MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Noua strategie de luptă a Ucrainei vizează un punct sensibil al armatei ruse
După ce a folosit timp de peste un an drone cu rază medie de acțiune pentru a lovi depozite de muniție, centre de comandă și sisteme de apărare antiaeriană, Ucraina își concentrează acum atenția asupra unui nou obiectiv: logistica armatei ruse.
Potrivit unei analize publicate de Kyiv Independent, această strategie poate crea probleme serioase Moscovei, după cum recunosc chiar și analiști militari ruși.
Ucraina folosește drone cu rază medie de acțiune pentru a lovi ținte aflate la 25-200 de kilometri de linia frontului, iar cele mai noi atacuri vizează camioane de aprovizionare, cisterne și alte vehicule folosite pentru transportul combustibilului, muniției și echipamentelor necesare trupelor de pe front. „Pur și simplu incendiază tot. Cum putem face față acestei situații? Deocamdată nu există nicio soluție”, scrie pe blogul militar rus Victory Volunteers.
Multe dintre atacuri au fost efectuate de Corpul Azov cu ajutorul dronelor „Hornet”, produse de compania Eric Schmidt Perennial Autonomy. Cu un cost de aproximativ 5.000 de dolari, o încărcătură explozivă de 5 kilograme și o rază de acțiune de până la 200 de kilometri, Hornet dispune de funcții de țintire semi-autonomă și poate fi produsă în număr mare.
Această dronă de dimensiuni reduse a devenit o componentă importantă a arsenalului tot mai eficient de drone de atac cu rază medie de acțiune ale Ucrainei, folosite tot mai des pentru a vâna vehicule logistice rusești aflate mult în spatele liniilor frontului.
Succesul inițial al campaniei s-a datorat parțial unei modificări realizate de ucraineni asupra dronelor Hornet. „A fost inițiativa Azov de a adăuga sistemul de comunicații prin satelit Starlink pe Hornet”, a declarat pentru Kyiv Independent Rob Lee, cercetător principal la Foreign Policy Research Institute și expert în armata rusă. Potrivit acestuia, modificarea a crescut semnificativ raza de acțiune a dronei și rezistența sa la bruiajul electronic rusesc.
Un aspect important este că Perennial Autonomy a acceptat modificările aduse de Azov pentru a crește eficiența în luptă a dronei. „Susțin orice modalitate de îmbunătățire a produsului”, a spus Lee.
Azov a început să își facă publice eforturile de a paraliza logistica rusă la mijlocul lunii aprilie, printr-un videoclip în care dronele Hornet loveau ținte rusești și survolau repere cunoscute, inclusiv arena Donbas din orașul ocupat Donețk.
Cum au fost adaptate dronele folosite de Ucraina
Pe fondul succeselor raportate de Azov, ministrul ucrainean al Transformării Digitale, Mykhailo Fedorov, a anunțat recent o nouă campanie menită să consolideze capacitățile Ucrainei în acest domeniu. „Lansăm un program separat numit «Blocada logistică» pentru a extinde atacurile la adâncime operațională și pentru a distruge sistematic capacitățile Rusiei din spatele frontului”, a scris Fedorov pe Telegram, pe 27 mai. „Obiectivul nostru este să creștem și mai mult presiunea asupra rușilor în spatele liniilor lor și să îi privăm de capacitatea de a desfășura operațiuni ofensive active”, a adăugat el.
Fedorov a anunțat și alocarea a încă 5 miliarde de grivne (aproximativ 113 milioane de dolari) pentru cele mai eficiente unități de pe front implicate în astfel de operațiuni. În același timp, numărul unităților ucrainene care desfășoară atacuri de acest tip este în creștere rapidă, acestea utilizând o gamă variată de drone cu rază medie de acțiune.
Cu o zi înainte de anunțul lui Fedorov, Brigada 412 „Nemesis” din cadrul Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei a anunțat pe Telegram că a „lansat o vânătoare la scară largă împotriva logisticii inamice în sudul Ucrainei”, folosind „aripi de atac secrete care nu au mai apărut până acum în spațiul public”.
Unitatea a publicat imagini cu noile sale muniții rătăcitoare lovind mai multe vehicule logistice rusești.
Campania ucraineană, devenită tot mai eficientă, va avea „în mod clar un anumit efect asupra capacității Rusiei de a desfășura operațiuni ofensive”, consideră Rob Lee, deși acesta avertizează că impactul general al campaniei rămâne dificil de evaluat.
