MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Moldova, strivită între Est și Vest
Criza din Republica Moldova se adâncește, prin dizolvarea Parlamentului și convocarea unor alegeri legislative anticipate n nimeni nu pare a ști acum încotro se îndreaptă țara n
Criza din Republica Moldova s-a accentuat după ce președintele prorus a fost demis din funcție și înlocuit cu premierul, un adversar politic, care a dizolvat imediat Parlamentul și a convocat alegeri legislative anticipate, relatează AFP. În această fostă republică sovietică, a avut loc, duminică, una dintre bulversările politice ale cărei obișnuite a devenit, un punct culminant al unei crize care a început cu alegerile legislative din februarie, în urma cărora nu a apărut o majoritate parlamentară clară. După luni de zile de negocieri în vederea formării unui guvern, Partidul Socialist (PRM) al președintelui prorus Igor Dodon a încheiat sâmbătă un acord de coaliție cu alianța proeuropeană ACUM a Maiei Sandu. Obiectivul acestei alianțe era clar, și anume să îndepărteze Partidul Democrat (PDM) condus de către oligarhul controversat Vlad Plahotnuc, acuzat, într-o declarație, că este vinovat de „toate relele” din Republica Moldova și suspectat că trage sforile puterii moldoneze de ani de zile.
Problema este că Curtea Constituțională (CC) a cerut vineri dizolvarea Parlamentului și organizarea unor noi alageri, din cauza imposibilității formării unui Guvern în termen de trei luni după scrutin.
Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului, iar CC a decis duminică dimineața să-l suspende din funcție. Premierul Pavel Filip, membru PDM, a devenit președinte în exercițiu. El a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri legislative la 6 septembrie. Din 2016, președintele moldovean este ales prin sufragiu universal, însă nu se știa duminică dacă Filip urmează să convoace noi alegeri prezidențiale. La ultimele alegeri legislative, PDM s-a clasat abia al treilea, după PSM și Alianța ACUM. În baza voturilor pe plan local, el a reușit însă să formeze al doilea cel mai important grup parlamentar, cu 30 de deputați. PSM a obținut 35 de mandate, iar ACUM 26.
„Pas disperat”
Igor Dodon a denunțat pe pagina sa de Facebook un „pas disperat” și o tentativă de „preluarea puterii” de către Plahorniuc. El a evocat, de asemenea, ideea organizării unor „manifestații publice” împotriva PDM. Guvernul pe care l-a format sâmbătă este susținut de „o majoritate zdrobitoare a cetățenilor”, a apreciat el, cerând comunității internaționale să intervină în favoarea unui „transfer pașnic al puterii” între PDM și coaliția pe care a format-o el. Vlad Plahotniuc a denunțat o „lovitură de stat” după formarea coaliției, sâmbătă. Duminică, mii de susținători ai lui Plahotniuc au manifestat în centrul Chișinăului. Mașini au fost închiriate de PDM pentru a transporta manifestanții, iar o prezență poliistă masivă era vizibilă. „Vom merge la alegeri la 6 septembrie și contăm pe încrederea publicului”, a declarat în cursul acestei manifestații Plahotniuc, adăugând că Dodon nu este, în opinia sa, „demn să ocupe postul de președinte”. Șefa diplomației europene Federica Mogherini a declarat, într-un comunicat, că Uniunea Europeană (UE) a luat „notă de deciziile adoptate (sâmbătă) de parlamentul Republicii Moldova”, s-a declarat pregătită să „coopereze cu guvernul democratic legitim” și a îndemnat toate părțile „la calm și reținere” după evenimentele de duminică.
Statele Unite au îndemnat „toate partidele moldovene să dea dovadă de reținere și să se pună de acord asupra drumului de urmat pe calea dialogului politic”. Președintele României vecine, Klaus Iohannis, a îndemnat la rândul său la un „dialog responsabil între toate forțele politice”.
Republica Moldova, o țară cu 3,3 milioane de locuitori, situată între Ucraina și România, se confruntă cu crize politice repetate. Ales președinte în decembrie 2018, Igor Dodon nu a putut să conteze pe un guvern care să-i fie loial și a fost suspendat deja în mai multe rândui de Curtea Constituțională, din cauză că a refuzat să promulge legi adoptate de Parlament. Țara se cofruntă, de asemenea, cu scandaluri politico-financiare, după descoperirea în 2016 a „dispariției” a aproape unui miliard de dolari - adică aproximativ 15% din PIB-ul moldovean - din trei bănci.
