MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Moldova - Politicieni proruşi şi-au unit forţele într-un nou bloc, „Alternativa”, şi se declară „proeuropeni”
Liderii a trei partide de opoziţie din Republica Moldova - actualul primar al Chişinăului Ion Ceban, fostul premier Ion Chicu şi ex-consilierul prezidenţial Mark Tcaciuc - precum şi fostul procuror general şi fost candidat la preşedinţie Alexandr Stoianoglo, învins în toamna anului trecut de Maia Sandu, au anunţat vineri crearea unui bloc politic, în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă.
Deşi toţi aceşti politicieni sunt cunoscuţi pentru poziţiile proruse avute în trecut, acum ei s-au grăbit să declare că alianţa lor, intitulată „Alternativa”, este proeuropeană, arată o analiză NewsMaker.
Blocul „Alternativa” include partidul primarului capitalei Ion Ceban - MAN, partidul fostului prim-ministru Ion Chicu - Partidul Dezvoltării şi Unirii Moldovei (PDCM), partidul Congresul Civic, care îl are pe Mark Tcaciuc printre lideri, şi echipa fostului procuror general şi fost candidat la preşedinţie Alexandr Stoianoglo.
Moldova va organiza alegeri parlamentare în această toamnă. În actualul parlament există o majoritate proeuropeană de peste 55 de mandate din cele 101 ale legislativului, formată în jurul PAS, partidul din care provine preşedinta Maia Sandu. Însă, potrivit unui sondaj Idata din decembrie, niciunul dintre partide moldovene nu va obţine o majoritate la viitoarele alegeri. Prin urmare, cel mai probabil, ţara va avea un guvern de coaliţie, iar multe partide se gândesc deja la posibile alianţe.
Membrii noului bloc „Alternativa” au declarat imediat că blocul va fi proeuropean şi că obiectivul său principal este consolidarea societăţii. Iar „pentru a nu exista interpretări”, a precizat Ceban, „vorbim şi scriem în limba română”. „Pledăm pentru integrarea europeană ca obiectiv major al ţării. Vorbim şi scriem în limba română. Ştim că există un război şi o agresiune la est împotriva Ucrainei”, a declarat Ion Ceban, citat de NewsMaker.
Proruși „europenizați”
Pe de altă parte, cei patru politicieni care au format blocul sunt uniţi de trecutul lor prorus, în grade diferite.
Ion Ceban a ajuns primar al Chişinăului după ce a fost sprijinit de socialiştii fostului preşedinte prorus Igor Dodon, în 2019. Ulterior, în special după ce la putere au ajuns proeuropenii, el şi-a temperat poziţiile, s-a declarat proeuropean şi şi-a făcut propriul partid politic.
Ion Chicu i-a fost consilier lui Igor Dodon, înainte de a fi propulsat de acesta în funcţia de prim-ministru pe care a deţinut-o timp de aproape un an, până când Dodon a pierdut alegerile prezidenţiale şi la conducerea ţării a venit Maia Sandu.
Mark Tcaciuc este un politician controversat. Cândva a fost un consilier influent al fostului preşedinte comunist Vladimir Voronin şi făcea des deplasări la Moscova. În 2023, fostul ministru al apărării Anatol Şalaru a declarat într-un interviu că Tcaciuc este omul serviciilor speciale ruseşti, fapt negat de acesta.
Alexandr Stoianoglo a fost numit de Igor Dodon în funcţia de procuror general în 2019. A fost demis însă de Maia Sandu în 2023, după ce a fost implicat într-o serie de scandaluri de corupţie şi abuz în serviciu, fiind acuzat cu precădere de favorizarea fugii din ţară a omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. În alegerile prezidenţiale din octombrie 2024 a fost contracandidatul Maiei Sandu în turul al doilea, fiind susţinut de socialiştii lui Igor Dodon. Stoianoglo, în vârstă de 57 de ani, se pronunţă pentru integrarea europeană a ţării, dar pentru neutralitatea ei şi promovarea relaţiilor de prietenie cu toată lumea, inclusiv cu Rusia. Observatorii de la Chişinău spun că acestea sunt tezele promovate de aşa-zişii proruşi „moderaţi”.
