Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: O crimă nerezolvată care pasionează SUA de trei decenii a ajuns la deznodământ

Ziarul de Vrancea
11 mar 2023 606 vizualizări

La mai bine de un sfert de secol după ce studenta Kristin Smart a dispărut în ceea ce a devenit una dintre cele mai cunoscute crime nerezolvate din California, bărbatul găsit vinovat în cele din urmă pentru uciderea ei a fost condamnat vineri la închisoare pe viață, dintre care cel puțin 25 de ani cu executare, relatează presa americană.

Pedeapsa cu închisoare pe viață impusă fostului coleg de clasă al lui Smart, Paul Flores, pedeapsa maximă conform sistemului penal actual din California, a fost anunțată vineri de procurorul districtului San Luis Obispo.

“Astăzi, sistemul nostru de justiție penală și victimă a făcut în sfârșit dreptate pentru Kristin Smart”, a transmis procurorul Dan Dow într-un comunicat.

Paul Flores, în vârstă de 46 de ani, a fost găsit vinovat de un juriu format din 12 membri în octombrie 2022, la finalul unui proces de trei luni. El fusese arestat și acuzat de moartea lui Kristin Smart în aprilie 2021.

Un juriu separat l-a achitat pe tatăl acuzatului, Ruben Flores, care fusese acuzat că a ajutat la ascunderea cadavrului lui Smart.

O crimă fără cadavru

Kristin Smart avea 19 ani când a dispărut, la 25 mai 1996, de la Universitatea Politehnică de Stat din California, care are campusul în comitatul San Luis Obispo, la aproximativ 240 km la nord-vest de Los Angeles. Ultima dată fusese văzută întorcându-se în căminul ei de la o petrecere care a avut loc în afara campusului, în jurul orei 2 dimineața.

Procurorii l-au acuzat pe Flores că a ucis-o în timpul unui viol sau al unei tentative de viol în camera sa de cămin. Rămășițele lui Smart nu au fost găsite însă niciodată, deși anchetatorii au căutat corpul ei în 18 locuri.

Flores, care ani de zile a fost principalul suspect în cazul dispariției tinerei, le-a spus anchetatorilor că a plecat de la aceeași petrecere cu Kristin Smart, dar s-a despărțit de ea la un bloc de căminul unde stătea ea. În orice caz, el a fost ultima persoană care a văzut-o în viață.

Dispariția lui Smart a zguduit orașul San Luis Obispo din California, fără să se înregistreze prea multe progrese în acest caz timp de mai bine de două decenii. Smart a fost declarată oficial moartă de autorități în 2002.

Noi dovezi și martori descoperiți de jurnalistul independent Chris Lambert în cadrul podcastului său documentar din 2019 “Your Own Backyard” i-au ajutat pe anchetatori să rezolve cazul.

Ca răspuns la întârzierile în investigarea acestui caz, Congresul statului a adoptat o lege care cere colegiilor și universităților să împărtășească mai rapid informațiile despre studenții dispăruți cu poliția din afara campusului.

În 2021, noi dovezi au determinat autoritățile să îi aresteze pe Flores și pe tatăl său, Ruben Flores, în legătură cu moartea lui Kristin Smart. Anchetatorii au venit la locuința lui Ruben Flores și au folosit un radar de penetrare a solului, au săpat pe proprietate cu ajutorul unor unelte manuale și au recuperat obiecte ca probe. Procurorii l-au acuzat și pe tatăl lui Flores că a ajutat la mutarea cadavrului fetei în locuința sa din Arroyo Grande și că a ascuns rămășițele acesteia sub terasa sa pentru o perioadă de timp.

După condamnarea lui Flores, în octombrie, șeriful Ian Parkinson a promis că acest caz va rămâne deschis până când rămășițele lui Smart vor fi găsite și returnate familiei sale.

