Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Mister în jurul incendiului din submarinul rus soldat cu 14 morți

Ziarul de Vrancea
2 iul 2019 896 vizualizări

Incendiul în care au murit 14 marinari ruși la Marea Barents rămâne înconjurat în mister, iar Kremlinul a avertizat miercuri că detaliile catastrofei nu vor fi dezvăluite - în numele “secretului de stat”, relatează AFP.

Acest accident a retrezit în Rusia amintirea tragediei submarinului cu propulsie nucleară Kursk, care s-a scufundat în 2000 cu 118 de oameni la bord și a traumatizat profund țara. Această dramă a aruncat o umbră asupra primului mandat al lui Vladimir Putin, a cărui gestionare a catastrofei a fost criticată.

Desfășurarea faptelor

Ministerul rus al Apărării a anunțat marți că 14 marinari de la bordul submarinului au murit luni, după ce au inhalat fum toxic, în timpul unui incendiu până la urmă controlat. Potrivit armatei, accidentul a avut loc în apele teritoriale ruse. Autoritățile au prezentat submarinul ca fiind un submersibil de cercetare, menit să studieze mediul marin și fundul oceanic. Moscova precizează că submarinul s-a întors în portul în care-și are baza, în orașul închis Severomorsk, în regiunea Murmansk (nord). “Informațiile nu pot fi făcute publice. Este complet normal”, a dat asigurări miercuri un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, evocând “secretul de stat”. Ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu a confirmat miercuri, la Severomorsk, unde a prezidat o reuniune, faptul că există supraviețuitori din rândul echipajului - și anume un civil “reprezentant al industriei”, evacuat primul într-o parte ermetic izolată.

Despre ce submarin e vorba?

Armata prezintă submarinul ca pe un submersibil de cercetare științifică în măsură să opereze în ape adânci. Vladimir Putin îl cataloghează drept “neobișnuit”. Potrivit unor surse citate de ziarele ruse RBK și Novaia Gazeta, submersibilul respectiv este submarinul nuclear AS-12, supranumit “Loșarik”, un submersibil secret construit în vederea cercetării și unor operațiuni speciale la până la 6.000 de metri adâncime. “Loșarik” poate primi la bord până la 25 de marinari și este conceput să se poată agăța de un submarin mai impozant, capabil să-l transporte până în zona de operațiuni. Potrivit publicației ruse online Open Media și cotidianului Vedomosti, focul nu ar fi izbucnit, de altfel, la bordul Loșarik, ci pe un submarin nuclear modificat pentru a-l transporta. Open Media evocă, citând surse militare, două submarine posibil vizate - Orenburg și Podmoskovie.

Aceste submarine se află în subordinea Direcției plonjărilor la adâncime (GUGI) din cadrul Ministerului Apărării, o divizie specială a Marinei ruse. Submarinele, la fel ca Loșarik, pot efectua diverse tipuri de misiune, de la studierea fundului marin la operațiuni privind cabluri submarine.

Cine sunt marinarii morți?

Vladimir Putin, care a a prezentat condoleanțe rudelor marinarilor, a precizat marți seara că între morți se află doi “Eroi ai Rusiei” și șapte “căpitani de prim rang” - gradul cel mai înalt în rândul ofițerilor ruși care navighează. “Era un echipaj extrem de calificat”, a adăugat președintele rus. Nivelul echipajului pare să confirme caracterul staregic al misiunii submarinului. Catedrala de la Murmansk a anunțat pe site o ceremonie funerară în memoria celor dispăruți - pe care-i identifică doar prin prenume. Guvernatorul Sankt Petesburgului Aleksandr Belgov a dat asigurări, pe rețele de socializare, că submarinele “erau în post la una dintre bazele noastre”. Ele ar fi intrat în Cronstadt, a dat asigurări pentru RBK reprezentantul catedralei de pe această insulă de la Golful Finlandei, pe care există o importantă bază navală. Potrivit ziarului Kommersant, marinarii de la bordul submarinului se aflau în post la baza navală 45707, la Petergof, în apropiere de Sankt Petesburg - o bază navală aflată, potrivit cotidianului, în subordinea Direcției plonjărilor la adâncime din cadrul Ministerului Apărării.

