MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: POLITICO: De ce votul prezidenţial din România ar putea zgudui NATO
România este o putere militară serioasă, motiv pentru care riscul ca un candidat pro-rus şi sceptic faţă de NATO, Călin Georgescu, să devină preşedinte duminica viitoare derutează alianţa, scrie miercuri POLITICO.
Ţara cu 19 milioane de locuitori este membră NATO de două decenii şi găzduieşte o bază aeriană care se extinde pentru a deveni cea mai mare bază din Europa a blocului militar. România se învecinează cu Ucraina, priveşte dinspre Marea Neagră Crimeea ocupată de Rusia, a trimis arme şi muniţii Kievului şi găzduieşte un sistem american de apărare antirachetă Aegis Ashore la Deveselu, în sudul ţării, unde sunt bazate atât forţele române, cât şi americane.
Dar aceste legături internaţionale nu sunt pe placul lui Georgescu, care a condamnat rachetele de la Deveselu ca fiind o „ruşine” naţională, a militat pentru încetarea ajutorului românesc pentru Ucraina şi a pledat pentru „înţelepciunea rusă” în modelarea politicii externe, notează POLITICO. În acelaşi timp, adaugă publicaţia, Georgescu insistă că nu vrea să se retragă din alianţă. „Nu vreau să ies din NATO, nu vreau să ies din Uniunea Europeană”, a declarat Georgescu săptămâna trecută. „Ceea ce vreau, însă, este să luăm atitudine, nu să îngenunchem, să nu acceptăm totul. Aşa cum am spus, trebuie să facem totul în interesul nostru naţional”, a spus câştigătorul turului întâi al alegerilor prezidenţiale.
Mari probleme pentru Alianță
Chiar dacă Georgescu ar fi înclinat să se retragă din NATO, acesta ar fi un obiectiv dificil de atins, deoarece extrema dreaptă nu are o majoritate în parlamentul ţării. De asemenea, ar putea stârni furia românilor, dintre care 88% susţin apartenenţa la alianţă, potrivit unui sondaj recent, menţionează POLITICO.
Dar în sistemul politic românesc de tip francez, preşedintele este şeful statului, comandantul suprem al forţelor armate şi responsabil cu politica externă. Prin urmare, prezenţa unui sceptic NATO la Palatul Cotroceni ar putea crea mari probleme pentru alianţă. Georgescu ar putea copia, de exemplu, cartea pe care o joacă premierul ungar Viktor Orbán şi ar putea acţiona ca un „spoiler” pro-Kremlin în cadrul NATO. Prin urmare, o schimbare politică dramatică la Bucureşti ar putea submina rolul României ca unul dintre principalii actori de securitate regională ai alianţei militare, arată POLITICO. Ţara este unul dintre membrii europeni care alocă cel mai mult din PIB pentru cheltuielile de apărare (2,25 la sută în 2024, pe locul 9), are avioane de luptă F-16, cumpără tancuri de luptă principale M1 Abrams din America şi intenţionează să deschidă una dintre cele mai mari baze aeriene din NATO. De asemenea, a desfăşurat trupe atât în Irak, cât şi în Afganistan.
România și-a depășit vechea rivală Ungaria
Această putere militară în creştere vine pe fondul a peste două decenii de creştere economică rapidă, care a transformat ţara dintr-o ruină balcanică într-o naţiune din ce în ce mai prosperă, depăşindu-şi chiar vechea rivală Ungaria în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor. „Rolul României a evoluat foarte mult în ultimii 20 de ani de când a aderat la NATO, iar ţara a făcut paşi spre a fi un furnizor de securitate şi nu doar un consumator de securitate”, spune Anca Agachi, analist politic la think tank-ul RAND.
De la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani, România a trimis arme, inclusiv un sistem de apărare aeriană Patriot, şi a contribuit la canalizarea ajutorului internaţional către Kiev. De asemenea, se învecinează cu Marea Neagră - unde ruşii atacă nave civile şi pun mine. Dronele ruseşti au trecut prin spaţiul aerian românesc în drumul lor spre atacarea Ucrainei, iar fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul său. „Proximitatea faţă de Ucraina a poziţionat România ca un partener logistic vital”, spune Antonia Colibăşanu, analist la Geopolitical Futures, adăugând că România este, de asemenea, un centru de antrenament pentru piloţii ucraineni de F-16.
