Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Oficial, în UE: Există o legătură între tromboze și vaccinul AstraZeneca

Ziarul de Vrancea
6 apr 2021 536 vizualizări

Însă raportul între beneficii serului și riscurile asociate rămâne pozitiv, au reiterat experții europeni n în Franța au fost depuse două plângeri privind uciderea involuntară, după moartea unor persoane vaccinate cu AstraZeneca

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a anunțat ieri că formarea unor cheaguri de sânge este necesar să fie înregistrată drept un efect secundar “foarte rar” al vaccinului AstraZeneca-Oxford.

EMA a stabilit “o legătură posibilă cu cazuri foarte rare de cheaguri de sânge neobișnuite și un nivel de trombocite scăzut”, anunță agenția cu sediul la Amsterdam. Însă raportul între beneficii și riscuri rămâne pozitiv, subliniază agenția.

Anunțul are loc în urma suspendării - în mai multe țări europene a folosirii vaccinului laboratorului suedezo-britanic din cauza formării unor cheaguri de sânge, semnalată în mai multe țări, la persoane vaccinate cu vaccinul AstraZeneca-Oxford.

Un reprezentant al agenției a evocat anterior o “legătură” între vaccinul AstraZeneca-Oxford și cazuri de tromboză după administrarea acestui vaccin.

EMA anunța la 18 martie că beneficile vaccinului AstraZeneca-Oxford continuă să fie mai importante decât riscurile și că folosirea vaccinului rămâne sigură, după ce mai mai multe țări au suspendat folosirea vaccinului în cadrul campaniilor lor de vaccinare împotriva COVID-19.

Agenția anunța atunci că există o legătură posibilă cu aceste cazuri rare de formare a unor cheaguri de sânge și că urma să-și actualizeze recomandările în reuniuna Comitetului de securitate de săptămâna aCeasta.

În Franța, familia unui bărbat în vârstă de 63 de ani, care a murit în martie în urma unor “tromboze multiple” după ce a fost vaccinat cu prima doză a vaccinului AstraZeneca-Oxford, a depus plângere împotriva unui autor necunoscut cu privire la “ucidere involuntară”, a anunțat marți parchetul din Annecy. Potrvit cotidianului regional Le Dauphiné libéré, care a dezvăluit informația, plângerea a fost înregistrată vineri de către Jandarmeria din Seynod (Haute-Savoie), la două săptămâni de la moartea sexagenarului.

Rudele bărbatului au semnalat drama Agenției Naționale franceze a Securității Medicamentului și Produselor de Sănătate (ANSM), care a dispus o anchetă în vederea stabilirii cauzei.

O plângere penală asemănătoare a fost depusă la Toulouse, în urma morții unei femei în vârstă de 38 de ani, iar Parchetul din Nantes a deschis o anchetă preliminară după moartea unui student la Medicină găsit mort după vaccinare. Toate aceste plângeri sunt examinate în comun cu Parchetul din Paris.

Zelenski îi cere lui Stoltenberg o accelerare a aderării Ucrainei la NATO

Kremlinul amenință cu o agravare a războului în Donbas

Tensiunile între Kiev și Moscova au crescut cu un nivel după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat NATO să accelereze aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică, în vederea transmiterii unui “semnal adevărat” Rusiei, “singura cale de oprire a războiului în Donbas”.

“NATO este singura cale către sfârșitul războiului în Donbas”, a scris Zelenski într-un tweet, marți, adresat secretarului general al NATO Jens Stoltenberg, după ce au discutat la telefon.

Moscova a reacționat imediat și a amenințat că o intrarea a Kievului în NATO ar agrava Războiul din Ucraina între separatiști proruși și forțe ucrainene. O intrare a Ucrainei în NATO - considerată adversarul strategic al Moscovei - înfurie de mai mulți ani Kremlinul, care consideră o extindere a blocului militar occidental către est drept o amenințare.

“Din punctul nostru de vedere, acest lucru va înrăutăți situația și mai mult”, a amenințat un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. “Kievul a trecut acum de la criticarea cadrului politic al soluționării crizei în Donbas la amenințări ofensive militare. Sper ca asta să ajute capitalele europene să-și revalueze poziția și să-i ceară lui Zelenski să respecte deplin acordurile de la Minsk”, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

Armata ucraineană a anunțat marți că doi militari au fost uciși prin împușcare în confruntări armate cu separatiști proruși. De la începutul anului, cel puțin 21 de militari au fost uciși în Donbas.

