MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Nu colonialismului euro!”
Bulgarii sunt împărţiţi în privinţa euro, după ce moneda unică va fi adoptată de la 1 ianuarie 2026
Bulgaria a primit, miercuri, aprobarea Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene de a adera la euro de la 1 ianuarie 2026. În ciuda beneficiilor preconizate de adoptarea monedei unice europene, mulţi bulgari sunt însă sceptici. Corupţia generalizată, inegalitatea flagrantă a veniturilor şi o criză politică de patru ani marcată de o serie de alegeri anticipate şi coaliţii fragile au erodat încrederea în autorităţi. Mulţi se tem de o creştere a preţurilor în timpul tranziţiei, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări care au aderat în ultimul deceniu, relatează Reuters.
Un sondaj Eurobarometru publicat luna trecută de Comisia Europeană a indicat că 50% dintre bulgari nu susţin moneda comună, faţă de 46% în noiembrie.
„Când nu ai încredere în instituţiile din ţară, este mult mai greu să faci orice tranziţie, mai ales când vine vorba de aderarea la euro”, a declarat pentru Reuters Petăr Ganev, cercetător principal la Institutul pentru Economie de Piaţă din Bulgaria.
Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, odată cu România, va deveni a 21-a ţară care va adopta euro la 1 ianuarie 2026. Schimbarea va facilita fluxurile comerciale şi îi va oferi un loc în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, care stabileşte rata dobânzii.
Guvernul, ale cărui ministere au salutat anunţul ca un rezultat meritat după un efort de zece ani, a declarat miercuri că va depune eforturi pentru a preveni practicile care ar putea compromite încrederea în trecerea la moneda euro. „Este important să se asigure o monitorizare constantă a preţurilor, astfel încât cetăţenii şi companiile bulgare să poată fi siguri că nu vor fi permise creşteri nejustificate ale preţurilor în această perioadă”, a declarat ministrul finanţelor, Temenuzhka Petkova, într-o conferinţă de presă.
Guvernatorul băncii centrale, Dimităr Radev, a declarat că infrastructura tehnică şi logistică deja construită ar trebui să fie adaptată la zona euro, iar banca va ajuta guvernul să desfăşoare o campanie de informare despre euro.
Igor Rughe, managerul unui hotel dintr-o staţiune de schi din sudul Bulgariei, a salutat miercuri vestea că Comisia Europeană a dat undă verde ţării sale pentru aderarea la zona euro anul viitor. Aprobarea ar putea însemna mai mulţi turişti străini şi investiţii pentru cea mai săracă ţară din UE. „Va fi mult mai uşor pentru toată lumea din zona euro să înţeleagă valoarea noastră şi să înţeleagă că Bulgaria este una dintre cele mai atractive ţări pentru vacanţele de iarnă şi de vară”, a declarat Rughe, care administrează două hoteluri în oraşul Bansko.
Produsele de uz cotidian din magazine sunt deja afişate atât în euro, cât şi în leva bulgărească, pentru a obişnui populaţia cu conversia. Cu toate acestea, opoziţia politică vocală rămâne puternică.
Mii de persoane au participat miercuri la un protest organizat de Partidul Renaşterea, de extremă dreapta, în faţa Parlamentului din Sofia. Manifestanţii au fluturat steaguri bulgare şi au scandat „nu colonialismului euro”.
Cu un salariu mediu lunar de 2.443 leva (1.249 de euro), Bulgaria este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. Populaţia din zonele rurale din afara Sofiei va fi cea mai vulnerabilă la inflaţie.
Nikola Raghev, un pensionar de 75 de ani, vindea legume, marţi, în oraşul Pernik, la aproximativ 20 de kilometri vest de Sofia. El era îngrijorat că euro va sărăci şi mai mult ţara. „Schimbarea va fi dificilă. Oamenii au sărăcit foarte mult şi numără stotinki (bani mărunţi) când fac cumpărături, nu euro”, a spus el.
Mexic: Amendă de 36.400 de dolari pentru cântece care elogiază traficanții de droguri
Un grup mexican de muzică regională a fost amendat cu aproximativ 36.400 de dolari pentru interpretarea unor cântece care glorifică cartelurile, au anunțat miercuri autoritățile orașului Chihuahua (nord), informează AFP.
Formația Los Tucanes de Tijuana a cântat sâmbăta trecută la un târg, iar o treime din repertoriu au fost ““narcocorridos”“, cântece care elogiază traficanții de droguri.
