MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: MI6, cel mai bun serviciu european de informaţii externe, conform unui studiu realizat de experţi
Care sunt agenţiile din Top 5
MI6 a fost clasat drept cel mai puternic serviciu de informaţii externe din Europa, devansând Franţa şi Ţările de Jos, potrivit unui studiu realizat de experţi. Serviciul Secret de Informaţii al Regatului Unit este lăudat pentru strategia pe termen lung şi pentru ”predilecţia pentru trucuri murdare”, transmite The Guardian.
Agenţia britanică de informaţii a obţinut 251 de puncte în cadrul studiului şi a fost lăudată pentru expertiza sa în recrutarea informatorilor de nivel înalt şi în infiltrarea elitelor conducătoare din Rusia, China, Iran şi Turcia, conform evaluării realizate de 60 de profesionişti din 25 de ţări. Direcţia Generală pentru Securitate Externă (DGSE) din Franţa s-a clasat pe locul al doilea, cu 169 de puncte, datorită acoperirii sale globale şi capacităţii operaţionale, a raportat ziarul ”The Times”.
Olanda, Ucraina şi Germania completează topul primelor cinci, în timp ce serviciul din Slovacia a fost evaluat ca fiind cel mai slab. Evaluarea a fost realizată de revista franceză ”L’Express”, care a contactat persoane din serviciile de informaţii ale statului pentru a-şi evalua omologii din ţările aliate occidentale.
Marea Britanie a fost prima care a avertizat Ucraina cu privire la probabilitatea invaziei ruseşti care a început în februarie 2022 şi a fost un aliat ferm al Kievului.
Ralph Goff, fost şef al operaţiunilor pentru Europa şi Eurasia la CIA, a declarat pentru revistă: ”Britanicii sunt în frunte în ceea ce priveşte dosarul ucrainean. Noi suntem chiar în urma lor.” Robert Gorelick, fost şef de staţie al CIA, a adăugat: ”Regatul Unit are, de departe, cele mai puternice servicii secrete din Europa. MI6 este extraordinar.”
Anul trecut, Blaise Metreweli a devenit prima femeie care a condus MI6, preluând funcţia de la Sir Richard Moore. Un fost şef al DGSE a declarat: ”Britanicii au capacitatea de a juca pe termen lung, investind în surse pe un orizont de 10 ani, oarecum asemănător ruşilor. Şi au o predilecţie pentru trucuri murdare.”
DGSE, care a fost prezentată în serialul francez ”The Bureau”, a fost evaluată drept una dintre cele mai bune agenţii din lume în domeniul combaterii terorismului.
Serviciul este renumit pentru operaţiunile sale clandestine de ”eliminare” a persoanelor considerate o ameninţare la adresa securităţii franceze. François Hollande, fostul preşedinte francez, a vorbit public despre faptul că a ordonat cel puţin 40 de operaţiuni de asasinare a unor ţinte ”de mare importanţă” din Orientul Mijlociu şi Africa, potrivit unei cărţi din 2017.
Un responsabil al serviciilor secrete poloneze a declarat pentru L’Express: ”Este singurul serviciu din Europa continentală cu o acoperire aproape globală”. ”Acesta combină capacităţile de colectare tehnică a informaţiilor, de informaţii umane şi de acţiune operaţională”, a adăugat.
Trump a promis să „aducă înapoi libertatea cuvântului”, 75 de judecători au dat sentințe care arată contrariul
În campania electorală pentru al doilea mandat la Casa Albă, Donald Trump s-a prezentat de multe ori drept apărător al libertății de exprimare, iar în cuvântarea sa inaugurală din ianuarie 2025 a promis că va pune capăt unor ani de 'cenzură guvernamentală', dar o serie de sentințe judecătorești arată că a făcut exact contrariul, consemnează marți Reuters.
Agenția a identificat 75 de decizii ale unor judecători federali care au constatat că autoritățile americane au încălcat Primul Amendament la Constituția Statelor Unite, care garantează libertatea cuvântului, a religiei și a presei.
Judecătorul districtual William Young a pus în scris avertismentul că 'neînțelegerea evidentă de către președinte a faptului că guvernul pur și simplu nu are voie să urmărească răzbunarea pentru cuvinte pe care le dezaprobă reprezintă o mare amenințare pentru libertatea cuvântului în America'. Magistratul a decis că administrația din subordinea lui Trump a arestat ilegal, a deportat și a lăsat fără vize studenți și cadre universitare din cauză că au susținut cauza palestiniană.
Alți judecători au constatat că unele agenții federale au sistat finanțări nerambursabile pentru universități - inclusiv pentru Harvard - care au refuzat să se alinieze cu agenda ideologică a președintelui; au luat măsuri împotriva unor cabinete de avocatură pentru activism; au recurs la forță excesivă la unele proteste.
