MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: POLITICO: Atacul rusesc care a lăsat cadavre împrăştiate pe străzile oraşului Sumî nu este o „greşeală”. Este o strategie
Preşedintele american Donald Trump a descris dublul atac cu rachete balistice al Rusiei din Duminica Floriilor asupra oraşului ucrainean Sumî, care a ucis 35 de persoane şi a rănit 117, drept o „greşeală” a ruşilor. Dar nu este vorba de aşa ceva, scrie POLITICO.
Atacul de duminică asupra oraşului Sumî, ca şi atacul din 4 aprilie asupra oraşului Krivoi Rog, unde o rachetă balistică rusească încărcată cu muniţie cu dispersie a ucis 20 de persoane şi a rănit 80, face de fapt parte dintr-o strategie militară rusă. Scopul este de a teroriza populaţia civilă şi de a o întoarce împotriva armatei şi guvernului ucrainean, forţându-i să ceară pacea cu Moscova, scrie POLITICO.
„Rusia poartă un război total împotriva Ucrainei”, a declarat Mîkola Bielieskov, analist militar şi cercetător la Institutul Naţional Ucrainean pentru Studii Strategice. „Scopul acestui război total este de a forţa civilii să creeze presiune asupra autorităţilor ucrainene pentru a negocia o înţelegere în termenii Rusiei. Până acum, ruşii au eşuat, dar ei cred că există un punct de cotitură dincolo de care civilii vor începe să îşi îndrepte ura nu către Federaţia Rusă, ci către guvernul nostru”, a adăugat el.
Este o tactică pe care ţările au folosit-o una împotriva celeilalte încă de la apariţia războiului aerian în secolul al XX-lea, dar există puţine sau chiar niciun exemplu de bombardamente teroriste care să fi fost eficiente în a determina civilii să se revolte împotriva guvernului lor. De obicei, răspunsul la astfel de atacuri este opus, notează POLITICO.
Aruncarea vinei asupra propriilor cetățeni
Cu toate acestea, atacurile ruseşti evidenţiază tensiunile din societatea ucraineană, pe măsură ce războiul intră în al patrulea an. După atacul de la Sumî, Mariana Bezuhla, deputat din opoziţie, a acuzat armata ucraineană că a pus în pericol civilii prin organizarea unei ceremonii de premiere a soldaţilor la Sumî, deşi ştia despre viitorul atac rusesc. Contrar a ceea ce susţine Rusia, soldaţii ucraineni nu au fost răniţi, deoarece aceştia se aflau într-un adăpost.
Artem Semenihin, primarul din Konotop, un oraş din regiunea Sumî, l-a acuzat la rândul său pe guvernatorul local de organizarea ceremoniei pentru o brigadă militară locală. El a adăugat că, prin aceasta, guvernatorul a ajutat Rusia să justifice „un atac genocidar” asupra ucrainenilor. Guvernatorul a negat şi spune că el doar a fost invitat, potrivit Ukrainskaia Pravda.
Rusia se foloseşte de prezenţa trupelor în oraş pentru a legitima un atac care a atras condamnarea internaţională. Ministerul rus al Apărării a confirmat că a folosit două rachete balistice împotriva oraşului Sumî, afirmând că acestea au vizat o „adunare a comandamentului militar ucrainean” şi că a ucis 60 de militari inamici. În plus, Moscova a acuzat Kievul că „foloseşte din nou civilii drept scuturi umane”.
Statul Major al Ucrainei nu a emis nicio declaraţie cu privire la prezenţa sau nu a unor soldaţi în Sumî, dar a acuzat, la rândul său, Moscova că vizează civili şi a promis represalii împotriva armatei ruse.
Indiferent dacă trupele au fost sau nu prezente în Sumî, Rusia a folosit un limbaj similar pentru a-şi justifica şi celelalte atacuri asupra oraşelor ucrainene care au făcut victime printre civili, atrage atenţia Bilieskov.
