” , explicând că aceste concepte sunt “profund legate” de grupurile organizate care promovează ura. Noua politică va începe să fie aplicată de săptămâna viitoare. Chiar dacă Facebook încerca deja să elimine așa numitele teze ale “supremației”, “nu aplicam același raționament “naționalismului alb” și “separatismului alb”, pentru că ne gândeam la concepte de naționalism sau separatism în sens mai larg, precum mândria (de a fi) american și separatismul basc, care sunt părți foarte importante ale identității oamenilor”, a explicat Facebook într-un comunicat. “În ultimele trei luni, discuțiile noastre cu membri ai societății civile și universitari care sunt experți în relații interrasiale din întreaga lume au confirmat că naționalismul alb și separatismul alb nu pot fi separate cu adevărat de doctrina supremației albilor și de grupurile organizate care promovează ura”, a adăugat Facebook, precizând, de asemenea, că va acționa pentru “a identifica” mai bine și “a înlătura ura de pe platformele” sale. “De acum înainte, oamenii vor avea în continuare dreptul să-și arate mândria față de moștenirea lor etnică, dar nu noi vom mai tolera apologia sau susținerea față de naționalismul alb și separatismul alb”, mai precizează rețeaua de socializare.
Italia extinde puternic noțiunea de legitimă apărare
Senatul italian a adoptat ieri în a treia și ultima lectură o lege care extinde puternic noțiunea de legitimă apărare. O promisiune electorală majoră a lui Matteo Salvini, scrie AFP. “Este o zi foarte frumoasă, în sfârșit dreptul sacrosanct al italienilor la legitimă apărare a fost confirmat”, a reacționat Salvini, vicepremier și ministru de Interne, după aprobarea legii, cu 201 voturi pentru față de 38 împotrivă. Noua lege vizează limitarea urmăririi penale față de persoanele care deschid focul asupra cuiva care intră în casa sau pe proprietatea lor. Dacă până acum trebuia să demonstrezi că intrusul reprezintă o amenințare fizică imediată, noua lege recunoaște “starea de gravă perturbare” pentru a justifica tirul fără somație asupra unui intrus. Textul promite de asemenea taxe zero în justiție pentru orice persoană urmărită pentru rănirea sau uciderea unei persoane atunci când este invocată legitima apărare. Sunt de asemenea înăsprite sancțiunile pentru furt, inclusiv din magazine, și violarea domiciliului și nu permite eliberarea condiționată decât după plata pagubelor suferite de părțile civile. În ultimii ani, Liga lui Matteo Salvini a făcut campanie în favoarea persoanelor fizice și a comercianților anchetați pentru uciderea unor hoți care nu era înarmați. Magistrații italieni, în schimb, nu privesc cu ochi buni noua lege, apreciind că introduce “automatisme periculoase și limitează spațiul de interpretare pentru magistrați”. “Este bine de reamintit că în toate aceste cazuri, în prezența unei afaceri de legitimă apărare, chiar și cu această nouă lege o procedură penală va fi deschisă și vor fi efectuate anchete”, a reamintit într-un comunicat Francesco Minisci, președintele asociației naționale a magistraț
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
