MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Noul virus: Teamă privind o nouă criză sanitară mondială
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) se reunește azi pentru a decide dacă trebuie să declare “urgență de sănătate publică de anvergură internațională”
Numeroase țări din Asia și-au întărit ieri procedurile de control în fața riscului de propagare a noului virus descoperit în China, asemănător SARS, care a provocat deja moartea a șase persoane în China și i-a determinat pe experți să se teamă de o nouă criză sanitară mondială, informează AFP. De la Bangkok la Hong Kong și din Singapore la Sydney, autoritățile locale operează controale sistematice ale persoanelor care sosesc pe aeroporturi venind din zonele cu risc, după ce Beijingul a confirmat că acest nou tip de coronavirus este transmisibil între oameni. China a recenzat marți 77 de cazuri noi, ridicând numărul total al acestora la aproape 300, în timp ce boala a făcut alte trei victime în orașul Wuhan, epicentrul epidemiei, care a contaminat mai multe alte persoane în Japonia, Coreea de Sud și Thailanda. Tot marți, a fost raportat și primul caz în Taiwan. Alți 922 de pacienți rămân sub observare în spitale chineze, potrivit cifrelor comunicate de autoritățile sanitare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) se reunește azi pentru a decide dacă trebuie să declare “urgență de sănătate publică de anvergură internațională”. Autoritățile din Thailanda au implementat detectoare termice obligatorii pe aeroporturile din Bangkok, Chiang Mai, Phuket și Krabi, pentru pasagerii care provin din zonele chineze expuse riscului. Într-un comunicat, ministrul thailandez al Sănătății, Anutin Charnvirakul, a anunțat că acești pasageri erau controlați “fără excepție” și plasați sub observare, în carantină, timp de 24 de ore, dacă prezintă semne de febră.
“Alertă maximală”
Thailanda primește un sfert din cursele aeriene internaționale care decolează din Wuhan, oraș cu 11 milioane de locuitori, unde boala a fost detectată pentru prima dată, în luna decembrie, într-o piață. Cu ocazia Anului Nou Chinezesc, care începe în acest weekend, aproximativ 1.300 de pasageri vor zbura în fiecare zi pe acest traseu, iar regatul thailandez dorește să evite orice risc de epidemie, în contextul în care sezonul turistic se află la apogeu. În Hong Kong, autoritățile au declarat starea de “alertă maximală”, în contextul în care amintirile legate de epidemia de SARS (Sindrom Acut Respirator Sever), care a făcut mai multe sute de morți în 2002-2003, rămân încă vii în mințile rezidenților. “Suntem pregătiți pentru ce este mai rău. Nu am lăsat garda jos”, a declarat în fața reprezentanților presei Matthew Cheung, numărul doi în executivul din Hong Kong. Aeroportul din oraș, unul dintre cele mai frecventate din lume, a implementat deja controlul termic pentru toți pasagerii. Cei care sosesc din Wuhan trebuie să completeze și un formular. Ei se expun unor sancțiuni care pot să ajungă până la șase luni de închisoare în cazul care aleg să mintă în răspunsurile lor. Vastele frontiere terestre ale Chinei fac la rândul lor obiectul unei supravegheri minuțioase. În Vietnam, ministrul Sănătății a decretat “risc de infecție crescut” și a ordonat controale sporite la frontiera sudică, o zonă de trecere intens circulată între cele două țări. Tulpina incriminată este un nou tip de coronavirus, o familie ce cumprinde un număr mare de virusuri. Ei pot să provoace boli benigne la om (precum răcelile), dar și afecțiuni mai grave, precum SARS. Zhong Nanshan, un cercetător chinez din Comisia Națională pentru Sănătate, a declarat luni seară că transmiterea prin contagiere între persoane “a fost dovedită”. A fost pentru prima dată când o astfel de afirmație a fost făcută public. OMS estimează că animalele par să fie “sursa primară cea mai probabilă” a bolii, cu “o transmitere limitată de la om la om prin contact strâns”. Din 8.096 de cazuri, virusul SARS a făcut 774 de morți pe plan mondial, din care 349 în China continentală și 299 în Hong Kong, potrivit OMS. În epocă, această organizație mondială a criticat vehement autoritățile de la Beijing pentru faptul că au întârziat să decreteze starea de alertă și pentru că au încercat să ascundă amploarea epidemiei.