A da vina pe armată înseamnă a cădea în capcana Rusiei de a încerca să separe armata de civili, a declarat Tetiana Troşcinska, o celebră jurnalistă ucraineană. Ea spune că masacrul a fost menit să demonstreze populaţiei că dacă nu era armata, nu ar fi avut loc atacul. „Este vina voastră, ne spun duşmanii. Şi dacă, în schimb, începem să dăm vina şi pe armata noastră, asta va însemna că am pierdut”, a adăugat Troşcinska.
Soldații ucraineni nu mai stau în cazărmi
Este de înţeles că Ucraina tratează cu precauţie comentariile Moscovei, amintind că în multe cazuri oraşele sunt atacate fără niciun motiv militar. În Krivoi Rog, de exemplu, afirmaţia Rusiei că ar fi lovit o adunare a ofiţerilor NATO într-un restaurant a fost dovedită a fi fost o minciună de France24, care a arătat imagini din care reieşea că doar personalul din clădire se afla acolo în momentul atacului.
Până în prezent, astfel de tactici de război total nu au avut efectul sperat de Kremlin, a declarat Bielieskov. Dar există un sentiment tot mai răspândit în rândul civililor ucraineni că apropierea de soldaţi poate fi periculoasă.
Din cauza atacurilor frecvente ale Rusiei, armata ucraineană nu îşi mai adăposteşte trupele în cazărmi. În schimb, soldaţii locuiesc în apartamente obişnuite, dar este dificil să închirieze astfel de camere, deoarece mulţi localnici se tem să nu fie loviţi de o rachetă sau o dronă rusească dacă îşi deschid uşile pentru militari.
„Pe linia frontului este aproape imposibil să găseşti o casă. La sosirea la punctul de concentrare, de multe ori trebuia să te înghesui fie în case distruse, fie în maşini”, a declarat pentru POLITICO un soldat ucrainean care s-a identificat doar cu prenumele său, Andrii. „Principalul motiv pe care l-am auzit de la cei care nu ne lăsau să închiriem o casă era: O rachetă va zbura aici din cauza voastră! Nu avem nevoie de asta”, a adăugat Andrii.
Trump îngheaţă fonduri de 2 miliarde de dolari pentru Harvard după ce universitatea a respins cererile
Administraţia Trump a declarat că îngheaţă peste 2 miliarde de dolari (1,5 miliarde de lire sterline) în fonduri federale pentru Universitatea Harvard, la câteva ore după ce colegiul de elită a respins o listă de cereri de la Casa Albă, anunţă BBC.
”Declaraţia de astăzi a Universităţii Harvard întăreşte mentalitatea îngrijorătoare privind drepturile care este endemică în cele mai prestigioase universităţi şi colegii ale naţiunii noastre”, a declarat Departamentul Educaţiei.
Săptămâna trecută, Casa Albă a trimis la Harvard o listă de cereri despre care a afirmat că sunt menite să combată antisemitismul din campus, inclusiv modificări ale guvernanţei, practicilor de angajare şi procedurilor de admitere.
Harvard a respins cu fermitate cererile luni şi a declarat că Casa Albă încearcă să „controleze” comunitatea sa. Este prima universitate majoră din SUA care sfidează presiunea administraţiei Trump de a-şi schimba politicile. Într-o scrisoare adresată luni comunităţii Harvard, preşedintele acesteia, Alan Garber, a declarat că Casa Albă a trimis vineri o „listă actualizată şi extinsă de cereri”, alături de un avertisment că universitatea „trebuie să se conformeze” pentru a-şi menţine „relaţia financiară” cu guvernul. „Am informat administraţia prin intermediul consilierului nostru juridic că nu vom accepta acordul lor propus”, a scris el.
"Universitatea nu va renunţa la independenţa sa şi nu va renunţa la drepturile sale constituţionale". Garber a adăugat că universitatea nu îşi „ia în serios” obligaţia de a combate antisemitismul, dar a afirmat că guvernul a exagerat.