Înainte de a pronunța, vineri, sentința, judecătoarea Jennifer O'Keefe a declarat că Flores a continuat să drogheze și să agreseze femei printr-un “comportament de prădător sexual” care s-a întins de-a lungul întregii sale vieți de adult. “Meritați să vă petreceți fiecare zi care v-a rămas în spatele gratiilor”, i-a spus judecătoarea condamnatului.

Adresându-se instanței în numele acuzării, procurorul adjunct Chris Peuvrelle l-a numit pe acuzat “un adevărat psihopat”. Flores își susține nevinovăția, dar procurorii spun că minte.

Un mercenar Wagner a încercat să intre în Moldova

n în decurs de o săptămână, peste 180 de străini care voiau să vină în țară au fost respinși la frontieră

În ultimele șapte zile, 182 de străini și 46 de mijloace de transport care au vrut să intre în Republica Moldova au fost respinși la frontieră, printre aceștia numărându-se și un reprezentant al Grupării Wagner, compania rusă de mercenari fondată de oligarhul Evgheni Prigojin, un apropiat al Kremlinului.

Un reprezentant al structurii private militare din Federația Rusă Wagner ar fi încercat să ajungă săptămâna aceasta în Republica Moldova. El a fost depistat la Aeroportul internațional Chișinău, iar polițiștii de frontieră nu i-au autorizat intrarea în țară, a anunțat duminică Poliția de Frontieră, potrivit NewsMaker.

„Atragem atenția că măsurile întreprinse, bazându-se pe analiza de risc și a informațiilor obținute în comun cu autoritățile naționale, inclusiv prin schimbul de informații cu partenerii internaționali, a permis depistarea în fluxul de pasageri, în punctul de trecere a frontierei de stat Aeroportul Internațional Chișinău, a unui cetățean care a fost identificat ca și un posibil reprezentant al unei companii private militare din Federația Rusă (Wagner). Cetățeanului în cauză nu i-a fost autorizată trecerea frontierei de stat, fiind întors pe cale aeriană în statul de pornire”, a comunicat duminică Poliția de Frontieră, care a făcut publice și o serie de fotografii. Potrivit aceleiași surse, în ultimele șapte zile, au primit refuz de intrare în Republica Moldova 182 de cetățeni străini și 46 de vehicule.

Anunțul vine în condițiile în care sunt convocate moi proteste la Chișinău, iar în ultima vreme, atât autoritățile din Moldova, cât și serviciile americane de informații au avertizat că există planuri ale Moscovei de a destabiliza situația din țară prin provocări la proteste puse la cale de reprezentanți ai serviciilor sub acoperire civilă.

Un tânăr care avea un rucsac cu însemnele grupării lui Prigojin a fost reținut sâmbătă la Praga, în timpul unor proteste organizate de un politician cu poziții pro-Kremlin, proteste care au degenerat în cele din urmă în confruntări cu poliția, după ce manifestanții au vrut să intre în clădirea Muzeului Național pentru a smulge un steag ucrainean arborat pe clădire.

Accident uriaș pe autostrada M1 din Ungaria

n cel puțin o persoană a murit, și 39 au fost transportate la spital, după o coliziune în lanț

Trupul neînsuflețit al unei persoane a fost găsit sub resturile unei mașini care a ars în urma accidentului de pe autostrada M1 din Ungaria, a anunțat ieri Poliția, fără a oferi detalii despre identitatea victimei. În total, 39 de persoane au fost transportate la spitale, după acest accident. Potrivit informațiilor făcute publice de Poliția din Ungaria, în timpul îndepărtării autovehiculelor avariate în accidentul de pe M1, a fost găsit trupul neînsuflețit al unei persoane. Cercetările la locul accidentului erau ieri dimineață încă în desfășurare.

Potrivit presei ungare, 39 de persoane au fost transportate la spitale din Gyor, Tatabánya, Székesfehérvár și Budapesta. Poliția anunța anterior că accidentul s-a produs în jurul orei 14:25 și în total cinci camioane și 37 de autoturisme s-au ciocnit pe tronsonul kilometrului 26 al autostrăzii M1, pe sensul de ieșire din Budapesta.