UE și SUA susțin Kievul

Ucraina a acuzat săptămâna trecută Rusia de comasarea unor militari și material militar atât la frontieră, în nord și est, cât și în Peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Rusia dă asigurări că aceste trupe nu amenință pe nimeni și acuză Kievul de această intensificare a confruntărilor armate pe front. Schimburi de replici dure și o multiplicare a confruntărilor armate, anul acesta, cu separatiștii proruși au pus capăt unui armistițiu care a fost relativ respectat în a doua jumătate a lui 2020. Observatori și diplomați se tem de o escaladare a conflictului armat care a izbucnit în 2014 în estul Ucrainei, în contextul în care Kievul anunță în ultima perioadă pierderi umane aproape zilnic. Uniunea Europeană (UE) și-a reiterat susținerea “de nezdruncinat” a Ucrainei. Statele Unite s-au declarat, la rândul lor, pregătite să intervină în cazul unei “potențiale crize iminente”.

“Îndemnăm Rusia să-și clarifice mai mult intențiile cu privire la toată această masă de forțe (desfășurate) de-a lungul frontierei”, a îndemnat, într-o conferință de presă, un purtător de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Unu din trei supraviețuitori ai unei forme grave de COVID, diagnosticat cu o boală mintală

 riscul de diagnostic neurologic și afecțiuni mintale este cu 44% mai mare după COVID-19 decât după gripă, arată cel mai amplu studiu realizat până acum pe acest subiect

Unu din trei supraviețuitori ai unei forme severe de COVID-19 a dezvoltat o afecțiune psihiatrică sau neurologică după șase luni, arată rezultatele celui mai amplu studiu de acest fel realizat până în prezent.

Cercetarea observațională a folosit fișele medicale electronice a 236.379 de pacienți, majoritatea din SUA, și a conchis că 34% dintre aceștia au prezentat afecțiuni neurologice și de sănătate mintală. Cea mai comună este anxietatea, cu 17% dintre pacienți.

Experții au avertizat că sistemele sanitare au nevoie de resurse pentru a se ocupa de pacienții afectați de asta, ceea ce ar putea fi „considerabil” având în vedere amploarea pandemiei. Ei anticipează că impactul va putea fi resimțit la nivelul serviciilor sanitare mulți ani.

Diagnosticele neurologice precum demența și atacul cerebral au fost rare, dar nu neobișnuite în cazul celor care au fost grav bolnavi de COVID-19. Dintre cei care au fost internați la terapie intensivă, 7% au suferit un atac cerebral și aproximativ 2% au fost diagnosticați cu demență.

Studiul, publicat în Lancet Psychiatry, a descoperit că aceste diagnostice au fost mai comune la pacienții COVID-19 decât în cazul celor care au avut gripă și infecții ale tractului respirator în aceeași perioadă.

După ce au fost luate în calcul caracteristici precum vârsta, sexul, etnia și afecțiuni preexistente, riscul de diagnostic neurologic și afecțiuni mintale este de 44% mai mare după COVID-19 decât după gripă. Un studiu realizat anterior de aceeași echipă de cercetare arată că oamenii sunt mai predispuși tulburărilor de dispoziție și anxietății în primele trei luni după infectarea cu SARS-CoV-2.

Conform noului studiu, cele mai frecvente diagnostice după COVID-19 au fost anxietate (17% dintre pacienți), tulburări de dispoziție (14%), tulburări cauzate de abuzul de substanțe (7%) și insomnie (5%). Incidența efectelor neurologice a fost mai scăzută, inclusiv 0,6% - hemoragie cerebrală și 0,7% - demență.

Douăzeci și doi de foști militari turci, condamnați la închisoare pe viață

Un tribunal din Ankara a condamnat ieri la închisoare pe viață 22 de foști militari cu privire la rolul pe care l-au jucat în lovitura de stat eșuată din 2016 împotriva președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Acești foști militari condamnați fac parte dintre cei 497 de suspecți judecați cu privire la puciul eșuat, dintre care o mare majoritate au servit în cariera lor în cadrul gărzii prezidențiale.

Cei 22 de foști militari au fost găsiți vinovați de mai multe capete acuzare de tribunalul de la Ankara, inclusiv de tentativă de răsturnare a ordinii constituțoinale și de tentativă de omor a președintelui turc. Parchetul i-a acuzat, de asemenea, de faptul că au efectuat un raid la postul public de televiziune TRT, de faptul că au obligat jurnaliști să difuzeze comunicatul puciștilor și de atacarea cartierului general al Statului Major. Lovitura de stat eșuată, la 15 iulie 2016, s-a soldat cu 248 de morți, inclusiv 24 de puciști.

