Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Orice incursiune a Turciei în Siria va fi împiedicată, a avertizat Pentagonul

Ziarul de Vrancea
5 aug 2019 2173 vizualizări

Secretarul apărării american Mark Esper, aflat în vizită în Japonia, a declarat ieri că orice operațiune turcă în nordul Siriei va fi “inacceptabilă”, iar Statele Unite vor împiedica incursiunile unilaterale, în contextul amplificării tensiunilor dintre Washington și Ankara.

Președintele Tayyip Erdogan a declarat duminică că Turcia, care are deja o bază în nord-vestul Siriei, va efectua o operațiune militară într-o zonă controlată de kurzi la est de Eufrat în nordul Siriei. “În mod clar credem că orice acțiune unilaterală a Turciei ar fi inacceptabilă”, a declarat șeful Pentagonului în cursul unei vizite în Japonia. “Ceea ce vom face este să prevenim incursiunile unilaterale care ar deranja, din nou, aceste interese reciproce ... pe care SUA, Turcia și Forțele Democratice Siriene (FDS) le împărtășesc în ceea ce privește nordul Siriei”, a explicat responsabilul american. Cu sprijinul SUA, FDS, din care face parte miliția kurdă YPG (Unități de apărare a poporului), au preluat controlul în ultimii patru ani într-o zonă extinsă din nord-est Siriei, care se afla sub controlul militanților Statului Islamic. Ankara consideră YPG drept organizație teroristă.Mark Esper a menționat faptul că Statele Unite nu au niciun plan să renunțe la FDS, dar nu a dat asigurări că Statele Unite le vor proteja în cazul unei operațiuni turce.O echipă de la Pentagon s-a deplasat în Turcia pentru a discuta cu oficiali turci despre această problemă, responsabilul american exprimându-și speranța că se va ajunge la un acord cu Ankara. Ministrul american a sugerat că o operațiune turcă în nordul Siriei ar putea afecta acțiunea FDS de a împiedica Statul Islamic să reia controlul asupra teritoriului pe care îl deținea în Siria precum și capacitatea forțelor susținute de SUA de a ține în detenție mii de presupuși luptători ai organizației jihadiste. Campania condusă de Turcia, care a fost amânată luni întregi ca urmare a opoziției SUA, are ca scop îndepărtarea miliției kurde YPG dintr-o serie de orașe de frontieră în provinciile Raqqa și Hasaka.Ankara a acuzat Washingtonul că a oprit continuarea acestei operațiuni prin crearea unei zone de securitate în interiorul graniței de nord-est a Siriei cu Turcia. În această săptămână, Erdogan a spus că atât Rusia, cât și SUA au fost informate în legătură cu planificarea operațiunii, dar nu a precizat când ar urma să înceapă. Aceasta ar marca a treia incursiune turcă în Siria în tot atâția ani.Legăturile dintre cei doi aliați NATO au fost tensionate de o serie de probleme, între care excluderea Turciei de către Statele Unite din programul de furnizare de avioane de luptă F-35 după ce Ankara a cumpărat sisteme anti-rachetă rusești S-400, ceea ce Washingtonul consideră a fi o amenințare.

În timpul mandatului lui Trump, resurse pentru combaterea terorismului intern au fost redirecționate