Cine este liderul?
Experţii cred că principala resursă electorală a noului bloc electoral este mai degrabă centristă decât clar proeuropeană. „Alternativa” însăşi riscă să devină o alternativă pe flancul european. Experţii spun de mult timp că partidul de guvernământ PAS nu are un concurent puternic în acest domeniu, dar ar trebui să apară unul, arată analiza NewsMaker.
Unul dintre membrii noului bloc, Alexandr Stoianoglo, a făcut acum câteva săptămâni un apel la unificarea opoziţiei. Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, a făcut şi el apel la unificare acum câteva săptămâni. Dar socialiştii nu au fost invitaţi să facă parte din noul bloc. Iar liderul este probabil Ceban, nu Stoianoglo, după cum pare să indice şi numele blocului, care aminteşte de denumirea partidului lui Ceban - Mişcarea Alternativa Naţională (MAN). Edilul a şi anunţat, de altfel, crearea blocului.
Expertul Andrei Curăraru crede că Ceban avea nevoie de acest bloc ca să rezolve problema reprezentării teritoriale a partidului său MAN, care este cunoscut în Chişinău, dar puţin cunoscut în restul ţării. Profesorul Angela Colaţchi a remarcat, de asemenea, că fostul premier Ion Chicu are o reţea de partid puternică.
În plus, blocul se aşteaptă să preia o parte din ratingul pe care Stoianoglo l-a obţinut la alegerile prezidenţiale, care în ţară au fost câştigate de fostul procuror, dar voturile din diaspora i-au adus în cele din urmă victoria Maiei Sandu.
În ciuda faptului că blocul se poziţionează ca proeuropean, politologul Ion Tăbârţă consideră că unirea forţelor lui Ceban cu Tcaciuc, Stoianoglo şi Chicu, dimpotrivă, va speria electoratul proeuropean. „Alegătorul proeuropean, deziluzionat de PAS, l-ar putea percepe pe Ceban ca pe o alternativă. Dar acum este puţin probabil să facă acest lucru”, a spus expertul.
La rândul său, Angela Colaţchi crede că blocul are mai multe şanse să îndepărteze electoratul de socialişti decât de PAS. Iar Andrei Curăraru crede că blocul va împărţi electoratul cu „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi.
Deocamdată, experţii nu pot spune cu certitudine dacă blocul va intra în Parlament. Ultimul sondaj iData a arătat că dintre forţele politice reprezentate în bloc, doar MAN-ul lui Ceban poate trece pragul electoral de 5% pentru partide, în timp ce pentru blocuri pragul electoral este de 7 procente.
Stojanoglo are o resursă electorală. El a reuşit să obţină sprijinul a peste 50% din alegătorii din interiorul Republicii Moldova la alegerile prezidenţiale din 2024. Cu toate acestea, la acel moment el a fost candidatul socialiştilor şi o parte din ratingul său este meritul acestora. Ce rating are Stoianoglo însuşi este încă o întrebare.
Cine rămâne pe dinafară
Socialiştii au rămas în afara blocului de opoziţie. Liderul lor, fostul preşedinte Igor Dodon, a cerut în repetate rânduri opoziţiei să se unească, dar chestiunea nu a trecut dincolo de declaraţii. După anunţarea creării blocului, PSRM a declarat că a luat act de aceasta. „Este important ca Moldova să aibă o alternativă pe flancul proeuropean. Astfel, există şanse reale ca datorită eforturilor comune ale opoziţiei, PAS să dispară în istorie”, a transmis PSRM. „În politică, este important să ajungi la destinaţie. Urez drum bun tuturor colegilor din opoziţie. Şi să nu pierdem din vedere scopul nostru comun - eliberarea ţării de sub dictatura PAS. Iar la alegerile din toamnă, vom număra consecinţele deciziilor şi acţiunilor noastre”, a adăugat Dodon într-o postare pe Telegram.