Țara din Europa care renunță la mașinile tradiționale din 2025

Aproape jumătate dintre mașinile noi vândute în primul semestru din 2019 în Norvegia au fost vehicule pur electrice, un nou nivel record, transmite Reuters. Statul nordic se pregătește să renunțe până în 2025 la vânzarea mașinilor pe benzină și motorină. Pentru reducerea poluării și a emisiilor de carbon, Norvegia a introdus scutiri masive de taxe, iar utilizarea stațiilor de încărcare și parcările din centrul orașelor sunt gratuite, în timp ce liniile pentru autobuze pot fi folosite de mașinile electrice. Astfel au crescut livrările de vehicule pur electrice produse de Tesla, Nissan, Hyundai și BMW, scrie Agerpres. Brandurile care nu oferă versiuni complet electrice, cum ar fi Ford și Mercedes-Benz (divizia de lux a Daimler), se confruntă cu un declin al vânzărilor. Cele două companii au promis că vor lansa pe piața norvegiană vehicule pur electrice din 2020. Federația Rutieră Norvegiană (NRF) a informat că mașinile electrice au reprezentat în primele șase luni din acest an 48,4% din totalul înmatriculărilor noi, de la 31,2% pe ansamblul anului trecut. Autoritățile de la Oslo și-au stabilit o țintă ambițioasă, de interzicere a vânzărilor de mașini noi pe benzină și motorină până în 2025. Datele consolidează poziția Norvegiei de lider global în vânzările de mașini electrice per capita.

China critică Marea Britanie pentru comentarii „nerușinate” privind protestele din Hong Kong

China a catalogat ca „nerușinate” comentariile ministrului britanic de Externe, Jeremy Hunt și a informat că a depus o plângere diplomatică către Londra după ce Hunt a avertizat că vor exista consecințe dacă Beijingul nu își va respecta angajamentele asumate la preluarea Hong Kong-ului în 1997. „Să spui că Marea Britanie a luptat pentru libertățile locuitorilor din Hong Kong reprezintă pur și simplu o nerușinare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Geng Shuang, la o conferință de presă. „Aș dori să îl întreb pe domnul Hunt dacă a existat democrație în Hong Kong în era colonială britanică. Cetățenii din Hong Kong nici nu aveau dreptul să protesteze”, a afirmat el. Doar după ce Hong Kong s-a întors sub autoritatea Chinei, cetățenii orașului au avut o garanție „fără precedent” cu privire la democrație și libertate, a adăugat el.

Responsabilitățile Marii Britanii față de Hong Kong s-au încheiat iar Hong Kong este o problemă internă a Chinei, a precizat Geng.

Comentariile sale au venit după ce Hunt a condamnat luni violența de ambele părți de la protestele din Hong Kong și a avertizat că vor exista consecințe dacă China își va neglija angajamentele de a permite libertăți în Hong Kong la care cetățenii chinezi nu au acces, inclusiv dreptul de a protesta. „Crede că gestionarea protestelor din august 2011 a poliției britanice reprezintă represiune?”, a afirmat Geng cu privire la Hunt. „Sperăm ca Marea Britanie și în special domnul Hunt să nu își supraestimeze abilitățile și să intervină în problemele interne din Hong Kong. Acest lucru este destinat eșecului”, a precizat el.

China a depus plângeri față de comentariile lui Hunt către Marea Britanie, atât la Beijing cât și la Londra, a informat Geng.

Guvernul chinez a condamnat marți ferm protestatarii care au vandalizat sediul Consiliului Legislativ din Hong Kong, numind acțiunile lor „total intolerabile”. De asemenea, Global Times, ziarul Partidului Comunist Chinez, a cerut „toleranță zero” față de protestatarii din Hong Kong

Peste un milion de persoane au protestat în ultimele trei săptămâni pentru a-și arăta nemulțumirea față de liderul Hong Kong-ului Carrie Lam, susținută de China. Oamenii sunt nemulțumiți de un proiect de lege care ar permite extrădarea infractorilor în China pentru că aceștia ar fi expuși astfel unui sistem judiciar incorect și controlat de partidul comunist de la Beijing. Proiectul de lege a fost suspendat, însă protestatarii i-au cerut lui Carrie Lam să îl retragă cu totul. De asemenea, oamenii au reclamat un exces de zel al forțelor de ordine la protestele recente, polițiștii folosind gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.

