Internațional

MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Nagorno-Karabah: Soția premierului armean pleacă să lupte pe front

Ziarul de Vrancea
27 oct 2020 718 vizualizări

Fiul celor doi s-a înrolat deja ca voluntar

Anna Hakobyan, soția premierului armean Nikol Pashinyan, de meserie jurnalistă, la fel ca soțul ei, a început ieri să facă instrucție militară în cadrul unei unități de femei, în timp ce în Nagorno-Karabah, enclava azeră locuită de o majoritate de etnici armeni, continuă luptele înverșunate. “Un detașament de 13 femei, între care și eu, începe pregătirea militară. În câteva zile, vom pleca (pe front) pentru a sprijini apărarea frontierelor noastre”, a scris pe Facebook Anna Hakobyan (42 de ani), redactor-șef al unui ziar. “Nici țara noastră, nici demnitatea noastră nu vor fi abandonate inamicului”, a adăugat ea. Acesta este al doilea antrenament militar din august pentru soția premierului armean, în timp ce Nikol Pashinyan a lansat un apel săptămâna trecută ca voluntari să se alăture forțelor etnicilor armeni în acest conflict. Fiul premierului, Ashot Pashinyan (20 de ani), s-a înrolat ca voluntar anterior în această lună.

Violențele s-au reluat la 27 septembrie cu o intensitate fără precedent după armistițiul din 1994 în Nagorno-Karabah, enclavă azeră locuită în prezent aproape exclusiv doar de armeni, după ce s-a desprins de Azerbaidjan în perioada prăbușirii URSS și a fost scena unui război sângeros în anii 1990, soldat atunci cu circa 30.000 de morți. În ultimele săptămâni, forțele azere au cucerit teritorii care scăpau controlului autorităților de la Baku din anii 1990.

Armenia a recunoscut în noaptea de luni spre marți că forțele din Nagorno-Karabah s-au retras dintr-un oraș strategic situat între enclava separatistă și frontiera cu Iranul, retragere care pare a fi o victorie militară pentru Azerbaidjan, în timp ce numeroase încercări de încetare a focului au eșuat în ultima lună. Azerbaidjanul, susținut de Turcia, încearcă să preia controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, situat pe teritoriul său, dar populat în principal de etnici armeni. Luptele, care s-au reluat la sfârșitul lunii septembrie, amenință să degenereze într-un conflict regional mai larg în cazul implicării Turciei sau a Rusiei.

Armenia și Azerbaidjanul au acceptat duminică o încetare a focului, sub egida SUA, dar armistițiul nu a avut niciun impact pe teren, la fel ca precedentele două negociate de Rusia. Marți dimineață, s-au dat lupte în mai multe locuri de pe linia frontului, a indicat Ministerul Apărării din Nagorno-Karabah, raportând 35 de decese suplimentare printre forțele sale, ceea ce ridică la 1.009 bilanțul morților în rândurile sale de la reluarea luptelor în 27 septembrie.

La rândul său, Ministerul azer al Apărării a declarat că pozițiile sale militare în apropierea liniei frontului au fost vizate de tiruri și că luptele continuă în principal în zonele Khojavend, Fizuli și Gubadli.

Grupul OSCE de la Minsk, care are rol de mediator în acest conflict, urmează să se întâlnească joi cu miniștrii de externe armean și azer la Geneva. Grupul este prezidat de Franța, Rusia și SUA, dar Turcia a cerut să joace un rol mai important în cadrul acestui organism.

Comunitatea internațională s-a dovedit până în prezent incapabilă să negocieze un armistițiu durabil și cu atât mai mult o rezolvare pașnică a conflictului, notează France Presse.