La rândul său, analistul Anton Zemlianyi, analist principal la Centrul Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, un think tank cu sediul la Kiev, susține că operațiunea a produs deja „rezultate semnificative” și apreciază că, dacă ritmul atacurilor va crește, Ucraina ar putea chiar să „întrerupă aprovizionarea anumitor sectoare ale frontului”, ceea ce ar permite forțelor ucrainene să lanseze eventuale contraofensive.
Cei doi experți sunt de acord că Rusia va încerca inevitabil să se adapteze noii campanii ucrainene, însă succesul acestor măsuri rămâne incert. Eforturile Moscovei sunt complicate și de campania anterioară a Ucrainei împotriva sistemelor rusești de apărare antiaeriană, în urma căreia sute de astfel de sisteme au fost lovite sau distruse în teritoriile ocupate.
„Una dintre întrebările-cheie este cum va răspunde Rusia”, spune Lee. „Dacă Rusia nu poate dezvolta contramăsuri eficiente, situația va deveni tot mai dificilă pe măsură ce anul avansează”, a adăugat el.
Această evaluare este împărtășită de numeroși observatori.
„Aceasta va fi cea mai grea și cea mai dificilă vară pentru ruși”, a scris pe X Serhii Sternenko, consilier al ministrului ucrainean al Apărării. „Ce e mai rău abia urmează”, a adăugat el.
Bloggerii și analiștii militari ruși par chiar mai pesimiști în privința impactului pe care noile drone ucrainene îl pot avea asupra efortului de război al Rusiei.
Dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru limitarea efectelor acestor atacuri, „în următoarele luni logistica se va prăbuși”, a avertizat corespondentul de război rus Dmitry Steshin într-o postare pe Telegram. „În ultima lună, inamicul a desfășurat atacuri foarte dense și bine coordonate asupra mai multor tipuri de ținte: instalații energetice, depozite și facilități de stocare”, a scris pe Telegram bloggerul militar rus „The Ghost of Novorossiya”, care a remarcat că zone din spatele frontului considerate până de curând relativ sigure „nu mai sunt astfel de câteva luni”. „Acesta va fi un an foarte dificil”, a concluzionat el.
Urmează cinci ani de căldură record
Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a tras un semnal de alarmă în raportul său anual „Actualizare globală anuală-decenală”, în care a anunțat că în perioada 2026 și 2030 temperaturile globale vor continua să atingă niveluri record, transmite ziarul italian Il Sole 24 Ore, citat de Rador.
Studiul, pe lângă faptul că oferă o imagine de ansamblu asupra condițiilor climatice înregistrate în ultimii cinci ani, estimează cum vor fi temperaturile și nivelurile precipitațiilor din următorii cinci ani.
Conform estimărilor OMM, există o probabilitate de 86% – o creștere de 6% față de cifra publicată în 2025 – ca un an, între 2026 și 2030, să înlocuiască recordul anului 2024, devenind cel mai cald înregistrat vreodată.
Experții sunt deosebit de îngrijorați în ceea ce privește anul 2027. Potrivit lui Leon Hermanson, principalul autor al raportului, anul viitor ar putea fi caracterizat de temperaturi deosebit de ridicate din cauza sosirii fenomenului El Niño, un fenomen climatic care, în medie, la fiecare cinci ani, în lunile decembrie și ianuarie, provoacă o încălzire puternică a apelor de suprafață din centrul și sudul Oceanului Pacific.
Se așteaptă ca El Niño să sosească la sfârșitul anului 2026, ceea ce face posibil ca 2027 să depășească recordul stabilit de 2024.
Studiul preconizează că, între 2026 și 2030, temperaturile medii anuale globale în apropierea suprafeței vor fi cu 1,3 și 1,9 grade Celsius peste media din perioada 1850-1900. Potrivit OMM, există o probabilitate de 91% ca cel puțin un an între 2026 și 2030 să înregistreze temperaturi care să depășească cu mai mult de 1,5 grade Celsius media secolului al XIX-lea.
Acest nivel a fost depășit temporar și în 2024, când temperatura înregistrată a depășit pragul de 1,55 grade. Cu toate acestea, OMM consideră că există o probabilitate mai mică de 1% ca, în oricare dintre acești cinci ani, temperaturile să depășească cu mai mult de 2 grade media din perioada 1850-1900.
Arctica va fi regiunea cea mai afectată de încălzirea globală. OMM preconizează că, în următoarele cinci ierni (noiembrie-martie), temperaturile arctice vor fi cu 2,8 grade Celsius mai mari decât media din perioada 1991-2020: aceasta fiind de 3,5 ori mai mare decât media globală pentru aceeași perioadă. De asemenea, se așteaptă ca gheața marină să continuă să scadă. Între 2026 și 2035, mările Barents, Bering și Okhotsk vor fi deosebit de afectate.
