MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: O femeie de origine română, condamnată pentru un furt de diamante demn de un scenariu de la Hollywood
Ar fi cel mai mare furt individual comis vreodată în Marea Britanie, potrivit procurorilor, care vorbesc despre un grad înalt de sofisticare a conspirației diamantele furate nu au fost găsite până acum n femeia a spus că nu ea a comis furtul, ci sora sa, care a decedat într-un accident în România
Un tribunal din Londra a condamnat-o miercuri la cinci ani și jumătate de închisoare pe o femeie de 60 de ani din Franța, de origine română, care a furat diamante în valoare de 4,2 milioane de lire sterline din magazinul de bijuterii de lux Boodles cu ajutorul unui plan demn de scenariul unui film produs la Hollywood.
“Credem că este vorba despre furtul individual cu cea mai mare valoare care a fost comis vreodată în țară”, a declarat în timpul procesului procurorul Oliver Mosley, potrivit căruia furtul a fost “o conspirație cu cel mai ridicat grad de sofisticare”.
Lulu Lakatos a pretins în 2016 că era o expertă în pietre prețioase, “Anna”, mandatată de potențiali clienți ruși pentru a evalua șapte diamante, conservate până la transferul lor într-o geantă cu lacăt, depozitată în seiful magazinului londonez Boodles.
Patronul Boodles, Nicholas Wainwright, a plecat pentru scurt timp să vorbească la telefon cu un potențial cumpărător rus. Femeia de origine română, care trăia în orașul Saint-Brieuc din vestul Franței, a schimbat atunci diamantele cu pietricele obișnuite, în doar câteva secunde, în fața unei martore, grație unei iuțeli de mână extraordinare, care a fost totuși captată de camerele de supraveghere. Percheziționată înainte de a părăsi magazinul în urma suspiciunilor ridicate de acea martoră, niciun diamant nu a fost găsit asupra femeii. Diamantele, aparent ascunse într-un compartiment secret al poșetei sale, au fost predate apoi unei femei necunoscute, înainte ca autorii furtului să fugă în Franța în mai puțin de trei ore.
În timpul procesului, Lulu Lakatos, condamnată deja de trei ori în Franța pentru furt, a negat că ar fi autoarea furtului, acuzând-o pe sora ei defunctă, Liliana Lakatos, care a murit la 49 de ani, că ar fi fost adevărata “Anna”.
Potrivit acuzatei, sora ei - dată în urmărire pentru un complot similar în Elveția - i-ar fi mărturisit că i-a furat pașaportul pentru a comite acea infracțiune la Londra, cu câteva luni înainte de a muri într-un accident de automobil în România, în octombrie 2019.
Această versiune asupra faptelor nu a convins însă juriul de la tribunalul londonez, care a găsit-o aproape în unanimitate pe Lulu Lakatos vinovată de asociere infracțională, miercuri, după deliberări care au durat peste nouă ore. “Este vorba despre un delict foarte sofisticat și îndrăzneț prin prisma planificării, riscurilor și recompensei, un delict în care ați jucat un rol integral”, a declarat judecătoarea Emma Goodall, care a condamnat-o pe Lulu Lakatos la cinci ani și jumătate de închisoare.
Doi complici ai ei, Christophe Stankovic și Mickael Jovanovic, au fost condamnați la trei ani de închisoare, respectiv la opt luni de închisoare după ce și-au recunoscut vinovăția în instanță.
Alte persoane sunt în continuare căutate de autoritățile britanice. Diamantele furate de Lulu Lakatos nu au fost găsite până acum
În ce țară e bine să te prindă „sfârșitul lumii”
Noua Zeelandă, Islanda, Marea Britanie, Tasmania și Irlanda sunt cele mai potrivite locuri pentru a supraviețui colapsului global al societății, potrivit unui studiu.
Cercetătorii au spus că starea civilizației umane este una „periculoasă” din cauza societății foarte interconectate și energofage care s-a dezvoltat și a deteriorării mediului pe care aceasta a cauzat-o.