Turcia îl acuză pe predicatorul Fethullah Gülen, care trăiește în exil în Statele Unite, de faptul că a orchestrat acestpuci ratat. Predicatorul respinge toate acuzațiile. Mii de persoane au fost arestat și judecate, începând din 2016, cu privire la presupuse legături cu o mișcare a lui Gülen. Peste100.000 de oameni au fost dați afară sau suspendați din funcția publică în urma unor acuzații de legături cu mișcarea lui Gülen.

Rusia ar dezvolta “super-armă” nucleară

Rusia lucrează la o “super-armă” - o torpilă nucleară capabilă să cauzeze tsunamiuri radioactive -, iar submarine concepute să transporte această armă invizibilă pe radar ar fi efectuat deja exerciții în vederea unor teste nucleare ale acestei torpile - Poseidon - , dezvăluie CNN.

Poseidon este zeul mărilor și oceanelor în mitologia greacă, însă ar fi și numele unui proiect de înarmare rus de anvergură, menit să dea curs ambițiilor lui Vladimir Putin, care dorește să facă din Rusia o putere militară internațională, iar o “super-armă” este pregătită în acest scop.

Potrivit unor experți citați de CNN, este vorba despre o torpilă nucleară capabilă să se strecoare pe fundul mărilor, să penetreze apărarea de coastă a inamicilor și să provoace tsunamiuri radioactive. Poseidon 2M39 - numele acestei torpile nucleare - ar permite lansarea unei ogive de câteva megatone, capabilă să aneantizeze porțiuni ale unui litoral atacat și să le facă de nelocuit pentru foarte mult timp, potrivit CNN. Experți internaționali și din Statele Unite au studiat serios această amenințare.

La început, în 2015, faimoasa torpilă era doar un plan menit să inspire groază. Însă dezvoltarea aceste “super-arme” a accelerat. Putin a exercitat presiuni asupra ministrului său al Apărării Vladimir Șoigu, iar proiectul Poseidon 2M39 ar putea intra în faza testării în lunile următoare.

Submarine concepute pentru a testa această armă invizibilă pe radar au efectuat deja testate, potrivit presei ruse.

Katarzyna Zysk, un profesor la Institutul norvegian de cercetare în domeniul apărării, consideră că această torpilă nucleară ar fi de fapt un fel de “carte” în negocieri a Rusiei, care acordă tot mai multă importanță Arcticii. “Acesta este un proiect care va fi folosit pentru a speria, ca o carte în negocieri viitoare, poate în domeniul controlului armamentului”, declară Katarzyna Zysk pentru CNN. Însă, pentru ca un proiect să inspire frica trebuie să fie perceput drept “credibil”. “Acesta pare să fie real”, apreciază el. “Aceasta nu este doar o teorie. Au avut loc accidente grave în ultimii ani”, declară el, referindu-se la accidentul de la Nionoska din august 2019, unde ar fi explodat o rachetă de croazieră de tip Burevestnik.

China: Doi foști funcționari uiguri de rang înalt, condamnați la moarte

Doi foști funcționari uiguri de rang înalt au fost condamnați la moarte după ce au fost găsiți vinovați de “separatism” în regiunea autonomă Xinjiang, în nord-vestul Chinei. Aceste condamnări au fost suspendate doi ani - ceea ce în practică înseamnă că au fost comutate la închisoare pe viață.

Cei doi conduceau administrațiile justiției și educației în regiunea în care există tensiuni între majoritatea populației musulmane - în principal uigură - și minoritatea han - chinezi.

O serie de țări - în frunte cu Statele Unite - evocă un “genocid” al uigurilor. Organizații de apărarea drepturilor omului acuză Beijingul de faptul că a internat, începând din 2017, peste un milion de uiguri în centre de reeducare politică. Regimul comunist al lui Xii Jinping dezminte însă acest număr și dă asigurări că este vorba despre “centre de formare profesională” menite să-i țină departe pe uiguri de islamism și de separatism, după o serie de atentate care le-au fost atribuite.

În acest context, fostul ministru al Justiției din Xinjiang, Shirzat Bawudun, a fost găsit vinovat de faptul că a conspirat împreună cu Mișcarea Islamică din Turkestanul Oriental (MITO), după ce s-a întâlnit cu un membru al acestei organizații în 2003, pe când lucra în poliție, potrivit agenției oficiale chineze de presă China Nouă. MITO se află pe lista ONU cu organizații teroriste, însă a fost retrasă de pe lista Statelor Unite în noiembrie, când Washingtonul anunța că se îndoiește de faptul că această organizație ar mai exista. Turkestanul de Est este numele dat în genere Xinjiangului de către uiguri în exil, care promovează independența regiunii.