Raportul Organizației Meteorologice Mondiale menționează și că între acest an și 2030, în timpul celor cinci sezoane extinse de iarnă (noiembrie-martie), la latitudini mari din emisfera nordică vor cădea precipitații superioare mediei. În timp ce în regiunile subtropicale, cele din emisfera sudică, se va înregistra probabil o scădere a precipitațiilor. Creșterea precipitațiilor în zonele tropicale și la latitudini mari față de perioada 1991-2020 și reducerea acestora în regiunile subtropicale, în special în emisfera sudică, sunt normale, în contextul unei clime din ce în ce mai calde.
Între 2026 și 2030, în perioada mai-septembrie, în nordul Europei, Alaska, Siberia și Sahelul din Africa Subsahariană vor cădea precipitații mai mari decât media, în timp ce în același sezon, verile din Amazon vor fi mai uscate.
Strugurii ar putea activa mecanisme naturale de protecţie a pielii împotriva radiaţiilor UV
Strugurii ar putea activa mecanisme naturale de protecţie ale pielii împotriva radiaţiilor solare UV. Cercetătorii au observat modificări ale expresiei genelor pielii după consumul de struguri.
Alimentaţia poate influenţa modul în care organismul răspunde la factorii de mediu, inclusiv la expunerea la radiaţiile ultraviolete. Un nou studiu sugerează că strugurii ar putea modifica activitatea anumitor gene implicate în protecţia şi refacerea pielii după expunerea la soare. Potrivit datelor, publicate în revista ACS Nutrition Science, consumul zilnic de struguri ar putea influenţa mecanisme biologice asociate cu protecţia pielii împotriva stresului provocat de radiaţiile ultraviolete. Cercetarea a fost realizată de specialişti de la Western New England University din Statele Unite, împreună cu specialişti de la Oregon State University.
Studii clinice anterioare au arătat că aproximativ 30% până la 50% dintre persoane prezentau o rezistenţă mai mare la radiaţiile UV după consumul de struguri. Noul studiu sugerează însă că efectele ar putea fi mai extinse şi ar putea influenţa activitatea genelor, proces observat la toate persoanele evaluate.
În cadrul cercetării, voluntarii au consumat echivalentul a trei porţii de struguri întregi pe zi, timp de două săptămâni. Cercetătorii au analizat expresia genelor din pielea participanţilor înainte şi după perioada de consum, atât în absenţa expunerii la radiaţii UV, cât şi după expunerea la doze reduse de radiaţii ultraviolete.
La începutul studiului, fiecare participant avea un model distinct de activitate genetică la nivelul pielii. Aceste modele s-au modificat după consumul de struguri şi, separat, după expunerea la radiaţii UV. Alte modificări au fost observate atunci când cele două condiţii au fost combinate.
Deşi răspunsurile au variat de la o persoană la alta, cercetătorii au constatat că expresia genelor a fost modificată la toţi participanţii după consumul de struguri. Rezultatele sugerează că strugurii pot influenţa căi biologice implicate în protecţia şi refacerea pielii.
Analiza datelor genetice a indicat creşterea unor procese precum keratinizarea şi cornificarea. Aceste mecanisme contribuie la formarea barierei externe de protecţie a pielii şi pot îmbunătăţi apărarea împotriva factorilor de stres din mediu.
Potrivit autorilor, modificările observate la nivelul pielii ar putea apărea şi în alte ţesuturi ale organismului, însă studiul a evaluat direct doar pielea. Cercetătorii consideră că rezultatele contribuie la înţelegerea modului în care consumul unor alimente poate influenţa expresia genelor şi sănătatea generală.
Cel puţin 55 de morţi şi zeci de răniţi în urma unei explozii devastatoare într-un depozit din Myanmar
O explozie devastatoare a ucis cel puţin 55 de persoane şi a rănit câteva zeci într-un sat dintr-o regiune a Myanmarului aflat sub controlul insurgenţilor, o grupare rebelă afirmând că a fost provocată de explozia accidentală a unor materiale depozitate pentru a fi utilizate în minerit, relatează BBC.
O sursă familiarizată cu situaţia din Kaung Tat, un sat din comuna Namkham din statul Shan, lângă graniţa cu China, a declarat că au murit 25 de femei şi 30 de bărbaţi. Printre morţi se află şi copii, iar sute de case au fost avariate, afectând aproape un întreg cartier.
Un nor uriaş de fum a putut fi văzut ridicându-se deasupra satului la scurt timp după ce a avut loc explozia, duminică.
