Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Papa Francisc a încetat din viață în a doua zi de Paște

Ziarul de Vrancea
20 apr 2025 801 vizualizări

Suveranul Pontif s-a stins din viață la 88 de ani, după 12 ani la „cârma” Bisericii Catolice

Papa Francisc a murit luni, în a doua zi de Paşte, la vârsta de 88 de ani, după ce a apărut de Paşte în balconul de la Paţa Sfântul Petru, relatează AFP.

”Dragi fraţi şi surori, trebuie să anunţ cu profundă tristeţe moartea Sfântului nostru Părinte Francisc”, anunţă într-un comunicat publicat de Varican pe canalul său de Telgram cardinalul Kevin Farrell. ”În această dimineaţă, la ora (locală) 7.55, (8.55, ora României), Papa Francisc a revenit la Casa Tatălui”, anunţă el.

”Întreaga sa viaţă a fost dedicată slujirii Domnului şi bisericii Sale. El ne-a învăţat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj şi dragoste universală, mai ales în favoarea celor mai săraci şi mai marginalizaţi. Cu o imensă recunoştinţă pentru exemplul său de adevărat ucenic al Domnului Isus, încredinţăm sufletul Papei Francisc iubirii infinite de milă a Dumnezeului Unic şi Treinic”, scrie cardinalul.

Vestea morţii Suveranului Pontif a fost confirmată de Vatican.

Cauza decesului nu este precizată, însă Papa se afla în convalescenţă, la Vatican, de la 23 martie, în urma unei spitalizări îndelungate la Spitalul Gemelli, la Roma, unde a fost internat la 14 februarie cu o ”bronşită”, care s-a dovedit a fi o ”pneuomnie” ce l-a pus într-o situaţie ”critică”.

Această spitalizare a cunoscut o serie de suişuri şi coborâşuri care i-au adus sfârşitul Papei, în pofida faptului că părea să fie mai bine.

Duminică, de Paşte, el a apărut la balconul Bazilicii Sf. Petru, la binecuvântarea ”Urbi et Orbi”, pe care a ţinut s-o spună cu o voce foarte slabă.

Papa, născut la 17 decembrie 1936, a fost ales la 13 martie 2013 în urma demisiei-surpriză a lui Benedict al XVi-lea şi s-a dedicat pontificatului din prima şi până în ultima clipă.

În februarie 2025 şi-a amânat iar şi iar internarea la spital din cauza acestei ”bronşite”, care nu mai trecea.

După ce a fost internat la Spitalul Gemelli, la Roma, la 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiţilor, a fost diagnosticat cu o pneumonie la amblii plămâni care-i provoca insuficienţe respiratorii.

Situaţia părea să se îmbunătăţească treptat, până la o criză respiratorie, într-o vinere, la 28 februarie, care a fost confirmată la 3 martie, şi anume ”două episoade de insuficienţă respiratorie acută cauzată de o acumulare importantă de mucus endobronhic şi de un bronhospasm consecutiv”, potrivit Vatocanului.

Acest lucru a impus ”două bronhioscopii din necesitatea de a aspira secreţiile abundente”.

Potrivit Vaticanului, Papa a rămas ”treaz” şi a ”cooperat” în timpul procedurii.

Dintre cele trei probleme de sănătate pe care le avea, problema respiratorie şi pulmonară l-a răpus pe acest bărbat mai degrabă robust şi foarte voluntar.

Această fragilitate îl afecta pe acest workaholic de trei ierni. Ea l-a oprit definitiv după o uşoară îmbunătăţire, care i-a determinat pe medici să accepte externarea sa la 23 martie.

Trump confirmă că SUA ar putea renunţa la eforturile de pace pentru Ucraina

„Vom spune: Sunteţi proşti, sunteţi nebuni, sunteţi nişte oameni oribili”, a declarat președintele american

Statele Unite se vor distanţa de eforturile de a intermedia un acord de pace între Rusia şi Ucraina dacă nu vor exista semne clare de progres în curând, a declarat vineri preşedintele american Donald Trump, confirmând declaraţiile făcute de dimineaţă, la Paris, de secretarul de stat Marco Rubio.