Președintele american Donald Trump s-a angajat luni să acorde agențiilor federale de aplicare a legii “tot ceea ce au nevoie” pentru a ancheta și a combate infracțiunile bazate pe ură și terorismul intern, după ce SUA au fost la finalul săptămânii trecute scena a doua atacuri armate soldate cu 29 de morți și peste 50 de răniți.Însă Departamentul de Securitate Internă, care este însărcinat cu identificarea amenințărilor și prevenirea terorismului intern, încearcă să reorienteze resursele în altă direcție decât pentru combaterea grupărilor antiguvernamentale, de extremă dreapta și care promovează supremația rasei albe.Această schimbare a survenit în pofida creșterii amenințării. Anul trecut, în fiecare crimă cu caracter extremist comisă în SUA a fost implicat un militant de extremă-dreapta, potrivit Ligii Antidefăimare din SUA. Biroul Federal de Investigații (FBI) a constatat o creștere rapidă a cazurilor de terorism intern în care sunt implicați adepți ai supremației albilor. În luna iunie, secretarul pentru securitate internă Kevin McAleenan a declarat în fața Congresului că “violența extremistă a celor care cred în supremația albilor este o amenințare cu o creștere îngrijorătoare”.În mandatul lui Donald Trump, 85% dintre subvențiile acordate de Departamentul de Securitate Internă au vizat explicit musulmani și alte grupuri minoritare, printre care imigranți și refugiați, proporție superioară celei din timpul administrației Barack Obama, conform unei analize realizate de Centrul pentru justiție Brennan, un institut din cadrul Facultății de Drept a Universității New York.Foști oficiali ai Departamentului de Securitate Internă au declarat că această instituție elaborează în prezent un plan care se concentrează pe terorismul intern și evenimentele soldate multe victime.În luna aprilie, Kevin McAleenan a anunțat crearea unui nou Birou pentru prevenirea terorismului și a violenței țintite, printre care “violența cu motivație rasială”. Ideea a părut a fi o schimbare de imagine a unui inițiative din timpul administrației Obama.În mandatul președintelui Barack Obama, acest biroul a avut 40 de angajați full-time și un buget anual de 24 de milioane de dolari, potrivit lui Nate Snyder, oficial în domeniul contraterorismului. În prezent, această structură are sub 10 angajați full-time și un buget anual de cel mult 3 milioane de dolari. După alegerea lui Donald Trump, membri ai echipei sale de tranziție le-au transmis oficialilor din Departamentul de Securitate Internă că doresc să reorienteze programul destinat combaterii extremismului violent astfel încât accentul să fie pus pe amenințarea reprezentată de terorismul islamic radical.Totuși, începând din 2001 grupările de extremă dreapta și cele antiguvernamentale au comis mai multe atacuri interne și au ucis mai mulți americani decât grupările teroriste străine.Conform celor mai recente date ale FBI, numărul infracțiunilor motivate de ură au sporit în 2017, pentru al treilea an consecutiv. Recent, FBI a avertizat că riscul unor viitoare atacuri ar putea crește.

Beijingul amenință cu moartea prin”foc” “criminalii” din Hong Kong

“Cei care se joacă cu focul vor pieri prin foc”, i-a avertizat ieri Beijingul, în cel mai ferm avertisment de până acum, pe manifestanții de la Hong Kong care sfidează de două luni regimul comunist, avertizându-i cu privire la “puterea imensă” a Guvernului central.La o zi după haosul care a cuprins metropola din sudul Chinei, marcată de o grevă generală și perturbări în transporturi, puterea de la Beijing a ridicat tonul, în speranța de a-i convinge pe manifestanții în favoarea democrației să rămână acasă.“Nu subestimați niciodată hotărârea fermă și puterea imensă a Guvernului central”, a tunat într-o conferință de presă un purtător de cuvânt al Biroului Afacerilor Hong Kong și Macao, Yang Guang, care a acuzat din nou o mână de activiști că se află la originea agitației, cu sprijinnul unor forțe străine - neprecizate. “Trebuie să le fie clar micului grup de criminali violenți și fără scrupule și forțelor respingătoare care se ascund în spatele lor: cei care se joacă cu focul vor pieri prin foc”, a subliniat Yang. “Până la urmă ei vor fi pedepsiți”.Acest avertisment este cel mai puternic lansat de Beijing de la începutul contestării, la începutul lui iunie, provocată de o respingere a legii vizând să autorizeze extrădările către China.Acest proiect a fost retras, însă manifestațiile continuă și devin tot mai violente, iar contstatarii reclamă îngroparea definitivă a proiectului de lege și capul șefei Executivului local Carrie Lam. Yang a reafirmat susținerea Beijingului față de Lam și de reprimarea manifestanților de către poliția din Hong Kong. Regimul chinez, care nu tolerează contestarea în China continentală, a refuzat, pentru moment, să intervină la fața locului, lăsând forțele de ordine din Hong Kong să gestioneze situația.

