Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Parlamentari britanici, acuzați că practică turismul sexual

Ziarul de Vrancea
17 dec 2022 414 vizualizări

O serie de parlamentari britanici au folosit călătoriile parlamentare în străinătate ca o oportunitate pentru recurgerea sub acoperire la lucrători sexuali și pentru consumul excesiv de alcool, potrivit unor membri ai Parlamentului, colegi, oficiali diplomatici și parlamentari care au vorbit cu Politico.

Un fost deputat conservator, acum membru al Camerei Lorzilor, a cerut gazdelor indicații către cel mai apropiat bordel, atunci când a călătorit în Asia de Sud-Est într-o vizită cu un grup parlamentar, potrivit unui alt parlamentar care a fost prezent. Un alt deputat conservator și fost ministru obișnuia să rămână după ce delegația parlamentarilor se întorcea acasă pentru a-și urmări “interesul pentru femeile locale”, au spus doi foști colegi.

“A arătat un interes pentru fetele frumoase. El a rămas în mod obișnuit după aceste vizite și a intrat în contact cu tinerele din locul în cauză,” a spus unul dintre ei.

Un proeminent deputat laburist a arătat o pasiune pentru “fetele ruse”, în timpul călătoriilor în străinătate, potrivit unui diplomat străin, care a spus că oficialii locali s-au simțit neputincioși să intervină, deoarece își făceau griji să-și păstreze influența la Westminster.

Ca parte a unei investigații în curs, Politico a vorbit cu mai mult de o duzină de oficiali guvernamentali și parlamentari din Regatul Unit și din străinătate, care au verificat afirmațiile de comportament neadecvat în stare de ebrietate, obscen sau sexual din partea anumitor parlamentari și colegi, în astfel de călătorii. Numeroși parlamentari au susținut că, în timp ce unii colegi urmăreau în liniște un interes real și valid în relațiile cu aceste țări, alții au tratat călătoriile ca pe “o distracție”, în scopuri esențial recreative.

Relațiile parlamentarilor cu teritoriile britanice de peste mări au fost menționate în mod repetat, oficialii locali spunând că unii parlamentari au luat parte la petreceri organizate de reprezentanții diplomatici la care tineri, bărbați și femei, erau “puși la dispoziție” în scopul de a se implica în activități sexuale. Unii parlamentari au fost adesea proactivi în a cere guvernelor străine o călătorie în străinătate completă, cu cheltuielile plătite, au spus aceiași oficiali locali, ajungând uneori până la a-și expune preferințele pentru șampanie și mese mari.

Reprezentanții teritoriilor de peste mări au devenit îngrijorați față de astfel de abordări, a spus unul, iar unii au recurs să umple agendele parlamentarilor cu cât mai multe vizite și întâlniri posibile, pentru a reduce “timpul liber” pentru potențiale comportamente greșite.

Un fost deputat conservator a procurat folosirea unei lucrătoare sexuale într-o vizită în China, la care alți parlamentari s-au referit în glumă drept “a primi un buchet de flori trimis în cameră” pentru restul călătoriei, potrivit unuia dintre cei prezenți.

Într-o vizită separată a comisiei într-o țară europeană din apropiere, trei parlamentari nu au reușit să se prezinte la o ședință de mic dejun organizată de ambasadă după ce au băut abundent cu o seară înainte.

O actriță dintr-un film premiat cu Oscar, arestată în Iran

Taraneh Alidoosti, protagonista lungmetrajului „The Salesman”, premiat cu Oscar în 2017, a fost arestată, sub acuzația de răspândire a unor informații false cu privire la protestele care au loc la nivel național, a anunțat sâmbătă presa de stat. Agenția IRNA anunță că Taraneh Alidoosti a fost reținută la o săptămână după ce a postat pe Instagram un mesaj în care își exprimă solidaritatea cu primul bărbat executat recent pentru presupuse crime comise în timpul protestelor la nivel național. IRNA a mai spus că alte câteva celebrități iraniene „au fost convocate de organul judiciar pentru publicarea de conținut provocator”. Nu a spus câte și nu a oferit detalii suplimentare.

În postarea ei, actrița în vârstă de 38 de ani a spus: „Numele lui era Mohsen Shekari. Fiecare organizație internațională care urmărește această vărsare de sânge și nu ia măsuri, este o rușine pentru umanitate.”