„Rapid, vrem să rezolvăm”, a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă. „Acum, dacă, din anumite motive, una dintre cele două părţi îngreunează foarte mult situaţia, vom spune pur şi simplu: 'Sunteţi proşti, sunteţi nebuni, sunteţi nişte oameni oribili', şi vom trece mai departe. Dar să sperăm că nu va trebui să facem asta”, a spus preşedintele american.

Comentariile lui Trump au urmat remarcilor lui Rubio, principalul său diplomat, care a declarat că părţile au doar câteva zile pentru a arăta progrese sau Washingtonul va renunţa. „Nu vom continua cu acest efort săptămâni şi luni la rând. Prin urmare, trebuie să determinăm foarte rapid acum, şi mă refer la o chestiune de zile, dacă acest lucru este realizabil sau nu în următoarele câteva săptămâni”, a declarat Rubio la Paris, după întâlnirea cu liderii europeni şi ucraineni. „Dacă nu este posibil, dacă suntem atât de departe unul de celălalt încât acest lucru nu se va întâmpla, atunci cred că preşedintele este probabil într-un punct în care va spune: „Ei bine, am terminat””, a afirmat Rubio.

Atunci când a fost întrebat cât timp este dispus să aştepte, Trump a refuzat să stabilească un termen specific. „Marco are dreptate când spune ... vrem să vedem că se termină”, a spus Trump.

Întrebat dacă preşedintele rus Vladimir Putin trage de timp, Trump a răspuns: „Sper că nu”.

În ultimele câteva săptămâni, oficialii lui Trump au recunoscut în privat că şansele unui acord de pace rapid în Ucraina au devenit evazive. Comentariile lui Rubio, potrivit a trei diplomaţi europeni, au reflectat frustrarea crescândă de la Casa Albă faţă de intransigenţa Rusiei de a pune capăt războiului.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că s-au înregistrat deja unele progrese în privinţa unui acord de pace, dar că au fost dificile contactele cu Washingtonul. El a declarat că Rusia depune eforturi pentru a rezolva conflictul, asigurându-şi în acelaşi timp propriile interese. Moscova rămâne deschisă dialogului cu Statele Unite, a adăugat el.

Discuţiile de joi de la Paris au fost primele discuţii substanţiale, la nivel înalt şi în persoană, privind eforturile de pace ale lui Trump care au inclus şi puteri europene. Rubio a declarat că un cadru de pace american pe care l-a prezentat a avut parte de o „primire încurajatoare”. Biroul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a numit discuţiile constructive şi pozitive.

Vicepreşedintele JD Vance, care s-a întâlnit la Roma cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni, a declarat, la rândul său, că este optimist că Statele Unite ar putea contribui la încheierea acestui „război foarte brutal”.

Părţile se vor întâlni din nou la Londra săptămâna viitoare, dând Ucrainei timp să accepte pe deplin „foaia de termeni” prezentată de Washington. Kievul este dispus să accepte o încetare a focului cuprinzătoare - pe mare, pe uscat şi în aer - pentru cel puţin 30 de zile sau mai mult, a declarat un oficial.

O sursă familiarizată cu deliberările interne a declarat că Trump a arătat clar echipei sale că se întreabă dacă merită să continue discuţiile pentru a ieşi din impas. Potrivit unui oficial, comentariile lui Rubio reflectau frustrarea lui Trump cu privire la această problemă şi îngrijorarea că acesta va fi în curând „războiul lui Trump”.

În cazul în care Washingtonul se retrage, eforturile de a intermedia o pace ar eşua probabil, deoarece nicio altă ţară nu este capabilă să exercite o presiune similară atât asupra Moscovei, cât şi asupra Kievului.