Colapsul poate veni din șocuri, precum o criză financiară gravă, impactul unei crize climatice, distrugerea naturii și chiar o pandemie mai gravă decât cea provocată de COVID-19 sau o combinație a acestora, au explicat cercetătorii. Pentru a determina ce națiuni ar rezista cel mai bine la un astfel de colaps, țările au fost listate în funcție de abilitatea de a produce mâncare pentru populația lor, de a-și proteja granițele în fața unei migrații masive și de a-și menține o rețea electrică și unele capacități de manufactură.
Insulele din regiunile temperate și, în general, cu o densitate scăzută a populației se află în top. Cercetătorii au spus că studiul lor subliniază factorii pe care țările trebuie să îi îmbunătățească pentru a crește reziliența.
Aparent, miliardarii lumii au început să cumpere pământ în Noua Zeelandă pentru a se pregăti de o apocalipsă. „Nu am fost surprinși că Noua Zeelandă se află pe lista noastră”, a spus profesorul Aled Jones de la Global Sustainability Institute din Marea Britanie, potrivit The Guardian. El a adăugat că nici prezența Regatului Unit nu este o surpriză.
Studiul, publicat în revista Sustainability, arată: „Civilizația mondială, mare consumatoare de energie care caracterizează epoca modernă reprezintă o situație anormală comparată cu mare parte din istoria omenirii”. Locurile care nu au suferit de pe urma „efectelor ieșite din comun ale colapsului societății și pot, astfel, să își mențină populații importante” au fost descrise ca „bărci de salvare”.
Astronomii au detectat, pentru prima dată, lumină în spatele unei găuri negre
Astronomii au detectat, pentru prima dată, lumină în spatele unei găuri negre, scrie The Guardian.
Lumini puternice emise de raxe X au fost observate venind dinspre o gaură neagră supermasivă din centrul acelei galaxii aflate la 800 de milioane de ani lumină, fapt relativ normal. Cercetătorii studiau un element cunoscut drept corona, dar telescoapele au captat și „ecouri luminoase” neașteptate. Aceste sclipiri suplimentare erau mai mici, târzii și de culori diferite față de semnalele puternice.
Descoperirea confirmă teoria lui Albert Einstein despre relativitatea generală. Atracția gravitațională din găurile negre curbează, în esență, razele în jurul lor, oferind oamenilor de știință prima imagine a ceea ce se află în spatele lor.
Roger Blandford, co-autor al cercetării publicate în Nature, a spus: „În urmă cu 50 de ani, când astrofizicienii au început să speculeze cum câmpul magnetic s-ar putea comporta în apropierea unei găuri negre, nu aveau idee că într-o zi am putea avea tehnica necesară pentru a observa asta direct și pentru a vedea teoria lui Einstein în acțiune”.
Dan Wilkins, astrofizician la Stanford University, a precizat: „Orice lumină care intră în gaura neagră nu iese, așa că nu ar trebui să putem vedea nimic din ce se află în spatele găurii negre. Motivul pentru care putem vedea asta este acela că gaura neagră este un spațiu deformat, ce curbează lumina și răsucește câmpurile magnetice în jurul său”.
Omenirea a terminat ieri resursele biologice pe care Pământul le poate genera în 2021
Omenirea și-a folosit până joi - “ziua depășirii” - resursele biologice pe care Pământul le poate genera în decurs de un an, anunță într-un comunicat Fundația Mondială a Naturii (WWF). În acest an, această zi aproape a revenit la nivelul din 2019, după ce a scăzut în 2020, din cauza restricțiilor impuse la nivel mondial în lupta împotriva pandemiei COVID-19.
“Anul acesta, doi factori principali au contribuit la avansarea zilei depășirii, și anume creșterea cu 6,6% a amprentei noastre a carbonului față de 2020 și scăderea cu 0,5% a biocapacității forestiere mondiale”, precizează organizația nonguvernamentală (ONG) ecologistă.