“Dintre cele 37 de melodii interpretate, 12 făceau apologia infracțiunii sau aluzie la autori de fapte ilegale”, a explicat la televiziune Pedro Oliva, director adjunct în administrația municipală din Chihuahua, capitala statului cu același nume de la frontiera cu Statele Unite.
Formației i-a fost interzis să concerteze între 2008 și 2023 la Tijuana, un oraș de graniță unde grupul s-a format în 1987. De asemenea, membrii trupei au fost acuzați că au salutat un narcotraficant în timpul unui concert.
Mai multe state mexicane au impus restricții acestui subgen controversat al muzicii regionale, care cunoaște o expansiune puternică chiar și dincolo de granițele țării.
Dovada: Peso Pluma, care îmbină corridos cu rap și hip-hop, a fost al șaptelea cel mai ascultat artist din lume în 2024, potrivit Spotify, într-un top 10 care îi include pe Taylor Swift, Bad Bunny și Kanye West.
Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a respins ideea de a interzice cântecele care glorifică traficanții de droguri, preferând să lanseze un concurs muzical “pentru pace și împotriva dependențelor”, pentru a contracara influența narcoculturii în rândul tinerilor.
Administrația Trump a revocat acum două luni viza formației Los Alegres del Barranco, după ce, în timpul unui concert, aceasta a difuzat imagini care făceau aluzie la cartelul Jalisco Nueva Generación (CJNG).
La sfârșitul lunii mai, membrii grupului Grupo Firme au anulat un concert în Statele Unite, deoarece vizele lor făceau obiectul unei “revizuiri administrative” din partea ambasadei americane, au indicat aceștia într-un mesaj postat pe Instagram.
Unii muzicieni au fost vizați de violențele cartelurilor de droguri. Joia trecută, autoritățile au confirmat asasinarea a cinci membri ai formației muzicale Fugitivo, dispăruți cu câteva zile înainte în statul Tamaulipas (nord-est).
Crima a fost atribuită Cartelului Golfului, desemnat drept “organizație teroristă” de către guvernul american în februarie, la fel ca și CJNG.
Putin a discutat la telefon cu Papa Leon al XIV-lea despre războiul din Ucraina
președintele rus a acuzat Kievul că vrea să escaladeze conflictul
Preşedintele rus Vladimir Putin a discutat miercuri la telefon cu Papa Leon al XIV-lea despre Războiul din Ucraina şi i-a spus că vrea să ajungă la pace prin mijloace ”diplomatice”, dar a acuzat Kievul de faptul că vrea să ”escaladeze” ostilităţile, relatează AFP. ”Vladimir Putin a atras atenţia asupra faptului că regimul de la Kiev mizează pe escaladarea conflictului şi desfăşoară acţiuni de sabotaj împotriva unor infrastructuri civile pe teritoriul rus”, anunţă într-un comunicat Kremlinul.
Liderul rus ”şi-a reafirmat interesul faţă de realizarea păcii prin mijloace politice şi diplomatice, subliniind că, pentru a se ajunge la o rezolvare definitivă, dreaptă şi globală a crizei, este necesar să se elimine cauzele profunde”, potrivit Kremlinului.
După două runde de negocieri directe între Rusia şi Ucraina la Istambul, Moscova continuă să prezinte cereri maximaliste pentru ca să-şi pună capăt ofensivei - inclusiv o retragere a forşelor ucrainene din cele patru regiuni ucraine a căror anexare a fost revendicată de către Kremlin - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie - şi renunţarea Ucrainei să adere la NATO.
Kievul insistă, la rândul său, asupra unui armistiţiu necondiţionat, pe care Rusia îl refuză, apreciind că el le va permite trupelor ucrainene să se reînarmeze cu ajutor din Occident. Ucraina a desfăşurat în ultimele zile maimulte atacuri pe teritorul rus, inclusiv o operaţiune complexă, ”Pânza de păianjen”, cu drone care a a avariat sau distrus numeroase avioane militare ruseşti - inclusiv bombardiere strategice.
O conversație „constructivă”
Moscova acuză totodată Ucraina de faptul că se află la originea unor explozii care au surpat în weekend două poduri şi deraierea a trei trenuri, soldate cu şapte morţi şi peste 100 de răniţi, inclusiv copii potrivit anchetatorilor ruşi.