Oamenii de ştiinţă susţin că au descoperit „o nouă culoare”

O echipă de oameni de ştiinţă susţine că a descoperit o nouă culoare pe care niciun om nu a mai văzut-o vreodată, relatează BBC. Descoperirea urmează unui experiment în SUA în cadrul căruia participanţii au primit impulsuri laser în ochi. Prin stimularea unor celule specifice din retină, participanţii susţin că au văzut o culoare albastru-verde pe care oamenii de ştiinţă au numit-o „olo”. Însă unii experţi au declarat că existenţa unei noi culori este „discutabilă”.

Descoperirile, publicate vineri în revista Science Advances, au fost descrise de coautorul studiului, profesorul Ren Ng de la Universitatea din California, drept „remarcabile”. El şi colegii săi cred că rezultatele ar putea duce la continuarea cercetărilor privind daltonismul.

Profesorul Ng, care a fost una dintre cele cinci persoane care au luat parte la experiment, a declarat sâmbătă pentru programul Today de la BBC Radio 4 că olo este „mai saturată decât orice culoare pe care o poţi vedea în lumea reală”.

„Să spunem că toată viaţa ta vezi doar roz, baby roz, un roz pastel”, a spus el. „Şi apoi, într-o zi, te duci la birou şi cineva poartă o cămaşă şi este cel mai intens baby roz pe care l-ai văzut vreodată, iar ei spun că este o nouă culoare şi noi o numim roşu”, a explicat el.

În timpul experimentului, cercetătorii au îndreptat o rază laser în pupila unui ochi al fiecărui participant. În cadrul studiului au fost cinci participanţi - patru bărbaţi şi o femeie - care aveau toţi o vedere normală a culorilor. Trei dintre participanţi - inclusiv profesorul Ng - au fost coautori ai lucrării de cercetare.

Pentru a verifica culoarea observată în timpul experimentului, fiecare participant a ajustat un cadran de culoare controlabil până când acesta s-a potrivit cu olo.

Unii experţi spun însă că noua culoare percepută este o „chestiune de interpretare”. Prof. John Barbur, cercetător în domeniul vederii la Universitatea din Londra, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că, deşi cercetarea reprezintă o „performanţă tehnologică” în stimularea selectivă al celulelor con, descoperirea unei noi culori este „discutabilă”. El a explicat că dacă, de exemplu, celulele con roşii (L) ar fi stimulate în număr mare, oamenii ar „percepe un roşu intens”, dar luminozitatea percepută se poate schimba în funcţie de modificările sensibilităţii conurilor roşii, ceea ce nu este diferit de ceea ce s-a întâmplat în acest studiu.

Rusia: O tânără activistă de 19 ani, condamnată la aproape trei ani de închisoare

Un tribunal rus a pronunţat o sentinţă de aproape trei ani de închisoare pentru Daria Kozireva, o tânără activistă care a folosit poezii din secolul al XIX-lea şi graffiti pentru a protesta la adresa conflictului din Ucraina, relatează Reuters.

Un martor Reuters prezent la tribunal a declarat vineri că Kozireva, în vârstă de 19 ani, a fost găsită vinovată de "discreditarea" repetată a armatei ruse după ce a lipit un afiş cu versuri ucrainene într-o piaţă publică şi a acordat un interviu pentru Sever.Realii, un serviciu în limba rusă al Radio Europa Liberă.

Ea a pledat nevinovată, calificând cazul împotriva sa drept „o mare invenţie”, conform transcrierii procesului compilată de Mediazona, o instituţie independentă de presă. Ea a fost condamnată la doi ani şi opt luni de închisoare.

Kozireva este una dintre cele aproximativ 234 de persoane încarcerate în Rusia pentru poziţia lor anti-război, potrivit unei numărători realizate de Memorial, un grup rus pentru drepturile omului laureat al Premiului Nobel.

În decembrie 2022, la vârsta de doar 17 ani, Kozireva a scris cu spray "Criminalilor, voi aţi bombardat. Trădătorilor" cu vopsea neagră pe o sculptură reprezentând două inimi împletite, ridicată în faţa Muzeului Ermitaj din Sankt Petersburg şi reprezentând legăturile oraşului cu Mariupol, un oraş ucrainean în mare parte ras de pe faţa pământului în timpul asediului din acea primăvară.