Tandemul Biden-Harris vrea ca UE să fie un „partener preferențial” al Washingtonului

Candidatul democrat la președinția SUA, Joe Biden, vrea ca UE să redevină un „partener preferențial” al Washingtonului și să consolideze alianța lor în cadrul NATO, pe care promite să o modernizeze pentru a face față Rusiei și Chinei, a declarat într-un interviu publicat ieri de agenția EFE aspiranta democrată la vicepreședinție, Kamala Harris. Potrivit lui Harris, politicile unei viitoare administrații democrate față de UE și NATO vor avea obiectivul de „a reconstrui încrederea în leadership-ul și angajamentul SUA” pe scena internațională. „Vom căuta o mai bună cooperare cu Uniunea Europeană încercând să sporim comerțul transatlantic, abordând schimbările climatice prin (activități de) cercetare și dezvoltare comune pentru tehnologii cu energie curată și colaborând pentru promovarea normelor democratice în țară și în străinătate”, a menționat aspiranta democrată.

UE, adaugă ea, „trebuie să redevină un partener preferențial al SUA și nu, cum a denumit-o Trump, un „adversar strategic”. „UE furnizează resurse economice, diplomatice și civile care pot face mai eficiente eforturile NATO și ale SUA, ori care pot permite aliaților noștri europeni să abordeze provocările de securitate fără ajutorul NATO sau al SUA”, argumentează Kamala Harris. „Administrația noastră se va focaliza pe consolidarea capacităților de descurajare și apărare în toate domeniile prin integrarea noilor tehnologii, sporirea mobilității militare și având în vedere viitoarele amenințări din partea Rusiei și Chinei”, adaugă ea.

Harris a subliniat și angajamentul lui Biden față de Articolul 5 al Tratatului de la Washington, clauza de apărare colectivă ce reprezintă fundamentul Alianței Nord-Atlantice, pus la îndoială de Trump în 2017 în timpul primei sale vizite la sediul NATO din Bruxelles, chiar dacă apoi președintele republican a afirmat de mai multe ori angajamentul SUA față de acest articol.

Poluarea atmosferică crește cu 15% mortalitatea din cauza Covid-19

O expunere pe termen lung la aerul poluat poate antrena un risc crescut de a muri din cauza Covid-19, arată o nouă cercetare. Studiul, publicat în revista britanică de specialitate Cardiovascular Research, evaluează în ce proporție această poluare, aflată deja la originea unor decese premature, ar putea să influențeze mortalitatea în cazul Covid-19.

Această proporție ar fi de aproximativ 19% în Europa, de 17% în America de Nord și de aproximativ 27% în Asia de Est, potrivit estimărilor profesorului Jos Lelievel de la Institutul de Chimie Max Planck de la Mainz, în Germania, și colegilor săi. Expunerea pe termen lung la aerul poluat ar fi contribuit, astfel, cu 29% la morțile din cauza Covid-19 în Cehia, cu 27% în China, 26% în Germania, 22% în Elveția, 21% în Belgia, 19% în Olanda, 18% în Franța, 15% în Italia, 14% în Regatul Unit, 12% în Brazilia, 11% în Portugalia, 9% în Spania, 6% în Israel, 3% în Australia și cu doar 1% în Noua Zeelandă.

Cercetătorii au folosit date epidemiologice anterioare americane și chineze despre poluarea aerului și covid-19, dar și cu privire la SARS din 2003, o boală asemănătoare covid-19. Ei au combinat aceste date cu date satelitare despre expunerea mondială la particule poluante fine (PM2,5) și cu date din rețele de supraveghere a poluării la sol, pentru a face calcule.

Autorii nu stabilesc însă o relație de tip cauză-efect direct între această poluare și mortalitatea covid-19. Particulele poluante par să crească activitatea receptorului denumit ACE-2, situat pe suprafața celulelor, implicat în felul în care virusul SARS-CoV-2 infectează pacienții, potrivit cercetătorilor. “Avem, așadar o «dublă lovitură»: poluarea aerului afectează plămânii și crește activitatea ACE-2, ceea ce conduce la o mai bună absorbție a virusului”, potrivit profesorului Thomas Munzel de la Universitatea Johannes-Gutenberg din Mainz, coautoral studiului.