Descurajarea NATO din România
Liderii NATO au convenit în martie 2022 să înfiinţeze patru grupuri de luptă multinaţionale suplimentare de-a lungul flancului estic al alianţei, inclusiv unul condus de Franţa în România. Unitatea, staţionată la Cincu, va deveni o brigadă de 4 000 de oameni până anul viitor. Ea include trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia şi SUA. În plus faţă de apărarea antirachetă de la Deveselu, România intenţionează să cheltuiască 2,7 miliarde de dolari pentru transformarea bazei sale aeriene de la Mihail Kogălniceanu într-una dintre cele mai mari facilităţi ale NATO. Odată ce modernizările vor fi finalizate în 2030, Kogălniceanu va găzdui peste 10.000 de soldaţi şi civili, dintre care o parte vor fi transferaţi de la baza americană Ramstein din Germania. „Acesta va fi un instrument foarte concret de descurajare pe flancul estic”, a declarat George Scutaru, CEO al think tank-ului New Strategy Center şi fost consilier pentru securitate naţională al preşedintelui României. În primăvara anului viitor, România va găzdui un exerciţiu militar de amploare, denumit „Dacian Spring 2025”, care va testa capacitatea Franţei de a deplasa o brigadă pregătită de război în Europa în 10 zile.
Trump glumeşte că ar putea anexa Canada, stârnind zâmbete nervoase
Preşedintele ales Donald Trump a făcut o veche glumă despre anexarea Canadei, dar Ottawa încă încearcă să îşi dea seama dacă scopul ei a fost doar amuzamentul, scrie POLITICO.
Canada ca al 51-lea stat al SUA este ocazional un subiect de conversaţie de ambele părţi ale frontierei. Celebrul personaj Homer Simpson şi-a numit odată vecinul din nord „America junior”. Când Trump a luat cina cu prim-ministrul canadian Justin Trudeau, vinerea trecută, la Mar-a-Lago, se pare că preşedintele ales a avut propria încercare de a fi amuzant folosind această temă.
Premierul canadian Trudeau, care a venit în Florida cu o mică delegaţie la câteva zile după ce Trump a ameninţat cu impunerea de tarife vamale pentru importurile din Canada, a profitat de timpul petrecut cu viitorul preşedinte pentru a avertiza că măsura va pedepsi economia canadiană. Surse Fox News au afirmat că atunci Trump a lansat ideea unui statut de stat american pentru Canada, „ceea ce l-a făcut pe prim-ministru şi pe alţii să râdă nervos”. Desigur, o astfel de perspectivă ar însemna o super-ţară, masivă, care ar depăşi Rusia, devenind cea mai mare ţară din lume după suprafaţa terenului, dar ar integra şi mai mult lanţurile de aprovizionare oricum puternic interconectate.
Naţionaliştii canadieni au avertizat de mult timp în privinţa transformării Canadei în cel de-al 51-lea stat american, inclusiv în timpul unei dezbateri naţionale tensionate privind liberul schimb continental, care a dominat alegerile din 1988.
Miniştrii cabinetului canadian au fost hărţuiţi marţi de reporteri care căutau o reacţie la glumă - inclusiv ministrul siguranţei publice, Dominic LeBlanc, care a fost prezent la dineul de la Mar-a-Lago, scrie POLITICO. „Într-o seară socială de trei ore la reşedinţa preşedintelui din Florida, într-un weekend lung de Ziua Recunoştinţei americane, conversaţia trebuia să fie informală”, a declarat LeBlanc. „Preşedintele spunea glume. Preşedintele ne tachina”, a dat el asigurări. „Nu a fost o întâlnire într-o sală de consiliu cu 10 birocraţi care luau notiţe”, a continuat el. „A fost o seară socială şi au existat momente în care a fost distractiv şi amuzant şi au existat momente în care am fost capabili să facem, credem noi, ceva bun pentru Canada”, a spus ministrul.
Gerald Butts, un fost consilier senior al lui Trudeau care a jucat un rol major în dosarul Canada-SUA în timpul primilor ani de mandat ai lui Trump, i-a sfătuit pe urmăritorii săi de pe LinkedIn să se calmeze. „Trump a folosit mult această replică cu Trudeau, „al 51-lea stat”, în timpul primului său mandat. O face pentru a zgâlţâi cuştile canadienilor”, a scris Butts. „Când cineva încearcă să vă facă să vă speriaţi, nu o faceţi”, a fost sfatul ex-consilierului.