Marea Britanie: Brexit fără plata datoriilor către UE?
n năbădăiosul Boris Johnson, în drum către Downing Street și funcția de premier n acesta a anunțat că nu va mai plăti datoriile țării către Bruxelles n
Nimic nu pare să-l oprească pe fostul ministru Boris Johnson, un susținător convins al Brexitului, creditat pe primul loc între cei 11 candidați la succesiunea premierului britanic Theresa May, care se înregistrează luni, relatează AFP. Nouă bărbați și două femei și-au manifestat interesul să conducă Partidul Conservator (Tories) și să o înlocuiască pe Theresa May, care a demisionat vineri din funcția de șefă a formațiunii, cu puțin înainte de expirarea termenului depunerii candidaturilor. Învingătorul va ajunge pe Downing Street, postul de premier revenind șefului formațiunii care reunește o majoritate parlamentară suficientă să guverneze. El va avea delicata misiune să ducă la sfârșit ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE), ceea ce Theresa May nu a reușit să facă, nevoită să amâne până cel mai târziu la 31 octombrie data Brexitului, prevăzută inițial la 29 martie. Favorit la casele de pariuri și ținta altor candidați, care văd în el principalul lor rival, Johnson le prezice britanicilor un viitor glorios într-un Regat Unit în afara UE, cu care este pregătit de încleștare în negocieri cu privire la Brexit. El a amenințat să nu plătească factura Brexitului - o sumă evaluată între 40 și 45 de miliarde de euro -, dacă UE nu acceptă condiții mai bune pentru țara sa. „Prietenii noștri și parlamentarii trebuie să înțeleagă că banii vor fi păstrați până când avem mai multă claritate despre calea de urmat”, a declarat „BoJo” într-un interviu acordat The Sunday Times. Promițând să fie intransigent cu UE și să unească țara, Boris Johnson se prezintă drept singurul capabil să împiedice o aneantizare totală a conservatorilor și îi atacă pe cei doi adversari ai acestora - Partidul Brexitului, marele învingător în alegerile europene, și Partidul Laburist (Labour), principalul partid de opoziție. Partidul Conservator se află în mare dificultate, clasându-se pe un umilitor loc cinci în alegerile europene, la sfârșitul lui mai, iar în eventualitatea unor alegeri legislative s-ar clasa abia pe locul patru, cu 18% din voturi, potrivit unui sondaj Yougov referitor la intențiile de vot ale britanicilor, realizat la 5 și 6 iunie. Supraviețuirea partidului va depinde de capacitatea sau nu a șefului său de a pune în apliare Brexitului, la trei ani de la referendumul din iunie 2016, în care tabăra „Leave” a obținut o victorie strânsă cu aproape 52% din voturile exprimate.
În lupta conservatorilor pentru putere, „marea problemă, evident, este Brexitul”, a declarat pentru AFP Tim Bale, un profesor de politică la Universitatea Queen Mary din Londra. „Foarte puține alte lucruri preocupă Partidul Conservator în acest moment”.
„Renegociere”
„Boris Johnson este susceptibil să obțină o victorie în aceste alegeri, pentru că le oferă membrilor partidului conservator ceea ce vor (...), un Brexit fără acord (no deal)”, adaugă Bale. „Să reușească cu adevărat, asta e altă treabă”. Candidații anunțați la succesiunea Theresei May se ceartă, pentru moment, asupra strategiei de abordat, între cei care vor ca regatul să iasă din Uniune inclusiv fără acord și cei care afirmă că pot să renegocieze. În a doua categorie se află șeful diplomației britanice Jeremy Hunt, care s-a declarat „absolut sigur că, dacă adoptăm abordarea corectă a subiectului, europenii ar fi gata să negocieze”, sprijindu-se pe o conversație pe care a avut-o cu Angela Merkel. Cei 27 au repetat, cu toate acestea, că nu se vor atinge de acordul ieșirii din UE încheiat în noiembrie între Londra și Bruxelles, respins în trei rânduri de către deputații britanici.