Shekari a fost executat pe 9 decembrie după ce a fost acuzat de un tribunal iranian că a blocat o stradă din Teheran și a atacat un membru al forțelor de securitate ale țării cu o macetă.

Săptămâna trecută, Iranul a executat un al doilea prizonier, Majidreza Rahnavard, în legătură cu protestele. Trupul lui Rahnavard a fost lăsat atârnat de o macara de construcții ca un avertisment înfiorător pentru alții. Autoritățile iraniene au afirmat că Rahnavard a înjunghiat doi membri ai forței sale paramilitare.

Iranul este zguduit de manifestații declanșate de moartea, la 16 septembrie, a Mahsei Amini, o iraniancă kurdă, la vârsta de 22 de ani, care a murit după ce a fost arestată de Poliția Moravurilor din cauza încălcării codului vestimentar strict al republicii islamice.

Alidoosti a avut cel puțin trei postări pe contul ei de Instagram în care își exprima solidaritatea cu protestatarii de când au izbucnit manifestațiile în septembrie. Contul ei, care avea aproximativ 8 milioane de urmăritori, a fost suspendat duminică. În iunie 2020, ea a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare cu suspendare după ce a criticat poliția pe Twitter în 2018 pentru că a agresat o femeie care și-a scos vălul islamic.

Hengameh Ghaziani și Katayoun Riahi, alte două actrițe celebre din Iran, au fost arestate de autorități pentru că și-au exprimat solidaritatea cu protestatarii pe rețelele de socializare. Ambele au fost eliberate.

Pentagon: Nicio dovadă a vieții extraterestre

Noul demers al Pentagonului de a investiga rapoartele referitoare la OZN-uri nu a oferit până în prezent nicio dovadă conform căreia extratereștrii ar fi vizitat Pământul sau s-ar fi prăbușit pe planeta noastră. Cu toate acestea, demersul Pentagonului de a investiga anomalii, obiecte neidentificate - în spațiu, pe cer sau chiar sub apă -, a condus la sute de noi rapoarte care sunt în curs de cercetare, au declarat vineri înalți responsabili din armată.

Până în prezent, însă, nimic nu indică existența vieții extraterestre inteligente. Ronald Moultrie, subsecretar de stat pentru informații și securitate, a declarat că “până acum nu am văzut nimic care ar sugera că a existat o vizită extraterestră, o prăbușire extraterestră sau ceva de acest gen”.

Sean Kirkpatrick, directorul recent înființatului Birou de soluționare a anomaliilor în toate domeniile (AARO) al Pentagonului, nu a exclus posibilitatea vieții extraterestre și a subliniat că are o abordare științifică în cadrul acestei cercetări. “Aș spune doar că ne structurăm analiza astfel încât aceasta să fie foarte amănunțită și riguroasă. Vom parcurge tot”, a adăugat el, în cadrul primei conferințe de presă organizată de la înființarea AARO, în luna iulie.

Misiunea AARO se concentrează asupra activităților inexplicabile din proximitatea instalațiilor militare, în spațiul aerian restricționat și în “alte zone de interes”, iar scopul său este de a contribui la identificarea posibilelor amenințări la adresa siguranței operațiunilor militare americane și a securității naționale.

Un raport guvernamental de anul trecut a documentat peste 140 de cazuri pe care armata americană le numește oficial “fenomene aeriene neidentificate” (Unidentified Aerial Phenomena - UAP) observate începând din 2004. Toate, cu excepția unuia - o situație atribuită unui balon mare, dezumflat - rămân neexplicate și sunt supuse unor analize suplimentare, potrivit raportului.

Raportul din 2021 a inclus câteva fenomene UAP, obiecte enigmatice cu o viteză și manevrabilitate ce depășeau tehnologia aviatică cunoscută și lipsite de orice mijloc vizibil de propulsie sau de suprafețe de control al zborului, notează Reuters. Kirkpatrick a declarat că de atunci au mai fost documentate câteva sute de cazuri. Cifra exactă urmează să fie dezvăluită în curând, însă un înalt oficial din marină a declarat în mai că numărul total al cazurilor raportate ajunsese deja la 400.