Potrivit datelor preliminare, în urma accidentului au ars 19 vehicule, iar în total 36 de persoane au fost rănite, dintre care o persoană a suferit leziuni care îi pun viața în pericol, iar 13 persoane au suferit răni grave.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunța că din primele informații obținute în urma accidentului produs în Ungaria reieșea că au fost implicați și trei cetățeni români, dintre care unul a fost grav rănit.

Senatul francez a votat noua reformă a pensiilor propusă de Macron

Senatul francez a adoptat sâmbătă seară planul nepopular de reformă a pensiilor al președintelui Emmanuel Macron, în timp ce pe străzile din întreaga țară francezii au ieșit în a șaptea zi de manifestații naționale, care însă nu au fost de amploarea așteptată, relatează Reuters și AFP.

Într-un Senat dominat de centru-dreapta, 195 de membri ai camerei superioare a parlamentului francez au votat în favoarea textului de lege, a cărui măsură-cheie este creșterea vârstei de pensionare cu doi ani, la 64 de ani, în timp ce 112 de voturi au fost împotrivă.

Protestele și grevele continue, care au afectat rafinăriile, transportul public și colectarea gunoiului, au ca scop să facă presiuni asupra guvernului pentru a retrage proiectul de lege, despre care executivul spune că este esențial pentru ca sistemul de pensii să nu intre în colaps. Votul din Senat vine după zece zile de dezbateri aprinse, oferind guvernului un prim succes legislativ pentru acest text de lege foarte contestat. Premierul Elisabeth Borne nu și-a ascuns satisfacția după acest vot. “Un pas important a fost făcut”, a declarat ea, convinsă că “există o majoritate” în parlament pentru adoptarea reformei.

Proiectul emblematic al celui de-al doilea mandat de cinci ani al lui Emmanuel Macron își va continua parcursul legislativ și se apropie de o săptămână decisivă. Un vot crucial este așteptat joi în Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului.

În tabăra de stânga, senatorul socialist Monique Lubin a denunțat o reformă “brutală”. “Este o zi neagră pentru toți angajații din această țară”, a comentat ea.

O nouă zi de greve și proteste la nivel național este planificată pentru miercuri. Sindicatele vor să mențină presiunea și să continue să demonstreze că marea majoritate a populației rămâne hotărâtă să spună nu proiectului de lege propus.

Sâmbătă, însă, potrivit cifrelor Ministerului de Interne, numai 368.000 de manifestanți au mărșăluit prin orașele franceze, în condițiile în care autoritățile se așteptau să participe până la 1 milion de persoane.

Sondajele de opinie arată că majoritatea alegătorilor se opun planului lui Macron, dar o proporție mult mai mică susțin acțiunile de grevă.

Prigojin vrea să candideze la președinția ...Ucrainei

Șeful forței de mercenari ruși Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat sâmbătă, prin intermediul unui mesaj video, că va candida la alegerile prezidențiale de anul viitor - însă nu în Rusia, așa cum s-a speculat temporar, ci “în Ucraina”.

Liderul Wagner, în vârstă de 61 de ani, este cunoscut pentru faptul că își ironizează adversarii. În aceeași înregistrare video, postată pe contul său de Telegram, Prigojin afirmă că forța Wagner are nevoie de 10.000 de tone de muniție pe lună pentru bătălia pentru orașul Bahmut din estul Ucrainei. El a filmat videoclipul pe acoperișul unei clădiri din orașul distrus în mare parte, la aproximativ 1,2 kilometri de centrul administrativ deținut de trupele ucrainene.