Oficialii guvernamentali i-au numit de mai multe ori 'activiști' pe judecătorii care au dat sentințe împotriva lor, susținând că aceștia încalcă autoritatea executivă a președintelui. Abigail Jackson, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a criticat deciziile legate de Primul Amendament. Ea a afirmat că 'justiția federală a periclitat și obstrucționat de mai multe ori opțiunile electorale ale poporului american prin deciziile sale ilegale'.
Cele 75 de decizii împotriva administrației Trump pronunțate de instanțe inferioare sunt o parte din totalul de 93 de dosare din al doilea mandat al președintelui în care judecătorii au luat în considerare argumente legate de Primul Amendament. Majoritatea magistraților respectivi au fost numiți de președinți democrați, dar au fost și zece numiți de republicani care au mers în aceeași direcție.
Pentru comparație, Reuters a numărat doar 27 de dosare din timpul președinției democratului Joe Biden în care judecători de la instanțele inferioare au avut pe rol probleme privind Primul Amendament, iar sentințele au fost împotriva guvernului în 13 din cazuri, cele mai multe legate de vaccinarea obligatorie, contestată din motive religioase.
Administrația Trump a făcut apel în circa două treimi din cauzele în care a pierdut și le-a lăsat pe celelalte necontestate. La apel, a câștigat 15 din procesele pierdute inițial sau cel puțin a obținut suspendarea sentințelor din prima instanță.
Victorii semnificative pentru executiv au fost două sentințe la apel împotriva deciziilor unor instanțe inferioare care permiseseră eliberarea activiștilor universitari pro-palestinieni Mahmoud Khalil și Mohsen Mahdawi. Curțile de apel nu au luat decizii pe fond, dar au considerat că procesele respective nu erau de competența instanțelor care se pronunțaseră.
Un apel câștigat pe fond a fost cel în Al 9-lea Circuit de apel, din San Francisco, care a desființat în februarie o sentință prin care se interzisese administrației să retragă dreptul la sindicalizare a mii de angajați federali în negocierile cu agențiile guvernamentale. Sindicatele au argumentat că Trump a luat măsura respectivă ca răzbunare pentru contestarea unor politici ale administrației, cu încălcarea Primului Amendament. Un complet de trei judecători a considerat însă că președintele ar fi acționat la fel și dacă nu intenționa să se răzbune pe sindicate.
Același Circuit a susținut însă decizia unui judecător de la nivelul inferior care apreciase drept discriminare pe baza unui punct de vedere sistarea finanțării federale pentru cercetători de la Universitatea din California, în cadrul unei campanii a lui Trump împotriva politici de diversitate, echitate și incluziune cunoscute sub acronimul DEI.
După o campanie în care a condamnat 'regimul de cenzură online', Trump și-a început al doilea mandat prezidențial semnând încă din primele ore un decret - 'ordin executiv', în terminologia oficială americană' - intitulat 'Restabilirea libertății cuvântului și eliminarea cenzurii federale', care prevedea că nicio organizație guvernamentală și niciun angajat al acesteia nu pot limita în mode neconstituțional libertatea cuvântului de care se bucură americanii.
Criticii au afirmat că promisiunea a fost contrazisă imediat de o serie de alte decrete și politici care urmăreau răzbunarea împotriva adversarilor sau vizau puncte de vedere contrare celor ale președintelui. Printre acestea, unele ordonau sistarea finanțării federale pentru orice se considera 'ideologie de gen' sau 'DEI' - tocmai subiectele care au dus la multe procese în care se reclama încălcarea Primului Amendament.
Profesorul Timothy Zick de la Facultatea de Drept William & Mary, autor al cărții 'Trump 2.0: Puterea executivă și Primul Amendament', a declarat că niciun președinte american nu a acționat la scară atât de mare împotriva libertății cuvântului de la așa-numita 'prima spaimă roșie' (first red scare) din timpul președinției lui Woodrow Wilson (1913-1921).
În mai 2025, judecătoarea districtuală Beryl Howell a arătat, într-o sentință împotriva lui Trump, că 'reglarea unor conturi personale prin vizarea unei firme sau a unui individ detestat, prin acțiuni guvernamentale punitive, nu constituie o utilizare legitimă a puterilor guvernului SUA sau ale unui președinte american'.
Anchetă în Italia după ce un român de 19 ani a murit în timp ce lucra pe câmp, la o fermă
Parchetul din Cremona cercetează cauzele decesului lui Gheorghe Marian Burjan, un român de 19 ani, care a fost răpus de o stare de rău duminică după-amiază, în timp ce lucra pe un câmp de roșii din zona rurală a localității Stagno Lombardo, scrie presa locală.
