MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Nici democrația din SUA nu mai este ce a fost!
Un raport al International IDEA arată că democrația din SUA este la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii
Democrația din Statele Unite a cunoscut un declin semnificativ în ultimii ani, atingând cel mai scăzut nivel din ultima jumătate de veac, a avertizat Institutul pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) în raportul său anual de marți. Raportul, intitulat 'Starea democrației la nivel mondial 2026: Democrația într-o eră a conflictelor', menționează, de asemenea, o deteriorare globală a statului de drept, informează EFE. Aproape jumătate dintre cei 30 de indicatori utilizați pentru a măsura calitatea democrației se află la cel mai scăzut nivel de când IDEA a început să își publice raportul global în 1975, între care libertatea presei și a exprimării, accesul la justiție și independența sistemului judiciar. 'Cea mai gravă problemă este încercarea de a submina toate regulile de control asupra exercitării puterii', a explicat secretarul general al IDEA, Kevin Casas-Zamora, din Costa Rica, pentru EFE, într-un interviu telefonic. El a subliniat, însă, că independența judecătorilor este cea care 'susține' sistemul american. Casas-Zamora consideră că ceea ce se întâmplă în Statele Unite sub președinția lui Donald Trump are o 'dimensiune internațională', deoarece 'atunci când nu iei în considerare faptul că puterea este limitată în propria țară, nu iei în considerare nici faptul că este limitată în acțiunile tale internaționale'. Raportul acestei organizații cu sediul la Stockholm subliniază că, pentru al unsprezecelea an consecutiv, mai multe țări au înregistrat mai degrabă un declin al calității democratice decât o îmbunătățire și că, în ultimii cinci ani, 57% au înregistrat o deteriorare a cel puțin unui indicator-cheie al performanței democratice. Statul de drept este domeniul cu cele mai slabe cifre, 71 de țări având performanțe slabe, în timp ce independența sistemului judiciar a scăzut la cel mai de jos nivel din ultimele patru decenii, la fel ca libertatea de exprimare și a presei, precum și accesul la justiție. Luate împreună, acestea cresc riscul unor conflicte violente. Casas-Zamora atribuie acest declin unei convergențe de provocări extrem de complexe, pe care le rezumă în cinci factori, începând cu fragmentarea internă a societăților democratice din cauza unor fenomene precum polarizarea politică și creșterea nivelului de inegalitate. Corupția, percepția că democrațiile nu răspund cerințelor sociale privind probleme precum egalitatea și viteza și profunzimea schimbărilor economice și sociale care se produc, ceea ce duce la o tendință de a miza pe 'conduceri autoritare', contribuie, de asemenea, la declin. Ultimul factor este că democrațiile occidentale 'și-au irosit credibilitatea în ultimul sfert de secol', cu exemple precum războiul din Irak, criza financiară și 'artificiile retorice' folosite în ceea ce privește 'încălcările drepturilor omului care sunt comise zilnic în Gaza'. 'Aceștia sunt factori foarte structurali, așa că este dificil să ne așteptăm ca aceste tendințe să se schimbe în curând', spune Casas-Zamora. Raportul subliniază faptul că Europa continuă să fie regiunea cu cea mai bună performanță democratică, dar cu 'regrese tot mai mari', în special în ceea ce privește libertățile civile, accesul la justiție și alegerile credibile. Scăderile s-au concentrat în țări precum Georgia, Rusia și Slovacia, în timp ce țări precum Polonia și Cehia au înregistrat progrese în ceea ce privește guvernanța democratică și responsabilitatea instituțională. România se situează în prima jumătate a clasamentului global la capitolele Reprezentare, Drepturi și Statul de drept, cu scoruri moderate și tendințe de îmbunătățire față de raportul precedent. La capitolul Participare, România se află pe locul 100, fapt care indică un nivel mai scăzut de implicare civică prin comparație cu celelalte categorii, însă chiar și aici există o îmbunătățire față de raportul precedent.
Adio rețele sociale în UE pentru adolescenți?