Acest mesaj a părut să rezoneze şi la parlament. Întrebat despre gluma lui Trump, Arif Virani, ministrul justiţiei, a subliniat trăinicia relaţiei Trump-Trudeau. „Cred că este foarte important ca atunci când preşedintele ales Trump îl vede pe prim-ministrul Trudeau, să vadă pe cineva care a stat acolo şi că există continuitate în ceea ce priveşte liderii de pe scena mondială”, a spus Virani. „Resuscitarea relaţiei pe care o au deja este foarte importantă pentru a demonstra că luăm în serios problemele legate de cele două ţări ale noastre, în special interesele economice”, a subliniat el. Un reporter a mai încercat o dată: „A fost doar o glumă, totuşi?” l-a întrebat pe ministru. „Merci. Mulţumesc”, a fost răspunsul final al lui Virani.
Ministrul industriei, François-Philippe Champagne, unul dintre principalii promotori ai strategiei „Team Canada”, care a durat un an, s-a grăbit să-şi spună punctul de vedere despre relaţia transfrontalieră. „Prietenii noştri americani vor vedea în Canada furnizorul strategic preferat, fie că este vorba despre semiconductori, fie că este vorba despre minerale esenţiale, fie că este vorba despre energie”, a spus el. Champagne a reamintit reporterilor că Trudeau a fost primul lider G7 care s-a întâlnit cu Trump după victoria răsunătoare a preşedintelui ales luna trecută - un tête-à-tête care „trimite un semnal important lumii că Canada este partenerul strategic”.
Preşedinta Georgiei îi transmite „cele mai bune urări” Elenei Lasconi
Preşedinta Georgiei, Salome Zourabichvili, care în ultimele zile a avertizat în privinţa unei interferenţe ruse şi în alegerile din România, i-a transmis Elenei Lasconi „cele mai bune urări” răspunzându-i astfel la un comentariu în care candidata USR la alegerile prezidenţiale din România îi mulţumea pentru solidaritate. „Preşedinta Georgiei, Salome Zourabichvili, a fost o voce constantă care a avertizat cu privire la atacul Rusiei asupra democraţiei: în Georgia, Moldova şi acum în România. Vă mulţumim pentru solidaritate. Am încredere că românii vor vota masiv pro-UE în alegerile noastre prezidenţiale din România”, a scris pe X, marţi seara, Elena Lasconi.
Preşedinta proeuropeană a Georgiei a împărtăşit această postare însoţită de comentariul: „Cele mai bune urări, Elena”, adresarea familiară, pe numele mic, lăsând să se întrevadă simpatia.
Marţi, preşedinta Georgiei, Salome Zourabichvili, blocată într-o confruntare cu propriul guvern, a declarat într-un interviu pentru Reuters că Rusia, care a invadat deja Ucraina, duce un „război hibrid” împotriva Georgiei şi a altor ţări precum Moldova şi România.
În ultimele zile, preşedinta Georgiei a invocat de mai multe ori situaţiile electorale din Moldova şi România, pentru a argumenta că Moscova se amestecă în alegeri şi duce în regiune un război hibrid. De altfel, ea şi Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, au vorbit luni la telefon, în timp ce Ministerul de Externe de la Bucureşti a transmis că România este solidară cu poporul georgian „în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate şi un viitor european”. Salome Zourabichvili comentase luni pe tema victoriei în alegerile din România a lui Călin Georgescu: „Peste tot interpuşii ruşi fac aceleaşi promisiuni preelectorale”, a scris pe X preşedinta Georgiei, împărtăşind o postare a unui utilizator al reţelei care anunţa că Georgescu, „candidatul pro-rus care are în prezent cele mai mari şanse de a deveni viitorul preşedinte al României, a promis că va interzice toate partidele politice dacă va câştiga”.
Opoziţia din Coreea de Sud a iniţiat procedura de destituire a preşedintelui
Partidele de opoziţie din parlamentul Coreei de Sud au anunţat miercuri că au depus o moţiune de punere sub acuzare împotriva preşedintelui Yoon Suk Yeol, în urma încercării eşuate a acestuia de a impune legea marţială, relatează AFP.