Cine ar fi noul lider al Statului Islamic
SI este condus în prezent de către un “nearab”, considerat drept unul dintre ideologii organizației, arată ultimele informații ale serviciilor secrete occidentale Unul dintre fondatorii și principali ideologi ai grupării jihadiste Statul Islamic (SI) a fost identificat de mai multe servicii de informații drept succesorul lui Abu Bakr al-Baghdadi la conducerea organizației, părând că Daesh a vrut să-și inducă inamicii în mod deliberat în eroare cu privire la identitatea noului său lider, dezvăluie The Guardian. Potrivit cotidianului britanic, care citează în ediția de luni oficiali din cadrul unor servicii de informații neprecizate, SI este condus în prezent de către Amir Mohammed Abdul Rahman al-Mawli al-Salbi, “considerat drept unul dintre ideologii” organizației. Această informație pare să contrazică anunțul făcut anterior de organizația islamistă. La puțin timp după moartea lui al-Baghdadi, într-o operațiune americană la sfârșitul lui octombrie în Siria, SI l-a desemnat pe Abu Ibrahim al-Hashemi al-Qurashi drept noul “calif al musulmanilor”. Însă acesta din urmă le este necunoscut analiștilor, iar un oficial american de rang înalt l-a catalogat drept un “necunoscut perfect”. Tot potrivit The Guardian, numele dezvăluit de Daesh după moartea lui al-Baghdadi este de fapt doar “un nume de război”. Ziarul britanic scrie că a aflat că al-Salbi a fost numit la doar câteva ore după moartea lui al-Baghdadi , relansând astfel zvonuri cu privire la o reconstruire a SI. Numele de război care circula la acea vreme pentru a-l desemna pe acest înlocuitor - Abu Ibrahim al-Hashimi al-Quraishi - nu le spunea nimic spionilor. Însă la trei luni după instalarea acestuia la conducerea grupării teroriste ei au descoperit și s-au asigurat că este vorba despre aceeași persoană. Serviciile de informații citate de Guardian dețin, pentru moment, puține informații despre locul în care se află al-Salbi, însă estimează că acesta l-ar fi putut urma pe al-Baghdadi către provincia Idleb, dar ar fi preferat până la urmă să rămână într-un orășel la vest de Mosul, în Irak. Mosulul, potrivit The Guardian, a fost un refugiu al liderilor grupării teroriste “care încearcă să se piardă în comunități care se construiesc și reconstruiesc după cinci ani de război și deplasări”.
Pe lista celor mai căutați teroriști
Amir Mohammed Abdul Rahman al-Mawli al-Salbi a fost identificat, însă, de serviciile occidentale de informații. Originar dintr-o familie din cadrul minorității turkmene din Irak, el este unul dintre puținii nearabi de la conducerea SI. Absolvent al Universității de la Mosul, el ar fi jucat un rol-cheie în persecutarea yazidi, o foarte veche comunitate religioasă luată drept țintă în Irak de către jihadiști în 2014. Amir Mohammed Abdul Rahman al-Mawli al-Salbi se află din 2019 pe lista “celor mai căutați teroriști” a Statelor Unite, care oferă o recompensă în valoare de până la cinci milioane de dolari în schimbul unor informații care să permită prinderea acestuia. El este prezentat pe site-ul Departamentului de Stat american drept “succesorul potențial al liderului SI Abu Bakr al-Baghdadi”.