Pentru a-și înregistra candidatura luni, pretendenții la postul de șef al conservatorilor este necesar să aibă susținerea a opt din cei 313 de deputați conservatori. Ei dezbat marți, în fața deputaților din tabăra lor, înaintea unei serii de voturi cu buletine secrete în vederea eliminării candidaților, până la rămânerea în cursă a doi dintre aceștia.
Adunarea membrilor Partidului Conservator - care numără 160.000 de activiști - va desemna, apoi, învingătorul.Învingătorul urmează să preia conducerea, pe Downing Street, la sfârșitul lui iulie. Theresa May asigură tranziția până atunci.
Qatarul face apel pentru o detensionare a relațiilor între SUA și Iran
Qatarul și alte țări au discutat atât cu Iranul cât și cu SUA despre o detensionare a situației, a informat ministrul de Externe al Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, făcând apel la ambele părți să se întâlnească și să găsească un compromis, relatează Reuters.
„Considerăm că la un moment dat ar trebui să aibă loc o întâlnire, nu poate continua situația la infinit astfel. Ei ar trebui să vină cu idei care să deschidă drumul”, a afirmat al-Thani la Londra. Al-Thani a declarat că mai multe țări, printre care și Qatarul, Oman, Irak și Japonia au cerut o detensionare a situației. „Toate aceste țări sunt îngrijorate cu privire la ce ar putea duce această escaladare. Au existat încercări ale Qatarului dar și ale altor țări de a detensiona situația: am discutat cu SUA și cu Iranul”, a precizat el. „Ceea ce încercăm să facem este să creăm o conversație între cele două părți pentru că o escaladare nu ar fi în favoarea nimănui”, a adăugat el. Tensiunile dintre SUA și Iran au crescut în ultimele săptămâni, Washingtonul reimpunând sancțiuni economice asupra Iranului după ce s-a retras dintr-un acord nuclear. De asemenea, SUA au trimis forțe militare în Orientul Mijlociu pentru a contracara ceea ce autoritățile americane au numit amenințări iraniene asupra SUA și intereselor sale.
Kurzi sirieni predau altor țări orfani provenind din familii jihadiste
Doisprezece orfani francezi provenind din familii jihadiste au fost predați duminică unei delegații franceze, de către autorități kurde din Siria, a anunțat luni un ficial local, relatează AFP. Copiii, între care cel mai mare este în vârstă de zece ani, trăiau în tabere în nord-estul țării, unde au fost adunate zeci de mii de persoane care au fugit din calea unor ofensive vizând ultimul bastion al grupării Statul Islamic (SI). Oficiali kurzi au predat „12 orfani francezi provenind din familii SI unei delegații a Ministerului francez al Afacerilor Externe”. a declarat Abdelkarim Omar, un reprezentant de rang înalt al Afacerilor Externe din cadrul administrației kurde. El a anunțat că operațiunea s-a desfășurat duminică, în localitatea Ain Issa, în apropiere de frontiera cu Turcia, și a adugat că doi orfani olandezi au fost de asemenea predați unei delagații guvernamentale din țara lor. Până în prezent, Franța a repatriat o mână de orfani și o fată în vârstă de trei ani.
Potrivit Quai d'Orsay, aproximativ 450 de cetățeni francezi afiliați SI se află în închisoare sau sunt reținuți în tabere de refugiați. După ce au cucerit ultimul fief islamist în estul Siriei, în urma unei ofensive susținute de o coaliție internațională condusă de către Statele Unite, combatanții kurzi și arabi din cadrul Forțelor Democratice Siriene (FDS) au proclamat, la 23 martie, înfrângerea „califatului” SI. Autoritățile kurde administrează tabere în nord-estul Siriei, în care trăiesc mii de soții și copii ai unor jihadiști străini. De mai multe luni, ele reclamă repatrierea unor femei și copii străini și lucrează activ la acest dosar. Doi americani și șase copii, provenind din familii cu legături cu SI în Siria, au fost repatriați săptămâna trecută în Statele Unite. Orfani au fost predați de asemenea Norvegiei, iar aproximativ 150 de femei și copii au fost predați Uzbekistanului.