„Am depus o moţiune de destituire în regim de urgenţă”, au declarat reprezentanţii a şase partide de opoziţie, inclusiv principala formaţiune, Partidul Democrat, în cadrul unei conferinţe de presă transmise în direct. Membrii parlamentului vor decide la o dată ulterioară când să voteze moţiunea, dar acest vot ar putea avea loc chiar vineri, au declarat cele şase partide de opoziţie.
Odată ce se propune un proiect de lege privind punerea sub acuzare, cel puţin două treimi din cei 300 de membri ai Adunării Naţionale din Coreea de Sud trebuie să voteze pentru punerea sub acuzare a lui Yoon - ceea ce înseamnă cel puţin 200 de voturi. Votul trebuie să aibă loc în termen de 72 de ore. Următorul pas, însă, este ca preşedintele Adunării, Woo Won-sik, să deschidă o sesiune pentru dezbaterea moţiunii, ceea ce s-ar putea întâmpla în decurs de două zile, precizează BBC. După votul din parlament, punerea sub acuzare a lui Yoon ar necesita apoi susţinerea a cel puţin şase judecători ai Curţii Constituţionale, precizează AP.
Partidul Democrat şi alte partide mici din opoziţie au împreună 192 de locuri. Cu toate acestea, atunci când parlamentul a respins declararea legii marţiale a lui Yoon printr-un vot de 190-0, 18 deputaţi din Partidul Puterii Populare, aflat la guvernare, au votat în favoarea respingerii, potrivit oficialilor Adunării Naţionale. Liderul Partidului Puterii Populare, Han Dong-hun, care are legături de lungă durată cu Yoon încă de pe vremea când erau procurori, a criticat declararea legii marţiale ca fiind „neconstituţională”. Dacă Yoon este pus sub acuzare, acesta va fi lipsit de puterile sale constituţionale până când Curtea Constituţională se va pronunţa cu privire la soarta sa.
Prim-ministrul Han Duck-soo, care deţine poziţia nr. 2 în stat, ar prelua responsabilităţile sale prezidenţiale.
Biroul preşedintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol a transmis că declararea legii marţiale, la sfârşitul zilei de marţi, a fost justificată şi se înscria în limitele Constituţiei. Acesta a negat că forţele legii marţiale ar fi interferat cu accesul deputaţilor în parlament. Yoon a revenit asupra ordinului câteva ore mai târziu, după ce parlamentul a respins încercarea sa de a interzice activitatea politică şi de a cenzura mass-media.
Consilierii seniori şi secretarii lui Yoon s-au oferit să demisioneze colectiv, iar membrilor cabinetului său, inclusiv ministrului apărării, Kim Yong Hyun, li s-a solicitat, de asemenea, să demisioneze, în timp ce ţara se străduieşte să înţeleagă ceea ce pare să fi fost o stratagemă politică prost gândită. În capitală, miercuri dimineaţă, viaţa părea să-şi urmeze cursul normal, potrivit AP.
SUA: Un bărbat a fost executat în statul Missouri
Un bărbat condamnat la moarte pentru violul şi uciderea unei fetiţe în 2007 a fost executat marţi în Missouri, a anunţat marţi seara administraţia penitenciară din acest stat din centrul Statelor Unite, notează AFP. Aceasta este cea de-a 23-a execuţie în ţară de la începutul anului, toate prin injecţie letală, cu excepţia a trei prin inhalare de azot în Alabama (sud-est), o metodă controversată, şi a patra în Missouri.
Christopher Collings, 49 de ani, a fost condamnat la moarte în 2012 pentru violul şi uciderea lui Rowan Ford, 9 ani, fiica vitregă a unui prieten, pe care a răpit, violat-o şi apoi sugrumat-o când s-a descoperit că ea l-a recunoscut, potrivit documentelor instanţei. I-a aruncat cadavrul într-o groapă, unde a fost găsită câteva zile mai târziu.
Avocaţii lui Christopher Collings epuizaseră toate căile de atac, Curtea Supremă a Statelor Unite respingând luni cererea sa de suspendare a execuţiei. Iar guvernatorul republican din Missouri, Mike Parson, a respins luni ultimele apeluri la clemenţă.
Pedeapsa cu moartea a fost abolită în 23 din cele 50 de state americane. Alte şase (Arizona, California, Ohio, Oregon, Pennsylvania şi Tennessee) respectă un moratoriu asupra execuţiilor prin decizia guvernatorului.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