Parchetul, împreună cu Agenția de Sănătate (ATS) Valpadana, trebuie să verifice dacă au fost respectate normele de siguranță, dacă a fost efectuat controlul medical preventiv și dacă s-a respectat ordonanța care prevede oprirea lucrului în orele cele mai calde. În orice caz, tânărul era angajat cu un contract de muncă legal. În zilele următoare va fi dispusă efectuarea autopsiei pentru a se stabili cauza exactă a decesului. Moartea lui Gheorghe amintește că, în ciuda introducerii masive a mecatronicii și mecanizării, condițiile de muncă din agricultură rămân foarte dure și că, în unele cazuri, există o zonă gri formată din contracte formal legale, dar cu schimburi, ritmuri și condiții de muncă incompatibile cu protejarea sănătății, scrie presa locală.
Căldura excepțională trebuie să ducă la schimbări profunde în modul de lucru de pe câmpuri. Când temperaturile sunt toride, pe câmp linia dintre legalitate și exploatare este extrem de subțire, atât de mult încât în ultimele săptămâni cel puțin 16 muncitori agricoli și-au pierdut viața, dintre care 5 răpuși de temperaturile extreme, potrivit sursei citate.
Și primarul din Stagno Lombardo și președintele Provinciei Cremona, Roberto Mariani, îndeamnă la o reflecție profundă care să treacă dincolo de limitele impuse de hotărârea regională ce interzice munca între orele 12:30 și 16:00: „Mă întreb dacă, dincolo de ordonanța regională care prevede sistarea lucrului în orele cele mai calde, nu ar fi cazul să începem să prevedem măsuri de protecție mai adecvate pentru muncitorii angajați în situații atât de dure. Având în vedere condițiile extreme pe care le trăim, trebuie să ne gândim la o reorganizare. Nu știu în ce direcție, este nevoie de o dezbatere. De exemplu, când este posibil, activitățile trebuie mutate în orele mai puțin calde. Dau exemplul primăriei mele: în ceea ce îi privește pe cei care lucrează în aer liber, cum ar fi drumarii, am stabilit un program de la 6:00 la 12:00, pe parcursul a 6 zile, evitând expunerea în orele cele mai calde ale zilei. De asemenea, pentru lucrările de asfaltare pe care Provincia le efectuează pe teren, am preferat șantierele de noapte, tocmai pentru a veni în întâmpinarea nevoilor muncitorilor. Am pus pe primul loc siguranța lucrătorilor: sigur că ne costă puțin mai mult, dar cred că integritatea muncitorilor trebuie păstrată ca o prioritate absolută.”
Ucraina: Cel puțin 15 morți în atacuri aeriene rusești la Kiev și în împrejurimi
Atacuri aeriene rusești din noaptea de marți spre miercuri au ucis cel puțin 15 persoane la Kiev și în împrejurimi și au incendiat depozite, au anunțat autoritățile locale miercuri dimineață, după ce un jurnalist AFP a auzit aproximativ zece explozii puternice în jurul miezului nopții (21:00 GMT). Circa cinci ore mai târziu, un fum gros se ridica încă deasupra capitalei ucrainene și se simțea un miros de ars în aer.
Forțele aeriene ucrainene au raportat apropierea mai multor rachete balistice în timpul nopții. Ucraina nu a putut doborî nicio rachetă rusă în timpul atacului nocturn. Iar miercuri dimineața, armata aerului a anunțat că Ucraina nu a putut doborî nici măcar o rachetă rusă în timpul atacului din cursul nopții.
Armata rusă a lansat 115 de drone și 28 de rachete de mare viteză, în special rachete balistice, în timpul acestor atacuri, a raportat armata aerului ucraineană. Aceasta a precizat că a doborât 98 de drone, dar nu a menționat nicio rachetă, în contextul în care Kievul se plânge de săptămâni întregi de o lipsă critică de muniții antirachetă capabile să intercepteze astfel de arme.
În afara Kievului, '14 persoane au fost ucise și 27 rănite în timpul atacului inamic nocturn', au scris serviciile de urgență ucrainene pe Telegram. Anterior, administrația militară a orașului Kiev a raportat, de asemenea, că o femeie a murit în capitală. 'Regiunea Kiev a suferit încă un atac inamic tragic aseară', a deplâns Timur Tkacenko, șeful administrației militare regionale.
Autoritățile au raportat pagube provocate de atac în peste șapte locuri din Kiev, în districtele Golosiivski, Desnianski, Obolonski și Sviatoșînski. 'Incendii au izbucnit în depozite, afectând o zonă extinsă', a raportat administrația militară, adăugând că 'infrastructura rezidențială' a fost, de asemenea, afectată.