Ucraina arevendicat marţi un atac cu explozivi la Podul Crimeea, o infrastructură rutieră şi feroviată uriaşă care leagă Peninsula ucraineană Crimmea, anexată de Moscova în 2014, şi Rusia. Kremlinul cataloghează discuţia lui Vladimir Putin cu Papa Leon al XIV-lea drept ”constructivă”.
Liderul de la Kremlin a criticat în această convorbire telefonică interzicerea de către autorităţile ucrainen a Bisericii Ortodoxe din subordinea Patriarhiei de la Moscova, care avea odinioară cel mai mare număr de credincioşi în Ucraina.
El a cerut Vaticanului ”să se angajeze mai activ în favoarea libertăţii de cult în Ucraina”. Vaticanul a fost considerat în ultimele săptămâni drept un posibil loc de negocieri de pace între Rusia şi Ucraina. Vladimir Putin şi-a exprimat miercuri ”recunoştinţa” faţă de Papa Leon al XIV-lea, ”pentru voinţa sa de a contribui la soluţiionarea acestui conflict”.
Ucraina a doborât mai puţine avioane ruseşti decât a estimat, afirmă oficiali americani
Statele Unite estimează că atacul cu drone al Ucrainei din weekend a lovit până la 20 de avioane de război ruseşti, distrugând aproximativ 10 dintre acestea, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters, un bilanţ care reprezintă aproximativ jumătate din numărul estimat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Cu toate acestea, oficialii americani au descris atacul ca fiind extrem de semnificativ, unul dintre ei avertizând că acesta ar putea determina Moscova să adopte o poziţie mult mai dură în negocierile mediate de SUA pentru a pune capăt unui război care durează de peste trei ani.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus preşedintelui american Donald Trump, într-o convorbire telefonică avută miercuri, că Moscova va trebui să răspundă la atac, a declarat Trump într-o postare pe reţelele sociale. Trump a adăugat că „a fost o conversaţie bună, dar nu una care va duce la pace imediată”.
Ucraina afirmă că a vizat patru baze aeriene din Rusia folosind 117 vehicule aeriene fără pilot lansate din containere aflate în apropierea ţintelor, într-o operaţiune cu numele de cod „Pânza de păianjen”.
Miercuri, Ucraina a publicat imagini în care se vedeau dronele sale lovind bombardiere strategice ruseşti şi aterizând pe antenele cupolei a două avioane militare de spionaj A-50, din care există doar câteva în flota Rusiei.
Cei doi oficiali americani, care au vorbit sub condiţia anonimatului, au estimat că atacurile ucrainene au distrus aproximativ 10 şi au lovit până la 20 de avioane de război în total. Această estimare este mult mai mică decât cea oferită de Zelenski reporterilor de la Kiev, miercuri dimineaţă. El a spus că jumătate din cele 41 de avioane ruseşti lovite sunt prea avariate pentru a putea fi reparate.
Reuters menţionează că nu a putut verifica independent cifrele furnizate de Kiev sau de Statele Unite.
Rusia, care acordă prioritate forţelor sale nucleare ca mijloc de descurajare a Statelor Unite şi a NATO, a îndemnat miercuri Statele Unite şi Marea Britanie să tempereze Kievul.
Rusia şi Statele Unite deţin împreună aproximativ 88% din toate armele nucleare.
Statele Unite afirmă că nu au fost informate de Kiev înainte de acest atac fără precedent.
Războiul din Ucraina se intensifică în ciuda eforturilor depuse de aproape patru luni de Trump, care afirmă că doreşte pace după cel mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial.
Risc de escaladare
Agenţia de securitate internă a Ucrainei, SBU, a declarat că pagubele cauzate Rusiei de operaţiune se ridică la 7 miliarde de dolari, iar 34% dintre avioanele strategice purtătoare de rachete de croazieră au fost lovite pe principalele aerodromuri.
Imaginile din sateliţi comerciali realizate după atacul cu drone ucrainene arată ceea ce experţii au spus că par a fi bombardiere grele ruseşti Tu-95 şi Tu-22 Backfire, bombardiere strategice supersonice cu rază lungă de acţiune, pe care Rusia le-a folosit pentru a lansa atacuri cu rachete împotriva Ucrainei.
Ministerul Apărării din Rusia a recunoscut că Ucraina a vizat aerodromuri din regiunile Murmansk, Irkuţk, Ivanovo, Riazan şi Amur, dar susţine că atacurile au fost respinse în ultimele trei locaţii. De asemenea, a declarat că mai multe aeronave au luat foc în regiunile Murmansk şi Irkuţk.