Această scădere are, în mare parte, drept cauză “vârful” despădurii în Amazonia, potrivit WWF. Data “zilei depășirii” este calcuată anual de către ONG-ul american Global Footprint Network. Potrivit Global Footprint Network, în România “ziua depășirii” a fost la 21 iunie.
Beijingul trimite un “luptător lup” ca ambasador la Washington
China a trimis la Washington un ambasador cunoscut pentru intransigența sa, Qin Gang, într-un moment în care relațiile dintre primele două puteri mondiale sunt “în impas”, potrivit diplomației chineze.
Qin Gang, a cărui numire nu a fost confirmată din sursă oficială în pofida numeroaselor zvonuri, a sosit miercuri pe aeroportul JFK din New York, a anunțat ambasada Chinei la Washington, difuzând fotografii ale noului ambasador purtând o mască cu un steag roșu ieșit în evidență.
Qin Gang și-a creat o reputație de “luptător lup”, această nouă rasă de diplomați chinezi cunoscuți pentru tonul lor agresiv față de țările occidentale. Cu toate acestea, la sosirea sa, el a fost conciliant față de gazdele sale. “Mă voi strădui să clădesc canale de comunicare și de cooperare cu toate sectoarele din Statele Unite și voi acționa pentru a pune din nou pe drumul cel bun relația China-SUA”, a promis el, conform afirmațiilor raportate de ambasada sa.
Hong Kong, Taiwan, Xinjiang, drepturile omului, comerț, tehnologii și originile COVID-19: nu lipsesc subiectele de controversă dintre cele primele două puteri mondiale, iar președintele american, Joe Biden, nu a schimbat până în prezent politica de confruntare urmată de predecesorul său Donald Trump.
Noua administrație americană nu a numit deocamdată un ambasador la Beijing, dar informații apărute în presă mizează pe numirea diplomatului de carieră Nicholas Burns.
Speranțe nule de găsire în viață a persoanelor dispărute după explozia de la Leverkusen
Cei cinci angajați dați dispăruți în urma unei explozii, marți, într-o instalație de tratarea deșeurilor în Germania, care s-a soldat cu doi morți, probabil că au murit, a anunțat Frank Hyldmar, CEO-ul grupului Currenta, proprietarul instalației, o fostă filială a Bayer. “Estimăm, din nefericire, că nu-i vom găsi pe dispăruți în viață”, a anunțat, la Leverkusen (vest), Frank Hyldmar.
Patru dintre cele cinci persoane date dispărute sunt angajați ai Currenta, iar a cincea este un coleg de la o societate externă, a precizat el. Explozia, care s-a auzit pe o rază de câtea zeci de kilometri, a degajat o imensă coloană de fum negru.
Directorul parcului industrial specializat în chimie - în apropierea căruia a avut loc sinistrul - Lars Friedrich a recunoscut marți că speranța de a găsi dispăruții în viață scad.
Operațiuni de salvare au avut loc miercuri, însă au fost îngreunate de căldura care se degajă în continuare la fața locului. Salvatorii este necesar să țină totodată cont de o posibilă prezență a unor substanțe toxice, deoarece deflagrația a provocat un incendiu la cuve cu solvenți chimici.
Explozia - care a rănit, de asemenea, 31 de persoane, între care una grav - a provocat un șoc la Leverkusen, un oraș industrial cu aproximativ 160.000 de locuitori și un fief al gigantului Bayer. Autoritățile le-au cerut locuitorilor “să se ducă în camere închise, să oprească climatizarea și, ca măsură de precauție, să țină ferestrele și ușile închise”.
Tulpina delta se răspândește în China
Un ultim val - limitat - de COVID-19 a cuprins mai multe provincii din China, inclusiv Beijingul, au anunțat ieri autoritățile, care se confruntă cu o răspândire a variantei indiene (delta) a SARS-CoV-2. China, unde a fost descoperit noul coronavirus prima oară, la sfârșitul lui 2019, practic a oprit epidemia în primăvara lui 2020.