„Deşi unele dintre cererile formulate de guvern vizează combaterea antisemitismului, majoritatea reprezintă o reglementare guvernamentală directă a ”condiţiilor intelectuale„ de la Harvard”, a spus el.
La scurt timp după trimiterea scrisorii sale, departamentul de educaţie a declarat că îngheaţă imediat 2,2 miliarde de dolari în subvenţii şi 60 de milioane de dolari în contracte pentru Harvard. „Întreruperea învăţării care a afectat campusurile în ultimii ani este inacceptabilă”, a declarat acesta.
"Hărţuirea studenţilor evrei este intolerabilă. Este timpul ca universităţile de elită să ia problema în serios şi să se angajeze în schimbări semnificative dacă doresc să continue să primească sprijinul contribuabililor", se adaugă în declaraţie.
În scrisoarea sa de vineri, Casa Albă a afirmat că Harvard „nu a reuşit în ultimii ani să îndeplinească condiţiile intelectuale şi de drepturi civile care justifică investiţiile federale”. Scrisoarea a inclus 10 categorii de propuneri de schimbări pe care Casa Albă le-a considerat necesare pentru ca Harvard să îşi menţină „relaţia financiară cu guvernul federal”.
Natalitatea s-a prăbușit în Rusia la cel mai redus nivel din ultimele două secole
datele arată o scădere a populației în următorii ani
Natalitatea s-a prăbușit în Rusia la cel mai redus nivel din ultimele două secole.
Statisticile citate de The Moscow Times arată că numai în primele două luni ale anului 2025, Rusia a înregistrat o scădere naturală a populației de aproape 119.000 de persoane. Încercările Rusiei de a crește natalitatea – prin politici de promovare a „valorilor tradiționale”, măsuri mai stricte privind avortul și încurajarea de către oficiali a familiilor numeroase – par să eșueze, deoarece numărul nașterilor a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimele secole.
Potrivit datelor publicate de agenția de statistică Rosstat, 195.400 de copii s-au născut în Rusia în lunile ianuarie și februarie 2025 – o scădere de 3% față de aceeași perioadă din 2024. Declinul a fost și mai accentuat numai în luna februarie, cu o scădere a numărului de nașteri de 7,6% față de anul precedent, ajungând la 90.500 – cu 7.400 mai puține decât în aceeași lună a anului trecut.
Unele regiuni au înregistrat scăderi și mai mari. Nașterile au scăzut cu 18,7% în Arkhangelsk, 19,4% în republica Karelia, 18,6% în regiunea Oryol, 21,6% în Kostroma și 26,6% în Smolensk.
Potrivit demografului Alexei Rakșa, citat de The Moscow Times, în primul trimestru al anului 2025 s-a înregistrat probabil cel mai mic număr de nașteri de la începutul anilor 1800, februarie marcând cea mai scăzută cifră lunară din ultimii peste 200 de ani.
Pe baza datelor preliminare ale birourilor de înregistrare, el a estimat că în martie s-au născut între 95.000 și 96.000 de copii, ceea ce ridică totalul pentru primul trimestru la aproximativ 293.000-294.000.
În timp ce decesele din ianuarie și februarie au scăzut, de asemenea, cu 5,2%, până la 331.100, scăderea nu a fost suficientă pentru a compensa scăderea ratei natalității. Rezultatul: numai în primele două luni ale anului 2025, Rusia a înregistrat o scădere naturală a populației de aproape 119.000 de persoane.
La nivel național, decesele au depășit numărul nașterilor cu o medie de 1,6 la 1. În unele regiuni, diferența a fost și mai mare: în Kaluga și Ivanovo, de două ori mai mulți oameni au murit decât s-au născut.
Rusia a înregistrat 1,222 milioane de nașteri în 2024, cel mai scăzut total anual din 1999 și până în prezent. Comparativ cu 2014, rata natalității a scăzut cu o treime. Între 2016 și 2024, scăderea naturală a populației a depășit 3 milioane de persoane.