“Tranziția către o economie verde, cu surse de energie curate și regenerabile va favoriza atât mediul, cât și sănătatea publică, la nivel local prin îmbunătățirea calitățăii aerului, iar la nivel mondial prin limitarea modifcărilor climatice”, pledează autorii studiului.

Bolnavii de Covid-19 asimptomatici își pierd mai ușor anticorpii

Un studiu britanic realizat de Imperial College London și Ipsos Mori, publicat ieri, arată că bolnavii asimptomatici de Covid-19 își pierd mai rapid anticorpii decât cei care prezintă simptome ale bolii.

Cele două organisme au urmărit în perioada 20 iunie-28 septembrie 350.000 de persoane alese la întâmplare, în Anglia, care s-au autotestat cu regularitate acasă, pentru a vedea dacă au anticorpi Covid-19.

“În cursul acestei perioade, proporția persoanelor testate pozitiv cu anticorpi de covid-19 a scăzut cu 26,6%” de la 6% la 4,4% din populația testată, se arată într-un comunicat, iar “acest lucru sugerează o reducere a anticorpilor în săptămânile sau lunile de după infecție”. “Rezultatele sugerează totodată că persoanele care nu au prezentat simptome de covid-19 sunt susceptibile să-și piardă mai rapid anticorpii detectabili decât cele care au prezentat simptome”, potrivit acestui studiu.

Proporția anticorpilor persoanelor testate pozitiv cu covid-19 a scăzut cu 22,3% în decurs de trei luni, iar această scădere a atins 64% în rândul persoanelor care au declarat că nu au fost afectate de Covid-19.

Autorii studiului subliniază de asemenea că toate categoriile de vârstă sunt afectate de această scădere a nivelului anticorpilor, iar persoanele în vârstă sunt mai afectate.

Proporția persoanelor în vârstă de peste 75 de ani care aveau anticorpi din iunie în septembrie a scăzut cu 39%, iar în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani a scăzut cu 14,9%.

Însă “nu știm încă dacă anticorpii conferă un nivel de imunitate eficientă sau dacă o asemenea imunitate există și cât timp durează”, subliniază Imperial College London și Ipsos Mori, care-i îndeamnă pe britanici să continue să urmeze consemnele sanitare.

Victorie pentru Trump: Judecătoare conservatoare, confirmată la Curtea Supremă a SUA

Judecătoarea Amy Coney Barrett a fost confirmată de Senat la Curtea Supremă a Statelor Unite, o victorie pentru președintele Donald Trump cu o săptămână înaintea alegerilor. Coney Barrett a fost votată cu 52 - 48 în funcția de judecător la Curtea Supremă.  Judecătoarea în vârstă de 48 de ani a depus jurământul, luni seară, la Casa Albă, alături fiindu-i președintele Trump, recent întors din Pennsylvania. În organismul judicial american, majoritatea este acum conservatoare. Un singur republican, senatoarea Susan Collins, care face eforturi pentru a fi realeasă în Maine, a votat luni seară împotriva nominalizării președintelui. Coney Barrett este al treilea judecător numit de președintele republican, după Neil Gorsuch, în 2017, și Brett Kavanaugh, în 2018.

Judecătoarea din Indiana ocupă acum locul rămas vacant după moartea judecătoarei Ruth Bader Ginsburg, personalitate liberală care a murit luna trecută din cauza unui cancer. La ceremonie, Trump a spus: „Aceasta este o zi importantă pentru America, pentru Constituția Statelor Unite și pentru statul de drept corect și imparțial”.

Judecătorul Clarence Thomas de la Curtea Supremă, conservator, a oficiat ceremonia. Barrett a spus: „Un judecător declară independență nu doar față de Congres și de președinte, dar și de crezurile personale care ar putea să o miște. Jurământul judecătoresc captează esența datoriei judecătorești: statul de drept trebuie să dețină mereu controlul”.