Șapte manifestații

Săptămâna trecută, armata chineză a difuzat însă o înregistrare video amenințătoare în care apar militari în timp ce reprimă o revoltă în metropolă, retrocedată Chinei în 1997. Potrivit acordului retrocedării, semnat cu Londra în 1984, fosta colonie britanică continuă să se bucure de libertăți necunoscute pe continent. Însă manifestanții spun că se tem de o erodare a acestor libertăți în fața influenței puterii chineze în orașul cu șapte milioane de locuitori. Armata chineză, care dispune de o garnizoană de câteva mii de oameni la Hong Kong, ar fi de așteptat să nu se amestece în afacerile acestui teritoriu. Însă comandantul garnizoanei a amintit, săptămâna trecută, că legea îl autorizează să intervină cu scopul de a restabili ordinea, la cererea autorităților locale. O asemenea intervenție ar reînvia spectrul reprimării manifestațiilor “Primăverii de la Beijing”, soldate cu sute, eventual mii de morți, în 1989, în Piața Tiananmen, în capitala chineză. Ea ar putea, de asemenea, să provoace o catastrofă financiară pe una dintre cele mai piețe din Asia.Luni după-amiaza, când a fost lansat un apel la grevă generală, șapte manifestații simultane au avut loc, constituind o sfidare la adresa forțelor de ordine, supuse unor probe dure de două luni, concentrând furia manifestanților. Gaze lacrimogene au fost folosite din nou, în cel puțin patru locuri, și anume în apropierea Parlamentului local.În urma unor ciocniri tot weekendul, protestatari au coborât luni dimineața, la o oră de vârf, în mai multe stații-cheie din rețea, pentru a bloca ușile metrourilor și a împiedica trenurile să plece. Autoritățile au anunțat că au tras peste 1.000 de grenade lacrimogene și 160 de gloanțe de cauciuc de la începutul contestării, la 9 iulie, și a precizat că 420 de persoane au fost arestate, iar 139 de polițiști au fost răniți până în prezent.

Coca-Cola înfuria guvernul maghiar cu o reclamă pro-LGBTQI

Coca-Cola difuzează reclame în Ungaria care includ cupluri de același sex sărutând și îmbrățișând sticlele cu băutura răcoritoare. Compania se confruntă cu repercusiuni din partea politicienilor ungari și a activiștilor conservatori, însă nu plănuiește să renunțe, notează CNN. Cel puțin un lider al partidului de guvernământ Fidesz și al mass-media conservatoare au cerut boicotarea produselor sau interzicerea seriei “Love is Love” a companiei. “Compania Coca-Cola depune eforturi pentru diversitate, incluziune și egalitate în afacerea noastră și sprijinim totodată drepturile societății”, a transmis un purtător de cuvânt al acesteia. În calitate de susținător al comunității LGBTQI, credem că fiecare are dreptul de a iubi persoana pe care o alege. Campania din prezent care se difuzează în Ungaria reflectă aceste valori”. Coca-Cola a lansat campania “Love is Love” (dragostea este dragoste) în Ungaria cu câteva zile înainte de festivalul de la Sziget, care urmează să înceapă la Budapesta în această săptămână. Posterele conțin slogane precum “Zero zahăr, zero prejudiciu”. Reclamele pot fi văzute în gări, precum și în alte părți din capitală, potrivit mai multor publicații locale. Compania a publicat imaginile și pe pagina de Facebook din Ungaria în weekend.Sondajele de opinie arată un număr din ce în ce mai mare de unguri care sprijină drepturile homosexualilor. Un astfel de sondaj, în 2017, arăta că peste 60% din rezidenți cred că drepturile egale ar trebui acordate tuturor, indiferent de orientarea sexuală. Însă István Boldog, membru al parlamentului și lider al partidului Fidesz, a cerut boicotarea produselor Coca-Cola până când anunțurile vor fi îndepărtate. O petiție online care solicită boicotarea și ca oficialii locali să interzică reclamele a obținut aproximativ jumătate din obiectivul său de 50.000 de semnături.În prezent, autoritățile ungare recunosc uniunile legale pentru cuplurile de același sex, dar partidul Fidesz și liderul său, premierul Viktor Orban, se opun legalizării căsătoriilor cu persoane de același sex. Un raport recent al ILGA a cerut, de asemenea, parlamentarilor ungari să facă mai multe pentru a preveni discriminarea față de membrii comunității LGBTQI din Ungaria. Budapesta găzduiește adesea evenimente pro-gay, inclusiv parada anuală Pride.Festivalul de la Sziget este un eveniment anual care atrage muzicieni de top și promovează “un mediu în care nimeni nu poate fi discriminat sau insultat în funcție de culoarea pielii, a religiei sau a identității sexuale”. Partidul Fidesz și Orban, care au câștigat trei mandate consecutive din 2010, s-au confruntat cu liderii Uniunii Europene cu privire la problemele legate de dreptul la căsătorie al persoanelor de același sex, precum și în privința politicilor de imigrație ale lui Orban și blocarea instituțiilor democratice din Ungaria.