Atacul a întărit moralul ucrainean după luni de presiune neîncetată pe câmpul de luptă din partea Rusiei şi după numeroase atacuri puternice cu rachete şi drone ale forţelor Moscovei.
De asemenea, a demonstrat că Kievul, chiar dacă reuşeşte cu greu să oprească forţele ruse invadatoare, poate surprinde Moscova în adâncul propriului teritoriu cu atacuri la o distanţă de până la 4.300 km de linia frontului.
Influenţi bloggeri militari ruşi au acuzat autorităţile ruse, în special comandamentul aerospatial, de neglijenţă şi complacere pentru că au permis ca bombardiere cu capacitate nucleară să fie ţintite.
Trimisul special al lui Trump în Ucraina a declarat că riscul escaladării războiului din Ucraina „creşte foarte mult”, mai ales că Kievul a lovit una dintre componentele „triadei nucleare” a Rusiei (armele terestre, aeriene şi maritime). „În domeniul securităţii naţionale, când ataci o parte a sistemului de supravieţuire naţională a adversarului, care este triada sa, triada nucleară, asta înseamnă că nivelul de risc creşte, deoarece nu ştii ce va face cealaltă parte”, a declarat marţi pentru Fox News trimisul lui Trump, Keith Kellogg.
ChatGPT lansează funcţii noi pentru abonaţi
Cea mai populară soluţie de inteligenţă artificială a adăugat posibilitatea accesării documentelor din serviciile cloud şi un mod special pentru şedinţe - funcţii disponibile, deocamdată, doar celor care plătesc abonament. Primul pe listă este aşa-zisul conector, care va permite utilizatorilor să conecteze ChatGPT la servicii de cloud precum Google Drive, Dropbox, Box, Sharepoint sau OneDrive.
Cu acest acces, utilizatorii pot pune chatbot-ului întrebări legate de documentele stocate în cadrul serviciilor de cloud respective. Această facilitate este disponibilă pentru abonaţii ChatGPT Team, Enterprise şi Edu. A doua facilitate, pe care producătorul o numeşte „record mode”, este disponibilă doar pentru conturile ChatGPT Team de 25 de dolari pe lună. Aceasta permite realizarea însemnărilor şi crearea transcrierilor pe marginea şedinţelor, incluzând date, citate şi link-uri către fişiere.
Cu aceeaşi ocazie, OpenAI a dezvăluit că are 3 milioane de abonaţi, de la 2 milioane în luna februarie.
UE cere statelor membre să diminueze rapid utilizarea resurselor de apă
Comisia Europeană a cerut miercuri statelor europene să diminueze utilizarea resurselor de apă până în 2030 din cauza stresului hidric cauzat de încălzirea globală, relatează AFP, preluat de Agerpres.“Deja astăzi, 30% din terenurile europene se confruntă cu deficit de apă în fiecare an. Viitorul nostru depinde de modul în care ne gestionăm apa astăzi”, a subliniat comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall.
Uniunea Europeană a prezentat o strategie de consolidare a securității apei. În ceea ce privește cifrele, Comisia citează obiectivul Franței de a reduce prelevările de apă cu 10% până în 2030, atât din pânzele freatice, cât și din apele de suprafață.
Procentajul de 10% reprezintă “minimum posibil”, a asigurat comisarul Roswall. Potrivit statelor membre, aceasta ar putea implica reducerea prelevărilor sau ameliorarea infrastructurilor pentru a evita scurgerile, a indicat ea.
Bruxelles-ul insistă asupra problemei canalizărilor defecte în UE. Situația variază foarte mult potrivit statelor membre, care pot pierde între 8% și 57% din resursă, potrivit Comisiei Europene. Executivul promite un plan de acțiune de digitalizare în sectorul apei pentru a detecta mai bine aceste scurgeri, de exemplu cu contoare inteligente.
În cooperare cu Comisia, Banca Europeană de Investiții va lansa, de asemenea, un nou program privind apa și gestionarea durabilă a acesteia, cu un buget de 15 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027. În ceea ce privește combaterea poluării, executivul european propune o inițiativă public-privată pentru 2027 care vizează o mai bună detectare și eliminare a PFAS, acești “poluanți eterni” sintetici aproape indestructibili care contaminează apa.
