MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Mișcarea anti-rasism a trecut Oceanul
Val de manifestații împotriva rasismului în Europa, de la Bristol la Budapesta, Madrid și Roma
De la Bristol la Budapesta, trecând prin Madrid și Roma, zeci de mii de europeni au participat în weekend la manifestații împotriva rasismului, extinzând valul de proteste declanșat în Statele Unite de moartea lui George Floyd, un bărbat de culoare asfixiat de un polițist alb la Minneapolis, relatează AFP. Aproape 3.000 de persoane, potrivit prefecturii din Madrid, s-au adunat în fața Ambasadei Statelor Unite în Spania. Oameni de culoare și albi au denunțat duminică la prânz moartea lui George Floyd, la vârsta de 46 de ani, repetându-i ultimele cuvinte - „Nu pot respira” și scandând „Fără pace, fără dreptate”.
La Roma, o manifestație spontană a adunat în vasta Piazza del Popolo mii de tineri care au îngenunchiat în tăcere, cu pumnul ridicat, timp de nouă minute, cât timp un polițist alb a ținut genunchiul pe gâtul lui George Floyd, până când a murit. Ridicându-se, ei au strigat „Nu pot respira!”.
Încălcând interdicțiile impuse de către autorități, mii de britanici au manifestat la Londra - a doua zi la rând -, dar și în alte orașe din Regatul Unit, inclusiv la Bristol. În acest oraș din sud-vestul Angliei, cu un trecut scalvagist, o statuie a vânztorului de sclavi Edward Colston a fost scoasă de pe soclu și apoi călcată în picioare de către manifestanți, potrivit unor imagini BBC. Altă statuie a fost luată drept țintă duminică, în fața Parlamentului de la Londra - a fostului premier conservator Winston Churchill, un erou al celui de-al Doilea Război Mondial. Peste numele lui Churchill, pe soclu, s-a inscripționat mesajul „era un rasist”. Această adunare în centrul capitalei britanice s-a soldat cu incidente cu poliția duminică seara, după ce a început pașnic după-amiaza, în fața Ambasadei Statelor Unite.
În Thailanda, unde o manifestație antiraristă a fost interzisă, peste 200 de persoane au participat la un - protest virtual -, conectându-se la site-ul de conferințe Zoom pentru a viziona videoclipuri cu mișcarea „Black Lives Matter” („viețile celor de culoare contează”) și a ridica pumnul împotriva violențelor poliției. Manifestanții madrileni au îngenunchiat și au ridicat pumnul și ei. Ei au mărșăluit apoi pașnic până la emblematica Puerta del Sol, în centrul capitalei spaniole. „Rasismul nu are frontiere”, a declarat Leinisa Seemdo, o traducătoare, în vârstă de 26 de ani, o spaniolă originară din Republica Capului Verde. „Am trăit în China, în Portugalia și acum în Spania. În fiecare țară am cunoscut discriminarea din cauza culorii pielii mele”. Manifestații au avut loc în aproximativ zece orașe spaniole, de la Barcelona, în nord, la Valencia, pe coasta la Marea Mediterană.
„Ce-ar fi dacă aș fi de culoare”
În mulțime, la Roma, unde se aflau numeroși imigranți africani, Michael Taylor, originar din Botswana, a venit cu întreaga familie.
„Eu sunt un african alb și simt uneori frica și disprețul numai pentru că sunt străin”, a declarat el pentru AFP. „Imaginați-vă ce-ar fi facă aș fi de culoare”. „Este cu adevărat dur să trăiești aici”, a declarat Morikeba Samate” un senegalez în cârstă de 32 de ani, unul dintre zecile de mii de migranți ajunși în Italia după traversarea Mediteranei. „Ei cred că noi suntem toți hoți”.
„Culoarea mea nu este o amenințare”
La Bruxelles, aproape 10.000 de manifestanți potrivit poliției, și-au exprimat furia în fața Palatului de Justiție. „Uciderea lui George Floyd a trezit, în mod vizibil, mulți oameni”, a subliniat Ange Kaze, un purtător de cuvânt al Belgian Network for Black Lives.
Acte de vandalism au fost comise după adunare, iar poliția a arestat 150 de persoane, a anunțat Primăria Bruxellesului.
În Germania, jucători de la patru cluburi din Bundesliga au pozat îngenuncheați duminică, în semn de susținere față de lupta împotriva rasismului, după Bayern și Dortmund. Îmbrăcați în negru, mii de elevețieni au defilat la Lausanne, unde pancarte proclamau „Culoarea mea nu este o amenințare”.
La Copenhaga, aproximativ 15.000 de persoane, potrivit poliției, au manifestat pașnic cu scopul de a îndemna Guvernul danez să denunțe violențele vizând comunitatea de culoare din Statele Unite. Scandând numele lui George Floyd -iar unii agitând afișe „Black lives matter” - coloana a plecat de la Ambasada Statelor Unite duminică-după-amiaza către Palatul Regal Christiansborg.