Patronul Wagner a spus că nimeni de la Moscova nu trebuie să aibă vreo îngrijorare că ar avea ambiții politice, prin urmare ar trebui să i se livreze fără rezerve cantitățile de muniție solicitate. Prigojin a evaluat costurile lunare la o jumătate de miliard de dolari.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) a raportat noi progrese ale trupelor rusești în oraș, care a fost scena unor lupte aprige în ultimele opt luni.

Tom Hanks, marele “câștigător” la premiile Zmeura de Aur

Tom Hanks, un gigant al cinematografiei, recompensat de două ori la Oscaruri, și-a adăugat la colecția de distincții două premii mult mai puțin invidiate, sâmbătă, la Zmeura de Aur (Razzie Awards), care parodiază ceremoniile hollywoodiene și “recompensează” cele mai neinspirate filme și interpretări ale anului.

Organizatorii premiilor Zmeura de Aur, trofeele anti-Oscar, au considerat că Tom Hanks a avut cea mai neinspirată interpretare a anului într-un rol secundar în filmul biografic “Elvis”, în care l-a întruchipat pe managerul lui Elvis Presley. Filmul s-a bucurat de mare succes în rândul criticilor, totalizând opt nominalizări la Oscaruri - inclusiv la categoria dedicată celui mai bun actor, pentru Austin Butler, care l-a interpretat pe “Regele rock'n'roll”.

Interpretarea lui Tom Hanks nu a avut parte, din păcate, de aceeași primire. Criticile nu au fost îngăduitoare cu vedeta, al cărei aspect fizic a fost modificat cu proteză - considerată prea vizibilă - pentru a-l întruchipa pe colonelul Tom Parker.

Organizatorii au acordat, de asemenea, premiul “cel mai neinspirat cuplu de pe ecran” lui Tom Hanks și “feței lui încărcate cu latex (și accentului său ridicol)”. Actorul a reușit, cel puțin, să evite o victorie la teribila categorie “cel mai prost actor”, la care fusese de asemenea nominalizat. Interpretarea sa din remake-ul Disney “Pinocchio”, în care a jucat rolul lui Gepetto, a fost considerată mai puțin neinspirată în comparație cu cea din “Morbius” a lui Jared Leto, un obișnuit al premiilor Zmeura de Aur.

“Blonde”, pelicula biografică despre Marilyn Monroe, a fost numită “cel mai prost film” al anului. Golden Raspberry Awards, numele oficial al premiilor Zmeura de Aur, denumite și Razzies, au fost inventate într-un bar din Los Angeles în anul 1981 de foști studenți în arte cinematografice și de profesioniști din industria de la Hollywood. În mod tradițional, aceste premii sunt decernate cu o zi înainte de ceremonia Oscarurilor.

Organizatorii, care satirizează de obicei celebrele distincții hollywoodiene, au dat de această dată dovadă de auto-parodiere atribuindu-și un premiu pentru nominalizarea unei actrițe trecută recent de copilărie. Ei au anulat luna trecută nominalizarea lui Ryan Kiera Armstrong pentru rolul , din “Firestarter”, pe care l-a interpretat la vârsta de 12 ani.

Reprezentanții premiilor Zmeura de Aur nu sunt la primul pas greșit. Anul trecut, ei au creat o categorie dedicată exclusiv interpretărilor considerate dezamăgitoare ale lui Bruce Willis. Organizatorii au retras premiul după ce familia actorului a anunțat că acesta suferă de o tulburare cognitivă, fiind diagnosticat ulterior ca o formă de demență incurabilă. AGERPRES

Fostul ministru de finanțe grec Yanis Varoufakis, atacat violent de indivizi cu cagule

Politicianul opoziției de stânga din Grecia, Yanis Varoufakis, a avut nevoie de spitalizare după ce a fost atacat de un grup de aproximativ 20 de persoane la ieșirea dintr-un restaurant, au anunțat sâmbătă mai multe media elene. La început Varoufakis, 61 de ani, a fost insultat din stradă. Când a ieșit pe ușă, el a fost atacat de mai mulți indivizi cu cagule, care l-au aruncat la pământ, l-au lovit cu picioarele și cu pumnii în față, ceea ce a avut ca rezultat fracturarea nasului. În urma atacului, Varoufakis a fost spitalizat. El și-a exprimat recunoștința pe Twitter pentru solidaritatea de care a avut parte după atac, negând informațiile conform cărora atacatorii proveneau din grupuri de extremă stângă.