O parte nou descoperită din sistemul imunitar ar putea trata toate tipurile de cancer
O parte nou descoperită din sistemul imunitar uman ar putea trata toate tipurile de cancer, spun oamenii de știință. O echipă de la Universitatea Cardiff a descoperit, prin teste de laborator, o metodă de a anihila cancerul de prostată, sân și plămâni, între altele. Descoperirea lor, publicată în Nature Immunology, nu a fost testată pe pacienți, însă cercetătorii spun că are „un potențial uriaș“. Sistemul imunitar este forma de apărare naturală a organismului uman împotriva infecțiilor, dar atacă și celulele canceroase. Oamenii de știință au căutat moduri „neconvenționale” și nedescoperite până în prezent în care sistemul imunitar atacă tumorile. Ei au găsit o celulă T în sânge. Aceasta este o celulă imună care poate scana corpul pentru a determina dacă există o amenințare ce trebuie eliminată. Diferența este că această celulă poate ataca un spectru larg de cancere. „Există, astfel, șansa de a trata orice pacient”, a declarat profesorul Andrew Sewell pentru BBC. „Înainte, nimeni nu credea că asta poate fi posibil. Sporește șansele pentru un tratament împotriva tuturor cancerelor. Un singur tip de celulă T care poate fi capabilă să distrugă multe tipuri de cancere”. Celulele T au „receptori” care le permit „să vadă” la nivel chimic. Este foarte important că ele lasă țesuturile normale neatinse. Receptorul acestei celule T interacționează cu molecula MR1, care se află pe suprafața fiecărei celule din corpul uman. Este crezut că MR1 marchează sistemului imunitar metabolismul denaturat din celula canceroasă. „Suntem primii care descriu o celulă T care găsește MR1 în celulele canceroase. Asta nu a mai fost făcut până acum”, a spus cercetătorul Garry Dolton. Tratamente pentru cancer cu celule T există deja, iar dezvoltarea imunoterapiei a cunoscut una dintre cele mai importante avansări în domeniu.
Record: Aproape 35.000 de omucideri înregistrate în Mexic în 2019
Mexicul a înregistrat 34.582 de omucideri în 2019, cel mai mare număr după 1997, anul când a început această numărătoare, au anunțat luni autoritățile. Aceasta echivalează cu o medie de circa 95 de omucideri pe zi sau patru pe oră. Mexicul, țară cu 126 de milioane de locuitori, cu o violență devenită endemică, se confruntă cu agravarea problemei începând din 2006, când lupta împotriva traficului de droguri s-a militarizat. După această dată, aproape 275.000 de persoane au fost asasinate în Mexic, potrivit Secretariatului executiv al Sistemului Național de Securitate Publică, fără a se preciza proporția legată de crima organizată. Numărul total de omucideri reprezenta deja un record în 2018, cu 33.743 de cazuri, adaugă organismul oficial. Președintele de stânga al Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador, care a celebrat la 1 decembrie primul său an la putere, susține că violența va scădea datorită luptei împotriva sărăciei și excluziunii, dar și reducând recurgerea la forță împotriva criminalilor. Pentru a combate problema, oficiali mexicani au înaintat în Parlament o propunere de revizuire a sistemului de justiție penală, urmând ca Senatul să adopte luna viitoare planul ce ar putea înlesni cooperarea în domeniul securității cu SUA.
Operațiuni de spionaj a unor “instalatori” ruși la forumul de la Davos
Oficiali elvețieni au descoperit o aparentă operațiune de spionaj a unor ruși care se dădeau drept instalatori la Davos, unde are loc reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial (WEF), a relatat ieri un ziar local, deși poliția nu a confirmat detaliile cheie ale cazului. Potrivit ziarului Tages-Anzeiger, cei doi ruși au fost verificați de poliția elvețiană în august anul trecut în stațiunea de schi, care găzduiește în această săptămână reuniunea WEF a reprezentanților afacerilor și elitei politice globale. Cei doi au prezentat pașapoarte diplomatice și au părăsit țara, scrie ziarul. Poliția din cantonul Grisons în estul Elveției a declarat că doi bărbați cu pașapoarte diplomatice ruse au făcut obiectul unei verificări de rutină a identității la Davos în august 2019, dar nu a fost stabilită o legătură între vizita lor și WEF. “Este adevărat că am verificat doi cetățeni ruși la Davos și că ei s-au identificat cu pașapoarte diplomatice, dar noi nu am putut fi siguri de niciun motiv pentru a-i reține. Ei au fost lăsați să plece”, a declarat o purtătoare de cuvânt a poliției cantonale, adăugând că poliția nu i-a identificat niciodată pe bărbați drept instalatori. Un purtător de cuvânt al ambasadei ruse la Berna a respins informația apărută în presă, declarând că doi diplomați ruși acreditați în afara Elveției au fost verificați și lăsați să își continue drumul. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a declarat la Moscova că nu era la curent cu incidentul. Managerul fondurilor de investiții Bill Browder, care a condus o campanie de expunere a corupției și pedepsire a oficialilor ruși pe care îi acuză de moartea avocatului său Serghei Magnitski, decedat într-o închisoare din Moscova în 2009 după ce s-a plâns că a fost maltratat, a spus că incidentul arată până unde a ajuns statul rus. “Rușii își iau la țintă în mod activ toți dușmanii din toate țările - ei au resurse uriașe și Davos este un loc important, iar acesta este singurul loc unde eu pot veni pentru a-i contesta personal pe oficialii ruși pentru uciderea lui Serghei Magnitski”, a declarat Browder pentru Reuters Today marți la Davos. Procurorii ruși îl suspectează pe Browder că ar fi ordonat o serie de crime, inclusiv uciderea lui Magnitski, ceea ce finanțatorul a respins ca ridicol.