În Suedia vecină, la Göteborg, aproape 2.000 de persoane s-au adunat, însă manifestația -autorizată - a fost rapid întreruptă, din cauza limitării adunărilor, la 50 de persoane, în țară, din motive sanitare. Mai multe incidente au avut loc - certuri între manifestanți, tiruri cu obiecte împotriva forțelor de ordine și spargerea geamurilor unui centru comercial -, potrivit presei locale. Două persoane au fost arestate duminică seara, potrivit poliției.
La Budapesta, peste 1.000 de persoane s-au adunat la Ambasada Statelor Unite, au respectat opt minute de reculegere și au denunțat „poliție peste tot, dreptate nicăieri”, pepancarte.
În Canada, miii de persoane au manifestat la Montréal și în alte orașe din Québec împotriva rasismului și violențelor polițiștilor, denunțând totodată discriminări rasiale în provincia francofonă.
O mulțime importantă - peste 10.000 de persoane potrivit unor estimări neoficiale -, au defilat în centrul orașului Montréal.
Indignarea care a scos în stradă zeci de mii de americani după moartea lui George Floyd a cuprins în mod treptat restul lumii.
Sâmbătă au avut loc manifestații din Australia în Tunisia, inclusiv în Franța și în Marea Britanie, la care protestatari au denunțat de asemenea rasismul în propriile țări.
Divergențe SUA-Germania în NATO: Polonia vrea să profite
Berlinul recunoaște probleme în relația cu SUA n înalt oficial german: „Suntem parteneri apropiați în cadrul NATO. Dar e complicat” n Polonia speră să primească trupe americane din Germania n
Relația Germaniei cu Statele Unite este „complicată”, apreciază ministrul german de Externe Heiko Maas într-un interviu acordat Bild am Sonntag, în care-și exprimă regretul față de viitoarea retragere a unor militari americani din Germnia, relatează Reuters. Președintele american a ordonat armatei americane să retragă 9.500 de militari din Germania, potrivit unui oficial american de rang înalt. În cazul în care această retragere are loc, „vom lua notă”, declară șeful diplomației germane pentru tabloid.
„Apreciem cooperarea cu forțele americane care s-a dezvoltat de-a lungul anilor. Ea este în intereseul ambelor țări”, adaugă ministrul. Heiko Maas recunoaște că există probleme în relația dintre Berlin și Washington. „Suntem parteneri apropiați în cadrul Alianței transatlantice. Dar este complicat”.
Această decizie a lui Donald Trump ar avea legătură cu tensiunile între preșdintele american Donald Trump și cancelarul german Angela Merkel, a dat asigurări vineri un oficial american de rang înalt, după ce Merkel l-a criticat pe Trump din cauză că vrea să organizeze un summit G7 luna acesta.
Pe de altă parte, premierul polonez Mateusz Morawiecki și-a exprimat sâmbătă speranța ca o parte a trupelor americane care urmează să fie retrase din Germania șă fie redesfășurate în Polonia. Donald Trump a ordonat Pentagonului să reducă în mod drastic numărul militarilor americani staționați în Germania.
El a cerut ca 9.500 dintre cei 34.500 de militari staționați în prezent în Germania să părăsească țara. „Sper profund ca, în urma numeroaselor discuții pe care le-ampurtat (...), o parte a trupelor desfășurate acum în Germania, care sunt pe cale să fie retrase de către Statele Unite (...) vor veni efectiv în Polonia”, a declarat Morawiecki la postul de radio RMF24. „Decizia aparține acum Statelor Unite”, a spus Morawiecki.
Trump: altercație cu principalii adjuncți din staff?
Liderul de la Casa Albă ar fi fost implicat în discuții aprinse și chiar într-o altercație cu oficiali de top, președintele cerând desfășurarea a 10.000 de militari în Washington din cauza protestelor
Președintele american Donald Trump ar fi fost implicat, lunea trecută, în discuții aprinse și chiar într-o altercație cu oficiali de rang înalt, el cerând desfășurarea a 10.000 de militari în Washington D.C. pentru împrăștierea manifestanților anti-rasism care protestau pe străzi din cauza morții lui George Floyd, dar secretarul Apărării Mark Esper, președintele șefilor de stat major Mark Milley și procurorul general Bill Barr au fost împotrivă, potrivit mai multor surse din cadrul administrației prezidențiale și din armată, relatează Business Insider. Milley ar fi fost implicat într-o „altercație” cu președintele pe tema solicitării acestuia, a spus un oficial de rang înalt din armată, pentru New Yorker. El i-ar fi spus lui Trump: „Nu fac asta. Asta este treaba forțelor de ordine”. Președintele a cedat ulterior. Casa Albă a contestat informația. Șeful Statului Major Mark Meadows a declarat publicației că „nu a avut loc nicio altercație, în legătură cu vreun ordin sau decizie operațională care a fost luată”.
În cele din urrmă au fost desfășurați 1.600 de militari activi pentru a fi gata de a interveni în capitala americană și au fost mobilizați 5.100 de membri ai Gărzii Naționale pentru a întări poliția, poliția parcurilor și forțele Secret Service din D.C., în timpul protestelor.