Rusia, frustrată după suspendarea a șase posturi TV din Moldova

Rusia a denunțat sâmbătă decizia luată în ajun de Republica Moldova de a suspenda licența de emisie a șase posturi de televiziune, măsură pe care Moscova a calificat-o drept “cenzură politică”. “Considerăm că această interdicție este un act fără precedent de cenzură politică, un abuz asupra principiului pluralismului media și o încălcare flagrantă a dreptului la liber acces la informație la care conducerea politică a Republicii Moldova își declară periodic adeziunea”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. “În lumina consecințelor fără precedent a implementării acestei interdicții pentru partea rusofonă a populației țării, calificăm aceasta drept o încălcare cinică a drepturilor minorităților naționale”, a adăugat reprezentanta diplomației ruse.

Șase posturi de televiziune din Republica Moldova își vor suspenda activitatea pe durata stării de urgență, conform unei decizii aprobate vineri în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidate de premierul moldovean Natalia Gavrilița. Posturile vizate de această decizie sunt Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV, Primul în Moldova, RTR Moldova și TV6. Posturile respective, dintre care unele emit în limba rusă, sunt acuzate că difuzează “informații incorecte” despre Republica Moldova și despre agresiunea militară rusă contra Ucrainei.

Decizia de suspendare va intra în vigoare luni și se va aplica pe perioada stării de urgență declarate de Republica Moldova după începerea în 24 februarie a invaziei ruse în Ucraina.

Papa Francisc a semnat o scrisoare de demisie în 2013

Papa Francisc a dezvăluit într-un nou interviu, că, după ce a fost ales în 2013, a semnat o scrisoare de demisie care va fi folosită dacă, într-o zi, probleme grave și permanente de sănătate îi vor face imposibilă îndeplinirea sarcinilor sale. Francisc, care a împlinit sâmbătă 86 de ani și pare să fie sănătos, cu excepția unei afecțiuni la genunchi, a făcut aceste declarații într-un interviu pentru ziarul spaniol ABC.

Francisc a spus că i-a dat scrisoarea secretarului de stat al Vaticanului de atunci, cardinalul Tarcisio Bertone, care a servit și sub papa emerit Benedict al XVI-lea. Bertone a rămas în această funcție timp de aproximativ șase luni după ce Francics a fost ales, la 13 martie 2013.

Suveranul Pontif a spus adesea că și-ar da demisia dacă sănătatea l-ar împiedica să conducă Biserica Romano-Catolică, formată din 1,3 miliarde de membri.

Croația refuză să se alăture misiunii UE care îi antrenează pe soldații ucraineni

După ore de dezbateri aprinse care au reflectat diviziunile profunde dintre premier și președintele țării, Parlamentul de la Zagreb a respins vineri, la limită, o propunere prin care Croația ar fi urmat să se alăture unei misiuni UE de sprijinire a armatei ucrainene. Era nevoie de o majoritate de două treimi pentru a aproba propunerea ca până la 100 de soldați ucraineni să fie antrenați de Croația în următorii doi ani. Președintele Zoran Milanovic, care este comandantul suprem al forțelor armate croate, nu a fost însă de acord cu această propunere. Din cei 107 de deputați care au votat, 97 au susținut-o și 10 au votat împotrivă. Parlamentul croat are 151 de membri.

Deputații opoziției au declarat că nu doresc să devină ostaticii neînțelegerilor politice de la vârful puterii și au spus că în Constituție nu este prevăzut ca parlamentul să voteze în chestiuni aprobate în mod normal de președinte în acord cu guvernul.

Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina începută în februarie, Uniunea Europeană a convenit în octombrie să înființeze Misiunea de Asistență Militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina) și a numit un general polonez pentru a conduce antrenamentele care vor avea loc, în cea mai mare parte, în Polonia.

Președintele croat Zoran Milanovic a refuzat să ia în considerare propunerea guvernului ca Croația să adere la EUMAM Ucraina. El a declarat că Croația nu ar trebui să fie implicată în război și că propunerea ar încălca Constituția, deoarece nu a clarificat baza pentru a declara Ucraina un aliat, având în vedere că nu este membră a UE sau a NATO. În consecință, Guvernul a trimis apoi propunerea Parlamentului, sperând să obțină majoritatea de două treimi necesară pentru a adopta decizii în materie militară. “Participarea la această misiune militară este o decizie coerentă, principială și rațională a Croației, în interesul său național”, a declarat premierul Andrej Plenkovic înaintea votului, respingând criticile potrivit cărora ar fi fost încălcate procedurile legale.