Conform previziunilor Rosstat bazate pe recensământul din 2020, se așteaptă ca nașterile să continue să scadă. Numărul anual ar putea scădea la doar 1,14 milioane până în 2027.
Chiar dacă numărul anual de decese se stabilizează în jurul valorii de 1,8 milioane, populația Rusiei ar urma să scadă cu aproximativ 500.000 de persoane pe an.
Până în 2046, populația țării ar putea scădea la 138,8 milioane, conform previziunilor de bază ale Rosstat, sau la doar 130 de milioane, conform unui scenariu mai pesimist, ceea ce este aproximativ egal cu populația Imperiului Rus în 1897.
Această scădere bruscă ar putea remodela semnificativ demografia Rusiei, scrie The Moscow Times. Până la începutul anilor 2040, numărul copiilor și adolescenților ar urma să scadă cu 26%, ajungând la doar 20 de milioane.
Ponderea lor în populație ar scădea de la 18,5% în prezent la 14,2%. În același timp, se estimează că proporția rușilor vârstnici va crește de la 24,5% în prezent la aproape 27% până în 2046.
Activistul neofascist Marco Affatigato, găsit spânzurat la Nisa
Fostă figură a extremei drepte italiene, Marco Affatigato, în vârstă de 68 de ani, a fost găsit mort în locuinţa sa, vinerea trecută, la Nisa, în Franţa, a confirmat luni procurorul Damien Martinelli, relatează Le Figaro. El este un fost militant neofascist italian, suspectat de implicare în atentatul din gara de la Bologna din 2 august 1980. O valiză-capcană a explodat atunci într-o sală de aşteptare aglomerată, ucigând 85 de persoane şi rănind peste 200, în unul dintre cele mai sângeroase acte ale epocii negre din Italia.
Figură a extremei drepte italiene în anii 1970, în cadrul mişcării politice Noua Ordine, în lipsa unor probe suficiente, Marco Affatigato nu a fost niciodată urmărit penal pentru acest act terorist. Dar a fost totuşi arestat la Nisa, la scurt timp după atentat, datorită unui portret robot care îi semăna, mai ales că bărbatul era deja cunoscut autorităţilor pentru activismul său şi pentru că participase la fuga unui alt militant neofascist în contextul politic extrem de instabil al Italiei de atunci.
Autorităţile franceze au deschis acum o anchetă privind cauzele morţii sale.
Bărbatul a fost descoperit de partenera sa vineri după-amiază, spânzurat de curea în baia apartamentului său de pe rue de France, în centrul oraşului Nisa, au dezvăluit surse din poliţie. Sinuciderea este explicaţia cea mai probabilă, deşi o autopsie este prevăzută „în cursul săptămânii”, a precizat parchetul.
Potrivit presei italiene, Marco Affatigato a fost „mult timp în centrul atenţiei judiciare şi jurnalistice”, în special în legătură cu atentatul de la Bologna, unde presupusul său rol rămâne neclar pentru moment. El a declarat cotidianului Corriere della Sera că ar fi colaborat cu serviciile secrete franceze şi americane spre sfârşitul Războiului Rece. Legendă sau nu, el a revenit ulterior în lumina reflectoarelor pentru infracţiuni financiare şi deturnare de fonduri. A fost prins din nou la Nisa şi a făcut mai mult de opt ani de închisoare de cealaltă parte a frontierei, înainte de a se întoarce în capitala de pe Coasta de Azur în mare secret.
În 2022, la televiziunea italiană, el a explicat că se temea pentru siguranţa sa: presupusele sale legături cu serviciile secrete ar fi stârnit dorinţa de răzbunare a foştilor săi camarazi din mişcarea fascistă italiană a vremii. Mişcarea politică Noua Ordine a fost desfiinţată la câţiva ani după crearea sa.
Patru membri ai Nuclei Armati Rivoluzionari (NAR) au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă pentru comiterea atacului asupra gării din Bologna, însă adevăraţii instigatori rămân necunoscuţi şi nepedepsiţi, la mai bine de patruzeci de ani de la tragedie.