Nici fostul başcan (guvernator) al Găgăuziei şi lider al partidului Inima Moldovei, Irina Vlah, nu este în bloc. Cu câteva zile înainte de crearea „Alternativei”, ea le-a propus lui Ceban, Dodon şi Usatîi să semneze un pact pentru a nu intra în coaliţie cu PAS. La acel moment, Ceban a spus că partidul său are „propria agendă”.
De asemenea, nici Partidul Nostru al lui Usatîi nu a fost inclus în bloc. El şi partidul său încearcă să evite declaraţiile geopolitice şi să menţină o poziţie centristă. Este posibil ca, în cazul în care ajunge în parlament, Partidul Nostru să fie „votul de aur” care va determina cine va forma următorul guvern.
Alegerile parlamentare de anul acesta din Republica Moldova sunt cruciale pentru continuarea parcursului proeuropean al ţării. Fără un sprijin în parlament, preşedinta proeuropeană Maia Sandu nu are pârghiile necesare pentru continuarea reformelor necesare pentru aderarea ţării la UE.
Accidentul aviatic de la Washington - Piloţii au încercat să ridice botul avionului cu câteva secunde înainte de coliziune
Zborul American Airlines implicat în coliziunea mortală cu un elicopter Black Hawk deasupra Washington, DC, pare să îşi fi ridicat unghiul de înclinare chiar înainte de impact, arată datele preliminare de la unul dintre înregistratoarele de bord recuperate din avion, potrivit CNN. ”La un moment dat, foarte aproape de momentul impactului, a existat o uşoară schimbare a unghiului de înclinare, o creştere a înclinării”, a afirmat Todd Inman, membru al National Transportation Safety Board (NTSB).
Descoperirea este una dintre primele informaţii care apar în timp ce NTSB investighează dezastrul în care 67 de oameni au murit. Elicopterul Black Hawk făcea antrenamente pentru a evacua oficiali guvernamentali în cazul unei catastrofe, când a avut loc coliziunea cu avionul de pasageri. Agenţia lucrează încă la a transcrie înregistrările audio de la înregistratoarele de voce, a afirmat Brice Banning, investigatorul de la NTSB care se ocupă de acest caz.
Datele preliminare indică faptul că elicopterul ar fi zburat deasupra altitudinii permise pe acel coridor. Datele iniţiale arată că avionul regional American Airlines zbura la circa 325 de picioare altitudine la momentul impactului.
Însă datele disponibile controlorilor de trafic aerian au arătat că elicopterul se afla la 200 de picioare în apropierea momentului accidentului, a spus Inman, o discrepanţă neexplicată care va fi cercetată. Dacă impactul a avut într-adevăr loc la 325 de picioare, ar fi fost mult deasupra limitei de 200 de picioare la care elicopterele sunt restricţionate pe acel coridor. Elicopterul folosea coridoare speciale pentru elicoptere ale forţelor de ordine, medicale, militare şi guvernamentale, în zona Washington. Hărţile Administraţiei Federale de Aviaţie arată - şi NTSB a confirmat - că elicopterele de pe coridor trebuie să se afle la cel mult 200 de picioare faţă de nivelul mării.
Inman a notat că anchetatorii ”nu au în momentul de faţă înregistrătile din Black Hawk”, deci nu pot oferi informaţii la ce altitudine zbura elicopterul.
Datele de monitorizare a zborurilor arată că înainte de coliziunea fatală elicopterul zbura cu 100 de picioare mai sus de altitudinea permisă şi vira în afara ruteri prestabilite de-a lungul malului estic al fluviului Potomac. Cutia neagră cu înregistrarea de voce a elicopterului a fost recuperată fără semne de avarii exterioare, potrivit lui Inman.
Accidentul a dus la moartea a 67 de persoane, între care trei aviatori militari în elicopterul Black Hawk: capitanul Rebecca Lobach, 28 de ani, identificat sâmbătă, sergentul Ryan Austin O’Hara, 28 de ani, şi ofiţerul Andrew Lloyd Eaves, 39 de ani. Deşi Armata a publicat numele celorlalţi doi militari, cel al lui Lobach nu fusese anunţat, la solicitarea familiei.