l UE pregăteşte interzicerea reţelelor sociale şi a chatboturilor AI pentru copiii sub 15 ani l platformele vor fi obligate să verifice vârsta utilizatorilor
Uniunea Europeană pregăteşte cea mai amplă intervenţie de până acum pentru protejarea copiilor în mediul digital: persoanele sub 15 ani ar urma să aibă acces restricţionat la reţele sociale, platforme video, chatboturi AI şi jocuri online, potrivit unui document al Comisiei Europene consultat de Reuters. Măsura va face parte din viitorul EU Kids Act, care urmează să fie prezentat joi de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen. "Abordarea Uniunii ar trebui să permită minorilor să beneficieze de potenţialul uriaş al serviciilor digitale, protejându-i în acelaşi timp de abuz şi exploatare", se arată în document. Comisia susţine că trebuie limitat accesul companiilor tehnologice la copii, "şi nu invers". Planul vizează servicii precum Facebook, Instagram, TikTok, YouTube şi ChatGPT, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind efectele acestora asupra sănătăţii şi siguranţei minorilor. Propunerea introduce niveluri diferite de acces în funcţie de vârstă. De la 15 ani, adolescenţii ar putea să-şi creeze singuri conturi. Copiii de 13 şi 14 ani ar putea utiliza reţele sociale şi platforme video numai prin conturi introductive deschise de părinţi, cu control parental, un număr limitat de contacte şi limite stricte de timp. Pentru copiii între 3 şi 12 ani, conturile ar fi controlate integral de părinţi şi ar permite accesul numai la servicii destinate copiilor şi supuse unor standarde stricte de siguranţă. Copiii sub 3 ani nu ar avea acces la aceste servicii. Companiile vor fi obligate să evite mecanismele concepute pentru a crea dependenţă şi fluxurile de conţinut dăunător, să ofere copiilor modalităţi simple de raportare a materialelor periculoase şi să pună la dispoziţia părinţilor instrumente eficiente de control. Reţelele sociale şi platformele video vor trebui să verifice vârsta la deschiderea unui cont, iar platformele de jocuri online vor face verificarea înainte ca minorii să poată descărca jocurile. Companiile tehnologice ar urma, de asemenea, să plătească o taxă de supraveghere, din care să fie finanţate autorităţile responsabile de aplicarea şi monitorizarea noilor reguli. Multe dintre marile platforme stabilesc în prezent o vârstă minimă de 13 ani pentru crearea unui cont şi susţin că au deja măsuri pentru protejarea utilizatorilor minori. Planul nu este însă încă lege, iar detaliile se pot modifica înaintea prezentării oficiale. Comisia Europeană va trebui să negocieze forma finală a proiectului cu cele 27 de state membre şi Parlamentul European, proces care ar putea dura mai multe luni. Von der Leyen ar putea anunţa primele detalii chiar miercuri, în discursul privind Starea Uniunii Europene.
O fregată rusească a tras rachete de semnalizare în direcția unui elicopter militar danez
O fregată a Rusiei a tras luni două rachete de semnalizare în direcția unui elicopter militar danez și aceste cartușe au trecut la mică distanță de aeronavă, a anunțat armata daneză, relatează marți Reuters. Incidentul a avut loc în apele internaționale din largul Danemarcei. Elicopterul danez se afla într-o misiune de rutină pentru a fotografia fregata rusă, a precizat comandamentul danez. Rachetele de semnalizare sunt dispozitive pirotehnice folosite pe mare de obicei pentru a semnala o poziție, a cere ajutor sau a transmite un avertisment. Danemarca îl va convoca pe ambasadorul Rusiei la Copenhaga în urma acestui incident, a declarat ministrul danez al apărării, Jeppe Bruus. Ambasada Rusiei nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta cazul.
Zeci de pescari francezi blochează un depozit petrolier cu camioane cisterna
l ei sunt nemulțumiți de scumpirea carburanţilor
Zeci de pescari blocau marţi un depozit petrolier la Fos-sur-Mer, în Bouches-du-Rhône, în semn de protest faţă de scumpirea carburantului şi degradarea condiţiilor lor de muncă, au declarat ei AFP. "Blocarea depozitului petrolier a început la ora locală 3.00 (4.00, ora României)", a declarat Ange Natoli, un reprezentant al pescarilor, care au cerut să fie "primiţi de către ministrul Pescuitului Catherine Chabaud". Potrivit prefecturii, "pescarii blochează ieşirea din terminalul petrolier de la Fos, de la ora locală 3.00 (4.00, ora României), cu 50 de camioane cisternă". Niciun incident nu a fost semnalat, în afara incendierii unor paleţi, a adăugat ea. Luni, câteva zeci de pescari au manifestat la Sète, în Hérault, şi la Port-Vendres, în Pyrénées-Orientales. La Sète, o delegaţie a reprezentanţilor sindicali a fost primită la prefectură, fără să obţină "răspunsuri la aşteptările" lor, potrivit preşedintelui Comitetului Regional din Occitanie, Bernard Perez, care a avertizat că "mişcarea riscă să se înăsprească". Comitetului Regional al Pescarilor din Occitanie, Paca şi Corsica, cele trei organizaţii de producători de la Marea Mediterană, şi sindicate ale marinarilor (salariaţi şi patronale) au lansat luni o mişcare comună, care "va continua atât timp cât nu se vor da răspunsuri concrete principalelor revendicări ale profesiei", potrivit unui comunicat. Pescarii profesionişti denunţă "o degradare continuă a condiţiilor de activitate", din cauza "creşterii costurilor de exploatare şi carburanţilor", dar şi o "multiplicare a constrângerilor administrative şi de reglementare". Franţa este al doilea producător european de produse de pescuit, după Spania, cu 477.000 de tone de peşte şi crustacee pescuite în 2024, aproape acelaşi nivel (+1%) faţă de 2023, potrivit datelor Guvernului.