'În districtul Golosiivski, două persoane rănite au fost scoase din dărâmăturile unui depozit distrus', a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko, pe Telegram. Potrivit serviciilor de urgență ucrainene, armata rusă a folosit drone și rachete balistice.
Atacul a provocat incendii în depozite și alte instalații logistice din regiune. Ministrul Apărării rus a susținut că a lovit centre de transport, logistică și distribuție din Kiev și regiunea sa, despre care Moscova a spus că sunt implicate în 'depozitarea și livrarea diverselor arme și echipamente militare, precum și în producția și distribuția' de drone, potrivit unui comunicat publicat pe Telegram.
În Rusia, regiunea Tula a fost atacată de drone ucrainene, potrivit guvernatorului său, Dmitri Miliaev. O sută șapte dintre aceste drone au fost distruse de apărarea aeriană, iar o persoană a fost rănită, potrivit aceleiași surse. Una dintre aceste drone s-a prăbușit într-un centru de sortare aparținând Wildberries - un gigant național al comerțului electronic adesea numit 'Amazonul rusesc' -, a raportat guvernatorul, provocând un incendiu, fapt confirmat de companie, care a fost vizată de Kiev în ultimele zile.
Și în regiunea Belgorod, autoritățile au raportat trei răniți, cel puțin doi dintre ei grav, în atacuri ale dronelor ucrainene, unul împotriva unei reședințe particulare și celălalt împotriva unui vehicul. La mai bine de patru ani de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina, atacurile s-au intensificat de ambele părți ale frontului, rezultând un număr tot mai mare de victime civile.
Kievul solicită mai multe rachete Patriot americane pentru a-și proteja spațiul aerian de atacurile cu rachete balistice rusești. Sâmbătă, un atac rusesc a ucis zece persoane la Kiev și în regiunea înconjurătoare și a rănit cel puțin alte 30, potrivit autorităților locale. În aceeași zi, o navă aparținând agenției ruse pentru energie atomică Rosatom a fost scufundată în Marea Neagră de două drone ucrainene, dar nu au fost raportate victime.
SUA: Aliați ai președintelui Trump domină alegerile primare republicane în statele Virginia, Kansas și Michigan
Cei mai importanți candidați susținuți de președintele american Donald Trump au câștigat marți alegerile primare republicane din statele Virginia, Kansas și Michigan, consolidând controlul liderului asupra Partidului Republican în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, relatează miercuri EFE.
În Michigan, congresmanul John James, sprijinit de Trump, l-a învins pe omului de afaceri Perry Johnson în alegerile primare republicane pentru funcția de guvernator și o va înfrunta în noiembrie pe democrata Jocelyn Benson, care a câștigat, la rândul ei, nominalizarea din partea partidului său. După numărarea a aproape 80% din voturi, James a obținut peste 70% din sufragii, comparativ cu mai puțin de 30% în cazul lui Johnson, conform rezultatelor oficiale făcute publice în noaptea alegerilor.
Sprijinul președintelui SUA s-a reflectat și în alegerile primare pentru Camera Reprezentanților din statul Michigan, unde congresmenii republicani Bill Huizenga, John Moolenaar, Tim Walberg, Tom Barrett și Lisa McClain și-au reafirmat nominalizările în circumscripții considerate favorabile Partidului Republican. Președintele Senatului din statul Kansas, Ty Masterson, susținut de Trump, a câștigat alegerile primare republicane pentru funcția de guvernator și a avansat către alegerile generale, unde va încerca să recâștige pentru republicani guvernoratul, deținut în prezent de democrați.
Între timp, în statul Virginia, Bert Mizusawa, fost consilier pentru politica externă al președintelui Donald Trump, a obținut nominalizarea republicană pentru Senatul federal și va fi rivalul democratului Mark Warner în noiembrie. De asemenea, congresmanul John McGuire, un alt aliat al liderului de la Casa Albă, și-a asigurat candidatura republicană în cel de-al cincilea district al statului, unde urmărește să fie reales.
Victorii ale candidaților susținuți de președintele republican Donald Trump au contrastat cu atenția națională concentrată pe alegerile primare disputate ale democraților pentru Senat în statul Michigan, unde progresistul Abdul El-Sayed și congresmena Haley Stevens se aflau într-o competiție care a evidențiat diviziunile interne din cadrul Partidul Democrat privind strategia electorală și politica față de Orientul Mijlociu. În acest timp, președintele Donald Trump a participat la o cină de strângere de fonduri republicană desfășurată la clubul său de golf din Rancho Palos Verdes, un oraș de pe coasta orașului Los Angeles.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Un fost director al Mossadului dezvăluie că agenţi israelieni au vizitat de „multe ori” instalaţia nucleară iraniană de la Fordo
De același autor