Vaticanul îl ridică la rangul de „venerabil” pe Antoni Gaudi
Biserica Catolică l-a ridicat la rangul de ”venerabil” pe arhitectul catalan Antoni Gaudi, (1852-1926), artizanul Sagrada Familia de la Barcelona, o primă etapă a sanctificării, anunţă Vaticanul, relatează AFP.
Papa Francisc a recunoscut luni ”virtuţile eroice” ale artistului catalan supranumit ”arhitectul lui Dumnezeu” şi a autorizat Dicasterul (ministerul) Cauzei Sfinţilor să promulge un decret prin care este declarat ”venerabil”, a anunţat într-un comunicat Vaticanul.
Recunoaşterea unor virtuţi eroice precedă o beatificare, care necesită un miracol.
Este necesar apoi ca Vaticanul să valideze un al doilea miracol în vederea obţinerii statutului de ”sfânt” în cadrul unei beatificări, la capătul unui proces lung, de mai mulţi ani.
Procedura de beatificare a acestui arhitect vizionar şi foarte pios a fost deschisă la Roma în 2003. În decembrie 2023, cardinalul Juan José Omella, arhiepiscopul Barcelonei a însărcinat o asociaţie canonică, alcătuită din religioşi şi laici, să preia cauza în spirijinul unei asociaţii civile.
Antoni Gaudi este creatorul Bazilicii monumentale Sagrada Familia (Sfânta Familie) de la Barcelona, aflată în continuare în şantier de peste un secol, care a fost consacrată în 2010 de către Benedict al XVI-lea, care a deschis astfel calea folosirii acesteia ca lăcaş de cult.
Papa german saluta atunci ”geniul lui Antoni Gaudi” care ”inspirat de ardoarea credinţei sale creştine a reuşit să transfome această bisrică într-un elogiu de piatră al lui Dumnezeu”.
Cei doi prizonieri chinezi luaţi de Ucraina au explicat într-o conferinţă de presă cum au ajuns în armata rusă
Săptămâna trecută, preşedintele ucrainean a anunţat că doi cetăţeni chinezi au fost capturaţi în timp ce luptau în estul Ucrainei. Volodimir Zelenski a declarat că forţele ucrainene au luptat cu şase soldaţi chinezi, iar doi dintre aceştia au fost luaţi prizonieri. Luni, cei doi au susţinut o conferinţă de presă la Kiev, relatează Sky News.
Ei au povestit cum au ajuns să lupte pentru armata rusă explicând că au avut un rol postările de pe TikTok şi plata oferită. Bărbaţii au spus că existau bloggeri pe TikTok care făceau reclamă serviciilor din armata rusă, dar susţin că nu ştiau că vor fi trimişi pe linia frontului. Unul dintre ei a spus că în unitatea sa erau 10 chinezi, în timp ce celălalt a spus că în unitatea sa mai erau doi cetăţeni chinezi.
Ei au declarat că au fost duşi din Rostov la Doneţk, iar de acolo la linia frontului, cu camioanele. Bărbaţii au spus că au vrut să-i avertizeze pe alţi chinezi să nu meargă în Ucraina. „Rusia nu este atât de puternică, iar Ucraina nu este atât de slabă”, a spus unul dintre ei.
Aceştia au mai explicat că serviciul militar este văzut ca o ocupaţie cu statut înalt în China, iar unii sunt tentaţi să meargă în Ucraina pentru că nu pot deveni soldaţi acasă. În plus, în China, mass-media promovează opinii prietenoase despre Rusia, astfel încât oamenii au încredere în ruşi. În plus, presa relatează doar despre victoriile ruseşti. Unul dintre ei a spus că era pompier în China şi că a fost atras de plata mai bună ca soldat în Rusia. „Dar odată ajuns acolo, nu mai există cale de ieşire. Este o capcană”, a avertizat el.