Cine va candida de la democrați pentru șefia Statelor Unite
l Gavin Newsom exclude să candideze, dacă Kamala Harris candidează la preşedinţie în 2028
Guvernatorul Californiei Gavin Newsom, considerat unul dintre principalele speranţe ale democraţilor în alegerile prezidenţiale din 2028, anunţă că renunţă să candideze în cazul unei noi candidaturi a fostei vicepreşedinte Kamala Harris, relatează AFP. "Nu voi candida, dacă va candida ea", a declarat alesul democrat luni, într-un interviu la CNN, referindu-se la vicepreşedinta lui Joe Biden, înfrântă de Donald Trump în 2024. O candidatură simultană a celor doi grei democraţi în alegerile primare ar fi un "cadou" făcut adversarilor lor republicani şi ar echivala cu o "distrugere reciprocă asigurată", apreciază Gavin Newsom. Guvernatorul Californiei, care nu poate candida la un al treilea mandat de guvernator în noiembrie, este unul dintre favoriţii democraţi în vederea alegerilor prezidenţiale din 2028. El este atacat în mod regulat de către preşedintele republican Donald Trump. În iunie, Gavin Newsom l-a acuzat pe preşedintele american de orchestrarea unor anchete penale împotriva sa şi soţiei sale, documentarista Jennifer Siebel Newsom. "Donald Trump nu mă atacă din cauza tweeturilor mele rele (cu el). Mă atacă pentru că vreau să intru în cursa prezidenţială", declara el atunci. Kamala Harris, înfrântă de miliardarul republican în noiembrie 2024, nu a exclus, în acest stadiu, o nouă candidatură la preşedinţie.
SUA se împrumută la cele mai mari dobânzi din ultimii 20 de ani
Randamentele pentru obligațiunile pe 10 ani emise de Trezoreria SUA au atins marți cel mai înalt nivel din ultimii aproape 20 de ani, pe fondul creșterii prețurilor la energie, care alimentează presiunile inflaționiste și temerile legate de o înăsprire a politicii monetare a Rezervei Federale (Fed), transmite Reuters. Pe piețele asiatice, randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani, referința globală pentru piața obligațiunilor, a urcat până la 5,0266%, cel mai înalt nivel din 2007, în paralel cu o creștere a prețului petrolului și în ajunul unei ședințe de politică monetară la Fed, care ar putea majora dobânzile. Cotația barilului de țiței Brent a crescut marți cu 1,6%, până la 107,35 dolari, după ce rebelii houthi din Yemen au lansat un nou val de atacuri asupra Arabiei Saudite. De asemenea, prețul motorinei la pompă a atins, marți, un nou maxim istoric în SUA, unde un galon (3,8 litri) de motorină se vindea cu 6,27 dolari, potrivit Asociației Americane a Automobilului (AAA)
Kim Jong Un califică războiul Rusiei drept „sacru”
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a promis sprijin continuu pentru Rusia şi a descris războiul Moscovei împotriva Ucrainei drept „sacru”, pe fondul speculaţiilor tot mai intense că Phenianul ar putea trimite trupe suplimentare pentru a întări forţele ruse, relatează KyivPost. Într-o scrisoare adresată preşedintelui rus Vladimir Putin, Kim a reafirmat angajamentul Coreei de Nord de a extinde cooperarea cu Moscova şi de a susţine efortul de război al Rusiei, a raportat AFP, citând mass-media de stat nord-coreeană. ”Fiind ferm convins de victoria Federaţiei Ruse în actualul război sacru pentru apărarea intereselor de securitate ale ţării şi a justiţiei internaţionale, îţi promit sprijinul meu neclintit ţie, drag prieten, şi poporului rus frăţesc”, a scris Kim, potrivit Agenţiei Centrale de Ştiri Coreene (KCNA). Coreea de Nord s-a impus ca unul dintre cei mai apropiaţi parteneri militari ai Rusiei de când Moscova a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022.
Într-o nouă lovitură dată lui Trump
Curtea Supremă a SUA a respins luni planul controversat al preşedintelui Donald Trump de a modifica modul în care buletinele de vot sunt trimise prin poştă alegătorilor din întreaga ţară, respingând o propunere despre care oficialii electorali au avertizat că ar fi avut consecinţe catastrofale dacă ar fi fost lăsată să intre în vigoare la alegerile pentru Congres de la jumătatea mandatului prezidenţial, programate la 3 noiembrie, relatează CNN şi Reuters. Într-unul dintre cele mai importante cazuri care au apărut în ultimii ani pe lista de cauze cu procedură accelerată, o majoritate a judecătorilor Curţii Supreme a blocat procedura care ar fi conferit Serviciului Poştal al SUA puterea fără precedent de a reţine potenţial milioane de buletine de vot care ar fi trebuit trimise prin poştă. Chiar şi unii funcţionari electorali din Partidul Republican au avertizat că propunerea ar putea duce la haos şi la privarea în masă a dreptului de vot. În ordonanţa sa succintă, Curtea Supremă a afirmat că administraţia „are puţine şanse să aibă câştig de cauză pe fondul contestaţiei sale”. Judecătorii conservatori Samuel Alito şi Clarence Thomas au exprimat opinii separate.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Ciuma portocalie”: O statuie aurită a lui Trump, nud, a fost instalată în Parlamentul European
De același autor