Încă dinainte de declanșarea invaziei ruse în Ucraina, președintele Milanovic s-a făcut remarcat prin declarații care făceau din Croația o voce oarecum singulară în UE. El a spus că nu este de acord cu aderarea Ucrainei la UE și NATO și că nu este de acord în principiu cu extinderea NATO, poziții interpretate ca fiind pro-ruse, care au fost taxate de premierul Andrej Plenkovic. El le-a calificat drept scandaloase și rușinoase și a dat asigurări că nu reflectă opinia guvernului său.

Ridicarea restricțiilor Covid în China: Urmează „un milion de decese”?

Ridicarea bruscă de către China a restricțiilor stricte impuse împotriva COVID-19 ar putea duce la o explozie de cazuri și la peste un milion de decese în anul 2023, potrivit noilor previziuni ale Institutului american pentru măsurători și evaluări în domeniul sănătății (IHME), transmite Reuters. Potrivit estimărilor acestuia, cazurile din China vor atinge un vârf în jurul datei de 1 aprilie, când numărul total de decese ar ajunge la 322.000. Aproximativ o treime din populația Chinei va fi fost infectată până atunci, a declarat directorul IHME, Christopher Murray.

Putin a cerut sfaturi de la generali privind campania militară în Ucraina

Președintele Vladimir Putin a solicitat propuneri de la comandanții forțelor sale armate cu privire la modul în care cred aceștia că ar trebui să se desfășoare campania militară a Rusiei în Ucraina, în timpul unei vizite la sediul operațiunilor, a anunțat sâmbătă Kremlinul.

În imaginile video difuzate de Kremlin, Putin a prezidat o întâlnire cu aproximativ o duzină de persoane la o masă circulară, flancat de ministrul Apărării Serghei Șoigu și de șeful Statului Major militar Valeri Gerasimov.

Putin a fost apoi prezentat în fruntea unei alte mese de conferință de la sediul grupului de lucru comun, cerând sugestii de la un număr de comandanți militari. “Vom asculta pe comandanții din fiecare direcție operațională și aș dori să aud propunerile dumneavoastră cu privire la acțiunile noastre imediate și pe termen mediu”, a spus Putin.

Generalul Forțelor Aeriene Serghei Surovikin, comandantul general al forțelor ruse care luptă în Ucraina, a fost de asemenea prezentat participând la întâlniri, în fotografii de pe site-ul Kremlinului.

Saloanele auto din Rusia nu mai au mașini noi

Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi, iar majoritatea sunt din China, scrie Izvestia, citând Asociația dealerilor auto din această țară. În stocuri se mai află circa 20-30.000 de mașini. Mai rău, au dispărut mașinile cu prețuri medii, precum Kia, Volkswagen, Hyundai, Toyota sau Renault, scrie Izvestia.

În 2022, 45 de mărci de mașini au părăsit Rusia. În acest moment, în țară operează doar 14 producători, dintre care trei sunt autohtoni și 11 chinezi.

Ținând cont de volumul actual al vânzărilor, rezervele de mașini sunt suficiente pentru o lună. În aceste condiții, un Kia Picanto a ajuns să coste peste 60.000 de dolari, arată Izvestia.

Cel puțin 16 morți în urma ploilor torențiale din Johannesburg

Ploile torențiale au provocat moartea a 16 persoane, în ultimele două săptămâni, în cel mai mare oraș din Africa de Sud, Johannesburg, a anunțat sâmbătă un oficial. “Până în prezent, 23 de persoane au fost salvate de Serviciul medical de urgență Joburg, iar 148 de persoane au fost salvate de poliția de căutare și salvare”, a declarat primarul orașului Johannesburg, Mpho Phalatse, la o conferință de presă. Ploile torențiale au afectat proprietăți, fauna și flora și infrastructura esențială, în special drumuri, semafoare, clădiri, centrale electrice și conducte, a spus ea.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.