Justiția l-a găsit de asemenea vinovat pe Shirzat Bawudun de faptul că a desfășurat “activități religioase ilegale la căsătoria fiicei sale”.

Fostul ministru regional al Educației Sattar Sawut a fost găsit vinovat, la rândul său, de faptul că a introdus în manuale școlare în limba uigură apologii ale separatismului, terorismului și extremismului religios, potrivit site-ului Guvernului local.

Brazilia: Mai mult de 4.000 de decese zilnice asociate COVID-19

Brazilia a înregistrat marți, pentru prima dată, mai mult de 4.000 de decese zilnice asociate COVID-19, spitalele sunt arhipline, iar în anumite orașe oamenii mor în timp ce așteaptă să fie tratați, relatează BBC. De la începutul pandemiei, în Brazilia au fost înregistrate aproximativ 337.000 de decese asociate COVID-19, acesta fiind al doilea cel mai mare bilanț din lume, după Statele Unite.

Președintele Jair Bolsonaro continuă să se opună stabilirii de restricții la nivel național, susținând că acestea ar afecta economia mai mult decât o face coronavirusul. El a încercat să anuleze în justiție unele măsuri impuse de autoritățile locale. Marți, el le-a vorbit susținătorilor săi în fața palatului prezidențial. Bolsonaro a criticat măsurile de carantină, spunând că ele sunt legate de obezitate și depresie și duc la șomaj. Nu a făcut însă niciun comentariu legat de cele 4.195 de decese înregistrate în ultimele 24 de ore.

Până în prezent, Brazilia a înregistrat peste 13 milioane de cazuri de COVID-19, potrivit Ministerului Sănătății. Doar în luna martie, 66.570 de oameni diagnosticați au murit, mai mult decât dublu față de luna anterioară.

În majoritatea statelor, pacienții cu COVID-19 ocupă mai mult de 90% dintre locurile de la terapie intensivă. Multe spitale au anunțat că proviziile de sedative și oxigen sunt tot mai scăzute. Doar aproximativ 8% dintre brazilieni au primit cel puțin o doză de vaccin anti-COVID. Institutul Fiocruz a anunțat că a descoperit în țară 92 de variante ale coronavirusului, inclusiv P.1, răspândită și în alte continente.

Amnesty International acuză Rusia că îl ucide lent pe Navalnîi

Opozantul rus Aleksei Navalnîi este încarcerat în condiții echivalente torturii - care i-ar putea cauza moartea în mod lent -, acuză Amnesty International, care a publicat ieri un raport 2020/2021 dur.

Amnesty International deplânge faptul că principalul critic al Kremlinului este privat de somn și de un acces la un medic pe care-l alege. “Rusia, autoritățile ruse, ar putea să-l fi pus într-o situație de moarte lentă și să fi mascat ceea ce i se întâmplă”, a declarat pentru Reuters secretara generală a Amnesty International Agnes Callamard, înainte de publicarea raportului anual al organizației nonguvernamentale (ONG) de apărarea drepturilor omului. “În mod clar, autoritățile ruse îi încalcă drepturile (lui Navalnîi). Trebuie să facem mai mult”, a subliniat ea.

Autortiățile ruse “au încercat să-l ucidă, iar acum l-au încarcerat și-l supun unor condiții de detenție echivalente torturii”, acuză Agnes Callamard.

Navalnîi a intrat la începutul săptămânii trecute o greva foamei, cu scopul de a obliga Colonia penitenciară numărul 2 de la Pokrov - situată la 100 de kilometri est de Moscova, unde ispășește doi ani și jumătate de închisoare într-un dosar de fraudă din 2014 pe care-l denunță derept politic - să-i acorde acces la îngrijiri medicale adecvate, după ce a anunțat că suferă de dureri acute de spate și de probleme cu picioarele.

Erdogan a lăsat-o fără scaun pe șefa Comisiei Europene

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a primit marți la Ankara pe președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, însă în sala de întâlnire a avut loc un moment stânjenitor, pentru că șefa executivului comunitar, singura femeie dintre oficiali, nu a avut alocat un scaun alături de cei doi bărbați, comentează Washington Post.

În înregistrarea video cu întâlnirea celor trei lideri, se vede cum, după fotografiile oficiale, Michel și Erdogan se așază pe cele două scaune alocate, în timp ce Von der Leyen pare nesigură în legătură cu locul unde ar trebuie să se așeze. Șefa Comisiei Europene a rămas în picioare uitându-se la cei doi, făcând un gest cu mâna dreapta și părând a spune un „eh”.