“Nu erau anarhiști, de stânga, comuniști sau membri ai vreunei mișcări”, a scris el pe Twitter în limba engleză. “Bătăuși plătiți și așa și arătau, care au invocat în mod stângaci minciuna că m-aș fi vândut troicii (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional /FMI/ și Banca Centrală Europeană /BCE/). Nu-i vom lăsa să ne dezbine. Înainte!”, a afirmat el.

Partidul său, Mera25, a calificat atacul drept “fascist”.

Profesor de economie care nu era foarte cunoscut la nivel internațional la acea vreme, Varoufakis a ajuns în lumina reflectoarelor în timpul crizei datoriilor din 2015, când era ministru de finanțe. În prezent este deputat în parlament.

Sate acoperite de cenușă după erupția vulcanului Merapi din Indonezia

Vulcanul Merapi din Indonezia, unul dintre cei mai activi din lume, a erupt sâmbătă, aruncând fum și cenușă care au acoperit satele din apropierea craterului. Observatorul Vulcanului Merapi a estimat că norul de cenușă a ajuns la 3.000 de metri deasupra vârfului.

Un ofițer de serviciu la unul dintre posturile de observare a declarat că cel puțin opt sate din apropierea vulcanului au fost afectate de cenușa vulcanică. Casele și drumurile dintr-un sat din apropierea vulcanului au fost acoperite de cenușă, arată imaginile difuzate de postul local de televiziune Kompas TV.

Nu au fost raportate deocamdată victime, a declarat agenția indoneziană de gestionare a dezastrelor (BNPB).

Există aproape 130 de vulcani activi în Indonezia, un arhipelag format din peste 17.000 de insule și insulițe situat pe “Cercul de foc” al Pacificului.

Meloni a cântat la karaoke cu Salvini după dezastrul din Calabria, cu 74 de morți

Politicieni din opoziție și lideri de opinie din Italia au criticat dur imaginile virale în care premierul Giorgia Meloni și ministrul infrastructurii și transporturilor Matteo Salvini au făcut împreună karaoke la petrecerea de 50 de ani a liderului Ligii, vineri seara, la Roma, în contextul în care încă se mai găsesc cadavre în urma naufragiului din 26 februarie în largul coastelor Calabriei, transmit ANSA și EFE.

O înregistrare video cu lidera partidului Fratelli d'Italia (FdI, Frații Italiei), Giorgia Meloni, și liderul Ligii, Matteo Salvini, cântând la petrecerea aniversară La canzone di Marinella - una dintre cele mai cunoscute melodii ale cantautorului Fabrizio De Andre, despre o imigrantă găsită moartă într-un râu din nordul Italiei - a fost postată pe rețelele de socializare de Nicola Porro, redactor-șef adjunct al cotidianului Il Giornale. La eveniment a participat și Silvio Berlusconi, liderul Forza Italia, celălalt partid din coaliția aflată la guvernare.

Meloni a organizat joi o ședință de guvern la Cutro, localitate în largul căreia s-a scufundat o ambarcațiune cu aproximativ 200 de migranți și din care au supraviețuit doar 80. Până în prezent au fost găsite cadavrele a 74 de persoane, dintre care 30 de minori.

Cu toate acestea, niciun membru al guvernului nu a mers la Palatul sporturilor unde au fost depuse sicriele victimelor, în timp ce președintele Republicii, Sergio Mattarella, și lidera Partidului Democrat (PD, opoziție), Elly Shlein, au făcut-o.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.