Un deputat iranian oferă trei milioane de dolari în schimbul uciderii lui Trump
Un deputat iranian a propus ieri să se plătească o recompensă în valoare de trei milioane de dolari “oricui îl va ucide (pe președintele american Donald) Trump”, potrivit agenției iraniene de presă Isna.“În numele poporului provinciei Kerman, noi vom plăti o recompensă (în valoare) de trei milioane de dolari în numerar oricui îl va ucide pe Trump”, a declarat Ahmad Hamzeh în Parlament.Kerman este orașul natal al defunctului general Qassem Soleimani, asasinat la 3 ianuarie într-un atac cu un avion american fără pilot (dronă) în apropiere de aeroportul din Bagdad. După asasinarea generalului iranian - comandantul Forței Al-Qods din cadrul Gardienilor Revoluției, armata ideologică a Republicii islamice -, relațiile dintre Statele Unite și Iran, deja tensionate, s-au tensionat și mai mult.
Trump denunță la Davos “profeții pesimiști” și “predicțiile apocalipsei”
Președintele american Donald Trump a denunțat “profeții pesimiști” și “predicțiile apocalipsei” într-un discurs, ieri, la Davos, la care a asistat și activista în lupta împotriva modificărilor climatice Greta Thunberg, care a deplâns anterior faptul că “nu s-a făcut nimic” în vederea salvării mediului. “Trebuie să-i respingem pe eternii profeți pesimiști și predicțiile lor ale apocalipsei”, a declarat el la Forumul Economic Mondial (WEF), la puțin timp după ce tânăra suedeză și-a exprimat regretul față de faptul că “nu s-a făcut nimic” în vederea opririi modificărilor climatice. După ce a prezentat pe un ton mai degrabă monoton o lungă listă de succese economice și sociale, care au adus Statelor Unite “un boom cum nu s-a mai văzut înainte”, președintele american a lăudat abundenta producție de hidrocarburi a Statelor Unite, “numărul unu mondial al gazelor (naturale) și petrolului”, și independența lor energetică. El nu a spus un cuvânt despre energii regenerabile.În finalul acestui veritabil discurs de campanie electorală, miliardarul republican a apreciat că “frica și îndoiala (nu sunt) modele bune de gândire”, vizând-o mai mult sau puțin direct pe Thunberg.Este dificil să nu se vadă în alocuțiunea sa un mesaj adresat activiștilor mediului și mai ales Gretei Thunberg.
Fostul președinte chinez al Interpolului, condamnat la 13 ani și jumătate de închisoare
Fostul președinte chinez al Interpolului, a cărui dispariție rocambolescă în 2018 a ținut cronica și care a ajuns de la vârful poliției mondiale în închisoare, a fost condamnat ieri, în țara sa, la 13 ani și jumătate de închisoare cu privire la corupție. El nu va face apel. Verdictul este astfel punctul final al unui scandal declanșat în septembrie 2018, când Meng Hongwei dispărea de la sediul din Lyon al organizației polițiste mondiale. Îngrijorată, soția sa Grace alerta poliția franceză. Au trecut aproximativ zece zile înainte ca Beijingul să anunțe că Meng s-a întors în China, unde a fost plasat în închisoare, suspectat de corupție. Lovitura a fost dură pentru imaginea regimului comunist, care l-a pus cu eforturi mari pe unul dintre reprezentanții săi la șefia organizației internaționale cu doar doi ani mai înainte, dar care a considerat că nu era necesar să avertizeze că acesta era interogat de către serviciile sale. Judecat în iunie, Meng a pledat vinovat, după ce a acceptat suma de 14,46 de milioane de yuani (1,86 milioane de euro) drept mită. Puține detalii au fost divulgate, însă faptele care-i sunt reproșate par să nu aibă legătură cu activitatea sa la Interpol. Meng, în vârstă de 66 de ani, cumula această funcție oficială cu cea de viceministru chinez al Securității Publice (poliție).