În cele din urmă i s-a oferit un loc pe o canapea aflată la câțiva metri distanță, vizavi de ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, care ocupă un rang inferior în protocolul diplomatic obișnuit.

“«Eh» este noul termen despre cum nu ar trebui să fie relația UE-Turcia”, a scris pe Twitter eurodeputatul german Sergey Lagodinsky, președintele delegației PE în Comisia parlamentară comună UE-Turcia. El și-a însoțit postarea cu hashtag-uri precum „dați-i și ei un loc” sau „drepturile femeilor”.

O altă eurodeputată, olandeza Sophie in 't Veld, a reamintit că la întâlnirile dintre Erdogan și precedenții doi șefi ai UE, ambii bărbați, cei trei lideri au stat unul lângă altul, în scaune de același rang diplomatic. “Nu a fost o coincidență. A fost deliberat”, a scris ea pe Twitter.

Vizita liderilor UE la Ankara fusese deja criticată în sine, pentru că a venit la două săptămâni după ce Erdogan a retras Turcia din tratatul internațional pentru prevenirea violenței împotriva femeilor, cunoscut și drept Convenția de la Istanbul.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru german al Apărării, și președintele Consiliului European, Charles Michel, fost premier belgian, sunt tratați în mod obișnuit ca având același rang.

Taiwanul spune că va lupta până la capăt în cazul unui atac al Chinei

Taiwanul va lupta până la capăt în cazul unui atac al Chinei, a declarat ieri ministrul său de externe, Joseph Wu, adăugând că SUA consideră că există un astfel de risc în contextul presiunii militare tot mai mari din partea Beijingului, care include și exerciții cu portavioane, în apropierea insulei.

Taiwanul, teritoriu revendicat de China, a acuzat activitățile militare repetate ale Beijingului din ultimele luni, forțele aeriene chineze făcând aproape zilnic incursiuni în zona de identificare a apărării aeriene taiwaneze. Luni, China a anunțat că un grup de portavioane desfășoară exerciții în apropiere de insulă. “Din modul meu restrâns de înțelegere a monitorizării de către factorii de decizie americani a evoluțiilor din regiune, ei văd cu certitudine pericolul ca China să lanseze un atac asupra Taiwanului”, le-a spus Joseph Wu jurnaliștilor la minister. “Fără discuție că suntem gata să ne apărăm și vom duce un război dacă trebuie să ducem un război. Și dacă trebuie să ne apărăm până la capăt, ne vom apăra până la capăt”, a afirmat el.

Washingtonul, cel mai important susținător internațional și furnizor de arme al Taiwanului, a făcut apel la Taiepi să își modernizeze armata pentru a deveni greu de atacat de către China. Wu a declarat că Taiwanul este hotărât să își îmbunătățească puterea militară și să crească bugetul pentru apărare.

Eficacitatea vaccinului chinezesc în Chile: 3% după prima doză

Campania de vaccinare din Chile, aflată în plină desfășurare și bazată în principal pe vaccinul chinezesc Coronavac, a demonstrat o eficacitate de 56,5% împotriva riscului de infectare cu noul coronavirus la două săptămâni după administrarea celei de-a doua doze, dar niciun efect semnificativ după prima doză. Acest studiu, realizat în condiții reale de Universitatea Chile, a luat în calcul efectul global al vaccinării în această țară sud-americană, unde două vaccinuri sunt administrate începând din 24 decembrie 2020: vaccinul Coronavac dezvoltat de compania chineză Sinovac, care reprezintă majoritatea covârșitoare (93%) a dozelor administrate, și vaccinul produs de alianța americano-germană Pfizer-BioNTech.

Până la această dată, Chile, o țară cu 19 milioane de locuitori, a administrat cel puțin o doză de vaccin pentru 7,07 milioane de rezidenți și ambele doze pentru 4,04 milioane de persoane.

Autorii studiului chilian au formulat trei concluzii în privința eficacității acestei imunizări: ea este de 56,5% la două săptămâni după ce rezidenții au primit ambele doze; de 27,7% pentru cei care au primit ambele doze de mai puțin de două săptămâni; și de abia de 3% (echivalentă cu marja de eroare) pentru cei care au primit doar prima doză de vaccin.

Potrivit autorilor, eficacitatea vaccinului Coronavac este de 54%, în concordanță cu studiile realizate pe scară largă în Brazilia, care au arătat o rată de eficacitate globală de aproximativ 50%.

Pentru vaccinul Pfizer-BioNTech, cercetătorii chilieni s-au bazat pe datele furnizate de Israel, unde un studiu realizat în condiții reale pe un grup de 1,2 milioane de persoane a arătat o eficacitate de 94%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.