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării de a comenta aceste informații. Înaintea întâlnirii, protestele declanșate din cauza morții bărbatului de culoare George Floyd în timp ce se afla în custodia poliției au ajuns și la Casa Albă, având loc ciocniri între protestatari și poliția în fața reședinței președintelui, în timp ce Trump s-a refugiat într-un bunker de securitate. După ședința la care Trump a cerut ca trupe ale armatei să fie desfășurate pe străzi, acesta a vorbit cu guvernatorii statelor unde aveau loc proteste, cerându-le „să domine” protestatarii și să desfășoare Garda Națională. Ulterior, președintele a ținut un discurs la Casa Albă, în grădina de trandafiri, și a mers la biserica St. John, în apropierea Casei Albe, pentru o ședință foto în care a ținut în mână o Biblie, după ce demonstranți pașnici au fost risipiți din zonă de către poliție, cu gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și bastoane. Esper și Milley au fost criticați pentru că l-au însoțit pe președinte pe drumul spre biserică, unde Milley a purtat uniformă militară, contrar regulilor ca oficialii militari să nu fie îmbrăcați în acest fel la evenimente politice. Discuțiile despre modul de reacție la proteste a provocat o sciziune între Pentagon și Casa Albă. Miercuri, Esper ar fi provocat furia lui Trump, luându-l pe nepregătite în timpul unei conferințe de presă, afirmând că nu este de acord cu invocarea Legii Insurecției pentru a desfășura armata în timpul protestelor violente.
Comoară de 1 milion de dolari ascunsă în munți, descoperită
O comoară în valoare de peste 1 milion de dolari, ascunsă de un colacționar de antichități în Munții Stâncoși în urmă cu zece ani, a fost descoperită, potrivit CNN. Creatorul vânătorii de comori, Forrest Fenn, în vârstă de 89 de ani, a anunțat duminică pe site-ul său că tezaurul a fost găsit. El a spus că se afla ascuns în vegetație și nu a fost mutat de unde l-a plasat în urmă cu mai mult de zece ani. „Nu cunosc persoana care a găsit-o, dar poemul din cartea mea l-a condus la locul precis în care se afla comoara”, a scris Fenn. Comoara a fost găsită în urmă cu câteva zile de un bărbat care a dorit să rămână anonim, a declarat Fenn pentru Santa Fe New Mexican. El a precizat că bărbatul este originar de pe Coasta de Est și a confirmat descoperirea trimițându-i lui Fenn o fotografie. Comoara, estimată la peste 1 milion de dolari, a fost modul colecționarului de a inspira oamenii să exploreze natura și de a le da speranță celor afectați de criza economică. Indicii despre locul în care se afla comoara au fost incluse într-un poem de 24 de versuri publicat în autobiografia „The Thrill of the Chase”. Fenn a estimat că 350.000 de oameni din întreaga lume au căutat comoara. Unii chiar au renunțat la locurile de muncă pentru a se dedica acestei vânători și alții chiar au murit. „Felicit miile de oameni care au participat la căutare și sper că ei vor continua să fie atrași de promisiunea altor descoperiri”, a mai scris colecționarul pe site-ul său.
Colin Powell îl acuză pe Donald Trump că „minte tot timpul”
Fostul secretar de Stat al lui George W. Bush Colin Powell a anunțat că va vota cu democratul Joe Biden, avertizând cu privire la pericolul unui al doilea mandat al lui Donald Trump, un președinte „care minte tot timpul”, relatează AFP. Biden îi mulțumește pentru susținere, Trump îl atacă cu privire la rolul pe care l-a jucat în invadarea Irakului. Primul afroamerican care a ocupat postul de șef al Statului Major Interarme, înainte să devină șeful diplomației americane în timpul președinției republicanului George W. Bush, Colin Powell, în vârstă de 83 de ani, a fost întotdeauna critic cu Donald Trump. În urmă cu patru ani, el anunța că votează cu Hillary Clinton. „Nu puteam să votez cu el (în 2016) și nu pot cu siguranță să-l susțin pe președintele Trump anul acesta”, a declarat Powell la CNN, precizând în mod explicit că vota cu Joe Biden.
Un plan al unui atac vizând musulmani, dejucat în Germania
Un bărbat a fost plasat în detenție în Germania după ce a anunțat pe Internet că urma să comită un atac vizând musulmani inspirat de atacul de la Christchurch, în Noua Zeelandă, din martie 2019, a anunțat luni Oficiul central german de luptă împotriva terorismului, relatează AFP. Suspectul, în vârstă de 21 de ani, a fost plasat în detenție sâmbătă, după ce a fost arestat la Hildesheim, în Saxonia Inferioară. Arme, care „ar fi putut să fie cumpărate cu scopul de a-și pune în aplicare planuri de atac”, au fost găsite la domicliul acestuia, a precizat într-un comunicat Oficiul. Tânărul a anunțat într-o discuție online pe Internet că pregătea un atac vizând musulmani, inspirat de cel comis în martie 2019 la Christchurch, unde 51 de persoane au fost ucise în două moschei. „El intenționa să acționeze în același fel”, potriivt Oficiului. Anchetatori din cadrul poliției au găsit, de asemenea, pe aparatele sale electronice, „fișiere cu conținut de extremă dreapta”.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