Însă ultimul val, reperat la Nankin, la 20 iulie, este mai răspândit din punct de vedere geografic în țară, de mai multe luni. Identificată inițial la nouă angajați ai aeroportului fostei “capitale din sud”, contagiunea afectează 171 de persoane în provincia Jiangsu, care se învechienază cu Shanghai, și a pătruns în cel puțin alte patru provincii.
Majoritatea persoanelor contaminate a fost deja vaccinată, potrivit autorităților din Jiangsu, ceea ce provoacă îngrijorări cu privire la eficiența vaccinurilor chinezești împotriva tulpinei indiene.
China, cea mai populată țară din lume, a administrat 1,6 miliarde de doze de vaccin antiCOVID - exclusiv “Made in China” -, însă fără să spună câți locuitori au fost vaccinați complet. Obiectivul Beijingului este să imunizeze 65% din populație - 1,4 miliarde de locuitori - până la sfârșitul anului.
O altă comntaminare afectează China pe la frontiera cu Myanmarul și amenință politica chineză a “toleanței zero” față de noul coronavirus.
Un oraș polonez pierde fonduri europene și norvegiene pentru că s-a declarat “zonă liberă de LGBT”
Orașul Swidnik, din estul Poloniei, nu va mai putea obține fonduri europene și norvegiene în valoare totală de 8,8 milioane de euro după ce a adoptat o rezoluție prin care se declară “zonă liberă de LGBT”, a anunțat ieri televiziunea poloneză. Alte circa 100 de municipalități poloneze s-au declarat începând din 2019 “zone libere de LGBT”. În prezent mai sunt circa 90, după ce între timp unele au renunțat la acest demers în urma amenințărilor Comisiei Europene că le va suspenda fondurile europene.
Primarul din Swidnik a declarat că decizia luată de administrația sa reprezintă o “poziție, nu o opoziție” și a criticat acțiunea Comisiei Europene de a sancționa economic o asemenea hotărâre.
În schimb, opoziția liberală a trimis administrației orașului “facturi” cu fondurile pierdute, cerând membrilor acesteia “să plătească din propriul buzunar” sumele cu care ar fi trebuit să fie cumpărate mașini pentru poliția locală și să se construiască un nou centru civic și o piață ecologică.
Liderul partidului conservator polonez de guvernământ Lege și Justiție (PiS), Jaroslaw Kaczynski, a avertizat că “ideologia LGBT”, pe care a descris-o drept o “mișcare din import”, “amenință identitatea noastră, națiunea noastră, existența ei și statul polonez”.
Raport: Temperatura în Regatul Unit riscă să depășească vara 40°C
Regatul Unit riscă să înregistreze temperaturi de peste 40°C vara, chiar dacă încălzirea globală a planetei ar fi limitată la 1,5°C, au avertizat joi meteorologii. Acest prag al încălzirii globale corespunde celui mai ambițios obiectiv stabilit prin Acordul de la Paris privind limitarea încălzirii globale față de perioada preindustrială, pe care președinția britanică a COP26, prevăzută în noiembrie la Glasgow, speră să-l mențină “în viață”.
Acest obiectiv, afirmă numeroși cercetători, este foarte nerealist.
“Dacă adăugăm încă 0,3°C”, aceste valuri de căldură “vor devenit tot mai intense. S-ar părea că vom avea 40°C în Regatul Unit, în pofida faptului că nu am cunoscut niciodată acest tip de temperatură”, a anunțat directoarea generală a Royal Meteorological Society, Liz Bentley, la publicarea raportului britanic din 2020 privind modificările climatice.
Cea mai mare temperatură înregistrată vreodată în Marea Britanie este de 38,7°C - la 25 iulie 2019, la Cambridge. “Atingerea unei încălziri cu 1,5°C va fi un lucru pe care nu-l vom vedea doar o dată sau de două ori”, ci va fi “un lucru pe care-l vom vedea în mod regulat”, apreciază ea.
Autorul acestui raport, Mike Kendon, a estimat la BBC că o temperatură de 40°C, vara, în Regatul Unit este “plauzibilă” și a subliniat că încălzirea globală se manifestă deja în regat, la fel ca în restul lumii.