La începutul anului 2024, după ce a fost amendată cu 30 000 de ruble (370 de dolari) pentru că a postat online informaţii despre Ucraina, Kozireva a fost exmatriculată de la facultatea de medicină a Universităţii de Stat din Sankt Petersburg. O lună mai târziu, la împlinirea a doi ani de la declanşarea conflictului, ea a lipit o bucată de hârtie conţinând un fragment de versuri de Taras Şevcenko, părintele literaturii ucrainene moderne, pe o statuie a acestuia dintr-un parc din Sankt Petersburg: „O, îngropaţi-mă, apoi ridicaţi-vă / Şi rupeţi-vă lanţurile grele / Şi udaţi cu sângele tiranilor / Libertatea pe care aţi câştigat-o”.

Kozireva a fost reţinută şi ţinută în arest preventiv timp de aproape un an, până când a fost eliberată în februarie şi plasată în arest la domiciliu.

Adresându-se vineri instanţei, Kozireva a declarat că nu crede că a comis vreo infracţiune. „Nu am nicio vină, conştiinţa mea este curată”, a spus ea, potrivit transcrierii Mediazona. „Pentru că adevărul nu este niciodată vinovat”, a adăugat ea.

Ecuador: Cel puţin 12 persoane au fost ucise în timp ce asistau la lupte cu cocoşi

Cel puţin 12 persoane au fost ucise într-un atac în provincia de coastă Manabi din Ecuador, a anunţat, vineri, poliţia locală, citată de Reuters. Atacul a avut loc în timpul nopţii la un ring de lupte de cocoşi, un loc unde oamenii se adună pentru a viziona luptele între cocoşi. Poliţia a declarat că au existat, de asemenea, persoane rănite care au fost duse la centrele de sănătate, dar nu a precizat câte.

Unităţile de anchetă se află la faţa locului pentru a strânge informaţii şi a identifica autorii, a adăugat poliţia. Potrivit presei locale, mai multe persoane îmbrăcate în uniforme militare false au fost deschis focul asupra participanţilor.

RD Congo: Cel puţin 143 de persoane au murit după ce o ambarcaţiune a luat foc

Cel puţin 143 de persoane au murit şi alte zeci sunt date dispărute după ce o ambarcaţiune a luat foc marţi pe fluviul Congo, în nord-vestul Republicii Democratice Congo (RDC), au declarat vineri surse oficiale, citate de AFP.

„Un prim grup de 131 de cadavre a fost găsit miercuri, iar alte 12 au fost recuperate joi şi vineri”, a declarat Joséphine-Pacifique Lokumu, deputat naţional, pentru AFP.

Un lider local al societăţii civile, Joseph Lokondo, a raportat „un număr încă provizoriu de 145 de morţi, unii arşi de vii, alţii înecaţi”. Incendiul de pe barca de lemn motorizată care transporta combustibil a izbucnit marţi în faţa oraşului Mbandaka, capitala provinciei Equateur, a declarat Lokumu.

Ambarcaţiunea transporta aproximativ 500 de pasageri când s-a răsturnat în urma unui incendiu care a izbucnit în timp ce la bord se gătea mâncare. O femeie a aprins cărbunii pentru a găti, iar combustibilul din apropiere a explodat, omorând mulţi copii şi femei, a explicat ea. Multe victime, inclusiv femei şi copii, au murit după ce au sărit în apă fără să ştie să înoate. Zeci de pasageri au fost salvaţi, dar au suferit arsuri. Aproximativ o sută de persoane erau încă date dispărute.

RDC, o ţară vastă din Africa Centrală, are foarte puţine drumuri practicabile, iar deplasarea se face adesea pe râul Congo şi afluenţii săi. Pe apele congoleze (lacuri, râuri) au loc în mod regulat naufragii, adesea cu consecinţe grave. Lipsa cronică a unei liste a pasagerilor complică operaţiunile de căutare.

Bărcile vechi din lemn sunt principalul mijloc de transport între sate şi sunt adesea supraaglomerate.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.