Peste 60 de milioane de americani au votat deja în alegerile prezidențiale

Peste 60 de milioane de americani au votat deja în alegerile prezidențiale, cu opt zile înainte de ziua votului, iar ritmul record în care se desfășoară voturile anticipate ar putea duce la cea mai mare participare la scrutin din peste 100 de ani, potrivit datelor publicate luni de U.S. Elections Project.

Participarea mare este cel mai recent semn al interesului intens pentru confruntarea dintre președintele republican Donald Trump și democratul Joe Biden, precum și dorința alegătorilor de a reduce riscul expunerii la Covid-19, boală care a ucis circa 225.000 de oameni în Statele Unite.

Democrații dețin un avantaj semnificativ în votarea anticipată, datorită susținerii votului prin poștă, pe care republicanii îl evită în mare măsură, în urma atacurilor repetate și nefondate ale lui Trump, care spune că sistemul este predispus la fraude pe scară largă. În general, democrații au un avantaj de aproximativ doi la unu la numărul de voturi exprimate anticipat.

Numărul mare de americani care au votat anticipat l-a determinat pe Michael McDonald, profesor la Universitatea din Florida care administrează U.S. Elections Project, să prognozeze o participare record la alegeri, de aproximativ 150 de milioane, reprezentând 65% dintre persoanele eligibile pentru vot, care ar fi cea mai mare prezență la vot din 1908.

În acest an, numărul americanilor care au votat anticipat este deja mai mare decât cel consemnat în alegerile prezidențiale din 2016.

Protest masiv în Bangladesh împotriva Franței

Zeci de mii de persoane au manifestat ieri la Dacca, îndemnând la boicotarea produselor franțuzești și arzând o efigie a lui Emmanuel Macron, pe care-l acuză de “adorarea Satanei”, după ce șeful statului francez a apărat libertatea de a-l caricaturiza pe profetul Mahomed. Potrivit poliției, peste 40.000 de persoane participau la acest marș, organizat de către un partid islamist, dar oprit înainte să ajungă la Ambasada Franței din capitala Bangladeshului. Sute de polițiști au ridicat baraje din sârmă ghimpată, pentru a bloca manifestanții, care s-au dispersat fără violență.

Macron a devenit ținta unor manifestații în mai multe țări, după ce a promis ca Franța să continue să apere acest tip de caricaturi, la un omagiu național, miercuri, al lui Samuel Paty, un profesor decapitat într-un atentat islamist, la 16 octombrie, pentru că le-a arătat unele dintre aceste caricaturi elevilor săi. Manifestația, organizată de către Islami Andolan Bangladesh (IAB), unul dintre principalele partide islamiste din Bangladesh, a început în fața principalei moschei din țară, Mocheea Națională Baitul Mukarram, în centrul capitalei. Manifestanții scandau sloganuri prin care îndemnau la “boicotarea produselor franțuzești” și la “pedepsirea” lui Macron.

“Macron face parte dintre cei câțiva lideri care-l adoră pe Satana”, a spus mulțimii, la Moscheea Baitul Mukarram, un oficial de rang înalt din cadrul IAB, Ataur Rahman. El a îndemnat Guvernul “să-l dea afară” pe ambasadorul francez la Dacca. Alt lider islamist, Hasan Jamal, a declarat că protestatarii “vor doborî fiecare cărămidă” a sediului Ambasadei Franței, dacă ambasadorul nu este expulzat “Franța este inamicul musulmanilor. Cei care o reprezintă sunt, la rândul lor, inamicii noștri”, a declarat Nesar Uddin, un tânăr reprezentant al organizației.

După oprirea manifestației, protestatarii au continuat să defileze pe străzi adiacente, strigând sloganuri, îndemnând la boicotarea Franței și dând asigurări că “Macron va plăti scump”.

Turcia a preluat conducerea unei furii tot mai puternice a lumii musulmane, iar președintele turc Recep Tayyip Erdogan a îndemnat la boicotarea produselor franțuzești și a pus la îndoială “sănătatea mentală” a lui Macron, în urma declarațiilor președintelui francez, susținut de o serie de lideri în Europa.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.