Coliziunea între elicopterul Black Hawk al Armatei li zborul 5342 al American Eagle în apropiere de Aeroportul Naţional Reagan din DC este cel mai grav dezastru aviatic din SUA din 2001 încoace. Echipele încă lucrează la a recupera epava aeronavei şi trupurile victimelor din fluviul Potomac. Între victime se află tineri patinatori care se întorceau dintr-un cantonament din Kansas.
Atacuri ruseşti masive soldate cu 15 morţi în Ucraina
Rusia a lansat zeci de rachete şi drone asupra Ucrainei, ucigând 15 persoane, a anunţat sâmbătă Kievul, ambele părţi învinuindu-se reciproc pentru un atac care a ucis patru persoane în partea din regiunea rusă Kursk ocupată de armata ucraineană. Pe parcursul zilei de sâmbătă, Rusia a lansat 40 de rachete, 39 de bombe ghidate şi 739 de drone explozive asupra ţării, unul dintre cele mai mari atacuri din ultimele săptămâni, a anunţat seara Statul Major ucrainean.
Cel puţin 15 persoane au murit în aceste atacuri în centrul şi estul Ucrainei, potrivit autorităţilor. Unsprezece dintre victime, inclusiv un copil, au fost ucise într-un atac cu rachetă asupra unei clădiri rezidenţiale din oraşul central Poltava, au declarat autorităţile.
În regiunea rusă Kursk, statul major al armatei ucrainene a acuzat Moscova că a efectuat un atac "deliberat" cu "o bombă aeriană ghidată" împotriva unui internat din oraşul Sudja unde, în momentul atacului, zeci de persoane se pregăteau să fie evacuate. "În cursul operaţiunilor de îndepărtare a dărâmăturilor, 84 de civili au fost salvaţi şi li s-a acordat ajutor medical, starea lor de sănătate este satisfăcătoare, patru sunt în stare gravă şi patru persoane au decedat", a transmis Statul Major General pe Telegram. "Există dovezi irefutabile că lovitura a fost efectuată de avioane tactice ruseşti”, a declarat forţele aeriene ucrainene.
În timp ce ţara lor suferă în mod constant lovituri mortale din partea Rusiei, trupele ucrainene sunt în mare dificultate în regiunea Doneţk (est), unde armata rusă face progrese constante în ciuda pierderilor umane şi materiale importante.
Într-un comunicat, Ministerul rus al Apărării a anunţat capturarea oraşului Krîmske, situat la periferia nord-estică a oraşului strategic Toreţk. Potrivit grupului de analişti ucraineni DeepState, forţele ruse sunt prezente în centrul oraşelor Toreţk şi Chasiv Iar, două oraşe care sunt disputate de luni de zile.
Amplă epurare a FBI împotriva agenţilor care l-au investigat pe Trump
O amplă epurare este pregătită la FBI, poliţia federală americană, şi ar trebui să ducă la demiterea a zeci de agenţi care au participat la anchetele împotriva lui Donald Trump, au relatat vineri mai multe media americane, scrie AFP.
Potrivit CNN, câteva zeci de agenţi care au investigat asaltul asupra Capitoliului de către susţinătorii preşedintelui american la 6 ianuarie 2021 sunt în curs de evaluare pentru o posibilă demitere. Alegerea a fost dată de cel puţin şase înalţi funcţionari FBI de a „ieşi la pensie, demisiona sau a fi concediaţi până luni”, a declarat canalul de ştiri 24 de ore din 24.
The Washington Post susţine că numărul poliţiştilor federali vizaţi de acest proiect de epurare este "potenţial de ordinul sutelor". De asemenea, aproximativ treizeci de procurori federali care au lucrat la asaltul Capitoliului au fost deja concediaţi, adaugă ziarul. Potrivit NBC News, peste 20 de şefi de birouri FBI, inclusiv cele din Miami şi Washington, sunt ameninţaţi de această procedură.
Departamentul de Justiţie a concediat deja luni mai mulţi oficiali care au jucat un rol în urmărirea penală a lui Trump. Un oficial al Departamentului de Justiţie a declarat că funcţionarii au fost concediaţi deoarece secretarul, James McHenry, nu credea că "se poate avea încredere în ei pentru a duce la îndeplinire cu fidelitate agenda preşedintelui".