Armata Naţională de Eliberare Ta'ang (TNLA), care controlează zona şi se luptă cu junta militară, a declarat că au explodat materiale folosite în minerit şi în carierele de piatră.
Mulţi oameni au crezut iniţial că explozia a fost cauzată de un atac aerian. TNLA este unul dintre cele mai puternice grupuri armate etnice care se opun juntei din Myanmar, ţară cunoscută anterior sub numele de Birmania.
O balenă cu aripioare femelă eşuează şi moare în Franţa
O femelă balenă de zece metri lungime a eşuat şi apoi a murit pe o plajă a Insulei Ré, au anunţat prefectura din Charente-Maritime şi reţeaua naţională a eşuărilor, relatează AFP. Cetaceul a eşuat vineri seara, iar carcasa era prezentă sâmbătă pe coasta Rivedoux-Plage, în estul Insulei Ré.
Este vorba despre o balenă cu aripioare, a doua cea mai mare specie de balenă din lume după balena albastră, potrivit coordonatorului local al reţelei naţionale de eşuări, Jean-Roch Meslin. Balena "a fost observată ieri (vineri) după-amiaza în apropierea coastei, iar apoi a eşuat vie pe plajă, înainte de căderea nopţii, şi a decedat, pentru că nu puteam interveni pe timpul nopţii", a declarat AFP acest specialist.
Este vorba despre un "eveniment excepţional", declară el, a treia eşuare a unui specimen al acestei specii pe Insula Ré, după cele din 1920 şi o 2017. Carcasa de aproximativ 12 tone a fost ridicată cu un camion-macara şi evacuată sâmbătă seara cu o semiremorcă, a constatat un jurnalist AFP.
Animalul urma să fie autopsiat în vederea stabilirii cauzelor eşuării, a anunţat prefectura din Charente-Maritime. Una până la 13 eşuări ale unor balene cu aripioare au fost înregistrate anual pe coastele Franţei începând din 1971, potrivit Observatorului Pelagis, care cordonează reţeaua naţională a eşuărilor.
Franţa a reţinut un petrolier rus aflat sub sancţiuni
Marina franceză a reţinut duminică un nou petrolier provenind din Rusia, în cadrul unei operaţiuni desfăşurate în largul Oceanului Atlantic „cu sprijinul mai multor parteneri, printre care Regatul Unit”, a anunţat luni pe X Emmanuel Macron.
„Este inacceptabil ca navele să ocolească sancţiunile internaţionale, să încalce dreptul maritim şi să finanţeze războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei de mai bine de 4 ani”, a scris şeful statului francez în mesajul pe X, însoţit de câteva imagini ale reţinerii. Este vorba de a patra interceptare de acest tip efectuată de Franţa, angajată în lupta împotriva flotei fantomă ruse.
Potrivit prefecturii maritime a Atlanticului, interceptarea a avut loc „la peste 400 de mile marine (740 km, n.r.) vest de capul peninsulei Bretaniei, la bordul unui petrolier provenind din Murmansk, Rusia”, scrie AFP. „După ce echipa de inspecţie s-a urcat la bord, examinarea documentelor a confirmat suspiciunile privind neconformitatea pavilionului arborat. A fost făcută o sesizare către procurorul din Brest, competent în calitate de tribunal maritim”, adaugă aceeaşi sursă.
Nava este „în prezent escortată de forţele Marinei Naţionale către un punct de ancorare pentru continuarea verificărilor”, a precizat prefectura maritimă într-un comunicat. „Aceste nave, care nu respectă cele mai elementare reguli de navigaţie maritimă, constituie, de asemenea, o ameninţare pentru mediu şi pentru siguranţa tuturor”, a insistat Emmanuel Macron, asigurând că „determinarea” Franţei de a lupta împotriva flotei fantomă ruse este „constantă şi totală”.
Interceptarea acestui petrolier, Tagor, este a patra de acest tip efectuată de Paris, după cele ale navelor Deyna şi Grinch, reţinute în Marea Mediterană în martie şi, respectiv, ianuarie 2026, şi ale navei Boracay, arestată în septembrie 2025 în largul Bretaniei, în timp ce naviga fără pavilion.
Cele trei nave au fost imobilizate, apoi au putut pleca după achitarea amenzilor. Franţa a anunţat pe 8 aprilie că doreşte să dubleze sancţiunile aplicabile pentru încălcările legate de lipsa pavilionului şi refuzul de a se conforma, pentru a consolida mijloacele de luptă împotriva navelor din flota fantomă rusă, potrivit unor surse concordante.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Fraţii Tate, printre participanţii la „Davosul Rusiei”?
De același autor
.GIF)