SUA impun un embargou economic total Venezuelei

Președintele american Donald Trump a anunțat luni seara că Statele Unite vor extinde sancțiunile actuale împotriva Venezuelei, printr-un decret care va impune țării un embargou economic total, transmite CNN. Embargoul blochează activele guvernului Venezuelei și ale entităților asociate și interzice tranzacțiile economice cu acestea, dacă nu există excepții specifice. Excepțiile includ afacerile oficiale ale guvernului federal și tranzacții legate de furnizarea de ajutoare umanitare. Decretul marchează o escaladare a măsurilor aplicate deja de Statele Unite împotriva guvernului venezuelean de la începutul crizei politice și economice în acest an.Într-o scrisoare adresată Congresului luni seara, în care își prezintă măsurile, Trump afirmă: “Am decis că este necesar să blochez proprietățile guvernului din Venezuela din cauza uzurpării continue de putere a regimului ilegitim al lui Nicolas Maduro, precum și a încălcării drepturilor omului, arestării arbitrare de cetățenilor venezueleni, a îngrădirii libertății presei și a încercărilor care au loc pentru subminarea președintelui interimar Juan Guaido al Venezuelei și al Adunării Naționale alesă în mod democratic”.Tulburările politice din Venezuela s-au declanșat în urma alegerilor prezidențiale de anul trecut, în care Maduro a obținut un nou mandat de șase ani într-un proces considerat în mare parte o înșelătorie. Liderul opoziției, Juan Guaido, s-a declarat președinte interimar, la începutul acestui an. În timp ce mai multe țări, între care China și Rusia, l-au susținut pe Maduro după alegeri, Trump a fost un susținător declarat al lui Guaido. “În rolul său de reprezentantă a guvernului legitim ales de poporul venezuelean, Adunarea Națonală a invocat Constituția țării pentru a-l declara ilegitim pe Maduro, iar biorul președintelui a devenit vacant. Poporul venezuelean s-a exprimat în mod curajos împotriva lui Maduro și regimul său și a cerut libertate și domnia legii”, a afirmat Trump la începutul acestui an, într-o declarație prin care l-a recunoscut pe Guaido drept președinte interimar. Sancțiunile americane impuse deja companiei naționale de petrol a Venezuelei au contribuit la accelerarea prăbușirii producției de petrol a țării, tensionând piața energiei.

Patru militari ucraineni uciși în Donbas

Patru soldați ucraineni au fost uciși ieri într-un atac al separatiștilor proruși în estul Ucrainei, acesta fiind cel mai grav bilanț de la intrarea în vigoare a noului armistițiu în urmă cu două săptămâni, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de France Presse. Cei patru și-au pierdut viața într-un atac cu lansatoare de rachete lângă localitatea Pavlopil, situată în apropierea portului strategic Mariupol, controlat de Kiev, a precizat Oleksandr Daniliuk, secretarul Consiliului Național pentru Securitate și Apărare. “Această încălcare brutală a acordului de încetare focului nu va fi ignorată”, a avertizat el într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook. Acestea sunt confruntările cele mai sângeroase de la intrarea în vigoare a noului armistițiu, la 21 iulie.Separatiștii proruși au efectuat tiruri timp de aproape o oră asupra pozițiilor ucrainene în apropiere de localitatea Bogdanivka, la 30 km sud de marele oraș Donețk, centrul administrativ al regiunii cu același nume, controlat de rebeli, a indicat armata ucraineană. Potrivit sursei menționate, atacatorii au recurs la vehicule blindate de infanterie, lansatoare de rachete, mitraliere și arme de calibru mic.Din aprilie 2014, aproximativ 13.000 de persoane au fost ucise în estul Ucrainei, unde un conflict împotriva separatiștilor proruși s-a declanșat după mișcarea populară din Maidan Nezaliojnosti (Piața Independenței) din Kiev care a dus la înlăturarea guvernului prorus din Ucraina. În siajul acestor evenimente, a avut loc și anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.