"Lacheii nealeşi ai lui Trump se răzbună politic pe funcţionarii de carieră din cadrul forţelor de ordine ale naţiunii noastre", a declarat senatorul democrat Dick Durbin, denunţând "o lovitură majoră pentru integritatea şi eficienţa FBI şi a Departamentului de Justiţie". "Acesta este un atac neruşinat la adresa statului de drept care, de asemenea, subminează grav securitatea noastră naţională şi siguranţa publică", a adăugat Durbin, care face parte din Comisia Judiciară a Senatului.
Asociaţia agenţilor FBI a condamnat, de asemenea, posibila epurare. "Concedierea a sute de agenţi ar slăbi grav capacitatea Biroului de a proteja ţara de ameninţările la adresa criminalităţii şi a securităţii naţionale şi, în cele din urmă, ar risca să ducă Biroul şi noua sa conducere la eşec", a scris aceasta într-o declaraţie.
Procurorul special Jack Smith, care a investigat două cazuri penale împotriva lui Donald Trump, a demisionat în ianuarie.
În prima sa zi la Casa Albă, 20 ianuarie, Trump a semnat un ordin executiv prin care a graţiat peste 1.500 de participanţi la asaltul asupra Capitoliului.
Karla Sofia Gascon, vedeta din "Emilia Pérez", spune că a primit ameninţări cu moartea după reapariţia mesajelor sale rasiste
Karla Sofia Gascón, vedeta filmului "Emilia Pérez", a primit ameninţări cu moartea în urma reapariţiei mai multor mesaje rasiste şi islamofobe pe contul său de Twitter, a dezvăluit ea într-o declaraţie trimisă publicaţiei The Hollywood Reporter. "Îmi pare rău, dar nu pot permite ca această campanie de ură şi dezinformare să mă afecteze pe mine şi familia mea. La cererea lor, îmi închid contul de pe platforma X", a spus ea. "Am fost ameninţată cu moartea, insultată, hărţuită într-o asemenea măsură încât sunt epuizată. Am o fiică fantastică pe care trebuie să o protejez. O iubesc la nebunie şi ea mă susţine în tot ceea ce fac", a conchis.
Cu o lună înainte de decernarea premiilor Oscar, unde este prima actriţă trans nominalizată la categoria Cea mai bună actriţă, Karla Sofia Gascón a fost criticată când au reapărut postări ofensatoare la adresa musulmanilor şi a afro-americanilor. "Ca membră a unei comunităţi marginalizate, cunosc prea bine această suferinţă şi îmi pare profund rău pentru cei cărora le-am provocat durere", a scris actriţa într-un comunicat trimis de Netflix pentru AFP.
În numeroase mesaje, ea a scris că islamul "devine un focar de infecţie pentru umanitate care trebuie vindecat urgent". De asemenea, ea l-a descris pe George Floyd, ucis de poliţie în 2020, drept un "dependent de droguri" şi un "escroc".
Aceste mesaje au determinat Variety să se întrebe cu privire la posibilul impact asupra şanselor sale la Oscaruri. "Emilia Pérez", regizat de Jacques Audiard, a obţinut 13 nominalizări la Oscar, fiind producţia în altă limbă decât engleza cu cele mai mutle selecţii din toate timpurile.
Fetiţă de 11 ani înjunghiată mortal în Olanda
Un bărbat a fost arestat sâmbătă, în Olanda, după ce a înjunghiat mortal o fetiţă de 11 ani pe o stradă din oraşul Nieuwegein, a anunţat poliţia. "În vecinătate, poliţia a arestat un suspect în vârstă de 29 de ani pe baza informaţiilor furnizate de trecători şi alte persoane", se arată într-un comunicat al poliţiei regionale din Utrecht. Potrivit agenţiei de ştiri ANP, poliţia a confirmat că suspectul este din Siria şi că investighează informaţii potrivit cărora acesta ar fi acţionat într-un mod "confuz" în cursul săptămânii.