O fostă vedetă TV, noul președinte al Parlamentului European

Social-democratul italian David-Maria Sassoli a fost ales noul președinte al Parlamentului European. Sassoli, membru al Alianței Progresiste a Democraților și Socialiștlor, a obținut 345 de voturi în a doua rundă de vot din Parlamentul European. Patru europarlamentari s-au înscris în cursa pentru funcția de președinte al Parlamentului European, printre ei nefiind și socialistul bulgar Serghei Stanișev, al cărui nume era vehiculat pentru acest post. Primul vot s-a încheiat fără un câștigător clar, niciunul dintre cei patru candidați nereușind să obțină susținerea unei majorități absolute. Jan Zahradil a obținut 160 de voturi iar Ska Keller 119. Sassoli va ocupa funcția de președinte timp de doi ani și jumătate – jumătate din mandatul parlamentar – urmând ca un membru de centru-dreapta al Parlamentului European, de la Partidul Popular European, să preia funcția.

Sassoli, un fost jurnalist de televiziune care este cunoscut în Italia dar nu la fel de mult în afara țării, a declarat înainte de începerea votului că a decis să candideze pentru că „Europa va fi mai puternică doar cu un Parlament care joacă un rol mai important”. El este un fost vicepreședinte al Parlamentului European și este cunoscut europarlamentarilor pentru faptul că a coordonat sesiunile din Strasbourg. Ca membru al Partidului Democrat (centru stânga) din Italia, delegația sa este a doua cea mai mare din gruparea Socialiștlor și Democraților în Parlamentul European.

Peter Szijjarto cere acțiune împotriva “atacurilor antimaghiare” din România

“Vocile antimaghiare” sunt mai puternice, iar “atacurile” asupra minorității maghiare au devenit mai dure în rândul elitei politice din România, a declarat marți, în parlamentul de la Budapesta, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, cerând măsuri, potrivit MTI. Diplomația ungară “nu poate rămâne tăcută”, a adăugat el. Szijjarto a mai susținut că, pe scena internațională, “poziția ungară nu poate fi neafectată de atacurile și provocările anti-maghiare” atunci când sunt discutate chestiuni legate de România. Potrivit MTI, el a protestat împotriva unor întâmplări recente de la o comemorare dintr-un cimitir militar din Primul Război Mondial din România și a spus că este inacceptabil ca “oficialii ungari care au organizat evenimentul au fost sancționați”, și nu cei care au perturbat violent ceremonia.

Szijjarto a criticat de asemenea noua legislație privind administrația publică din România, despre care spune că “va arunca România înapoi cu zece ani” în privința drepturilor minorităților.

Guvernul ungar este alături de partidul etnicilor maghiari din România, UDMR, în eforturile sale de a apăra drepturile obținute de maghiarii din România, a mai adăugat ministrul.

Filipine: Peste 200 de persoane spitalizate după o toxiinfecție alimentară la ziua de naștere a fostei primei doamne

Peste 200 de persoane au fost spitalizate după ce au suferit toxiinfecție alimentară la ziua de naștere a fostei primei doamne din Filipine, Imelda Marcos, care sărbătorea împlinirea vârstei de de 90 de ani marți, au informat autoritățile, conform CNN.

Bryant Wong, șeful interimar al Consiliului pentru Gestionarea și Reducerea Riscului privind Dezastrele Naționale din Filipine, a declarat că organizația sa colaborează cu Administrația Medicamentelor și Alimentelor (FDA) pentru a testa alimentele de la evenimentul care a avut loc la Ynares Sports Center în Pasig City.

„Cei de la FDA vor veni aici pentru a lua mostre din micul dejun”, a declarat el. Printre simptomele invitaților se numără „vărsături, amețeli și stări de greață”. Unii invitați au afirmat că au observat că alte persoane au simțit o stare de greață după ce au băut din sticlele cu apă distribuite la celebrare. În jur de 2.500 de susținători ai lui Marcos au participat la eveniment. Marcos și-a sărbătorit marți aniversarea de 90 de ani. Un eveniment separat a avut loc și în capitala Manila. Imelda a participat la celebrarea din capitală alături de fiul său, fostul senator Bongbong Marcos.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.