Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: MBS spune că-și asumă responsabilitatea asasinării lui Khashoggi

Ziarul de Vrancea
25 sep 2019 1157 vizualizări

Prințul saudit neagă însă că a știut de organizarea asasinatului

Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, supranumit “MBS”, a declarat că-și asumă responsabilitatea asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi, dar a dat asigurări că a aflat despre aceasta abia după fapte, dezvăluie postul american de televiziune PBS. Arabia Saudită și mai ales MBS au fost vizați de un potop de acuzații după moartea jurnalistului, în urmă cu aproape un an. La 2 octombrie 2018, Jamal Khashoggi, care colabora la ziarul The Washington Post și locuia ca rezident în Statele Unite, a fost ucis și dezmembrat în consulatul țării sale la Istanbul de către un comando de agenți saudiți veniți de la Riad. “Îmi asum în întregime responsabilitatea, pentru că acest lucru s-a desfășurat în regimul meu”, i-a declarat prințul moștenitor unui jurnalist în decembrie 2018, potrivit unor citări reproduse într-un documentar al programului Frontline al postului PBS, care urmează să fie difuzat săptămâna viitoare. Prințul moștenitor a dat asigurări însă că nu a avut cunoștință de omor înainte să fie comis. Întrebat, în marja unei curse de automobile, în apropiere de Riad, despre motivul pentru care nu era la curent cu crima, prințul a răspuns că “noi avem 20 de milioane de oameni. Avem trei milioane de angajați ai Guvernului”. Iar la întrebarea cum putea un grup de agenți să ia un avion regal către Istanbul pentru a comite crima, el a răspuns că “am responsabili, miniștri care urmăresc lucrurile, iar ei sunt responsabili”. Prințul moștenitor a fost acuzat de faptul că este personal implicat în moartea jurnalistului. Senatul american a adoptat o rezoluție care-i atribuie responsabilitatea asasinatului, pe baza concluziei CIA, care afirmă că nu are “vreo îndoială” cu privire la faptul că el a “ordonat” asasinarea jurnalistului. După ce a negat inițial asasinatul, Riadul a avansat mai multe versiuni contradictorii, iar în prezent susține că jurmalistul a fost ucis într-o operațiune a unor agenți - neautorizată de către putere. Justiția saudită l-a dezvinovățit pe prințul moștenitor și a inculpat 11 persoane, reclamând pedeapsa cu moartea împotriva a cinci dintre ele.

Sondaj: 30% dintre moldoveni vor unirea cu România

Circa o treime dintre cetățenii Republicii Moldova ar fi dispuși să voteze unirea cu România, conform unui sondaj IMAS, ale cărui rezultate au fost prezentate ieri la Chișinău. Astfel, 30% ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, în timp ce numărul persoanelor care ar vota împotrivă a scăzut până la 60%.Aproximativ 3% nu ar participa la un eventual referendum, iar 6% s-au declarat indeciși. Totodată, 58% dintre cei chestionați ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, în timp ce 51% s-au pronunțat pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică. De asemenea, doar 22% dintre persoanele intervievate s-au exprimat pentru aderarea Republicii Moldova la NATO.Conform aceluiași sondaj, majoritatea moldovenilor consideră că actuala coaliție formată din socialiștii proruși și Blocul ACUM (declarat proeuropean) îndreaptă Republica Moldova spre o “relație mai strânsă cu Rusia”.În același timp, în cazul în care duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova, doar trei partide ar accede în parlamentul de la Chișinău, conform sondajului IMAS.Astfel, Partidul Socialist ar obține 36,1% de voturi, PAS - 20,7%, iar Partidul Democrat- 9,4%. PPDA, condusă de Andrei Năstase, ar obține doar 3,5%, situându-se sub pragul de intrare în forul legislativ.

ONU: Iohannis, prima întâlnire cu Zelenski

Președintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, o întrevedere bilaterală cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în marja segmentului de nivel înalt a celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Potrivit Administrației Prezidențiale, Klaus Iohannis a exprimat deschiderea pentru a avansa cooperarea dintre România și Ucraina, inclusiv prin implicarea celor doi președinți, subliniind necesitatea identificării rapide de soluții la problemele care trenează pe agenda bilaterală. În acest sens, președintele Iohannis a evidențiat că este necesară remedierea corespunzătoare, prin găsirea de soluții clare, funcționale, pentru problemele provocate de Legea Educației adoptată de Ucraina în septembrie 2017, care a afectat drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă, astfel încât nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie diminuate. Președintele Klaus Iohannis a evocat în acest context eforturile semnificative pe care statul român le depune pentru a asigura cele mai bune condiții persoanelor aparținând minorităților naționale din România, inclusiv cea ucraineană, ceea ce a determinat ca modelul românesc în acest domeniu să fie apreciat la nivel internațional și european, se arată într-un comunicat al Președinției. Potrivit sursei citate, șeful statului a reiterat sprijinul constant al României pentru parcursul european al Ucrainei, precum și pentru suveranitatea și integritatea teritorială a acestei țări.Aceștia au discutat și despre aspecte de securitate energetică, fiind reiterată opoziția celor două state față de proiectul Nord Stream 2, context în care președintele Klaus Iohannis a menționat eforturile depuse pe perioada președinției României la Consiliul UE pentru modificarea cu succes a Directivei europene în materie. La întâlnire a fost discutată și importanța stimulării relațiilor economice dintre cele două țări, președintele Zelenski încurajând investițiile românești în țara sa.

Brazilia: Popularitatea lui Bolsonaro se erodează constant

Rata de aprobare a președintelui Braziliei Jair Bolsonaro a scăzut la 31% în septembrie, potrivit unui sondaj publicat miercuri și citat joi de agenția Xinhua. Într-un sondaj realizat de institutul Ibope, 31% dintre respondenți consideră guvernul lui Bolsonaro bun sau foarte bun, comparativ cu 34% care au spus că este rău sau foarte rău.Rata de aprobare a președintelui a scăzut constant de la începutul administrației sale. În ianuarie, când Bolsonaro a preluat funcția, rata sa de aprobare era de 49%, în timp ce cea de dezaprobare de 11%.Potrivit Ibope, 44% dintre respondenți aprobă modul de guvernare al lui Bolsonaro, în timp ce 50% îl dezaprobă. Iar 42% au declarat că au încredere în președinte, față de 55% care spun că nu.Sondajul Ibope a fost realizat în perioada 19-22 septembrie pe un eșantion de 2.000 de alegători din 126 de orașe.

Cinci tone de cocaină confiscate de la bordul unui submarin

Un submarin artizanal care transporta peste 5 tone de cocaină a fost interceptat în Oceanul Pacific, în largul coastelor sud-americane, a anunțat garda de coastă americană. Aparatul, un semi-submersibil autopropulsat, cu o lungime de 12 metri, a fost detectat de un avion de supraveghere maritimă și apoi interceptat în apele internaționale, la 1 septembrie, cu ajutorul marinei columbiene. La bordul submarinului au fost găsite în jur de 5,4 tone de cocaină, cu o valoare de peste 165 milioane de dolari pe piața neagră. În cursul operațiunii au fost arestați patru traficanți de droguri. După avioane și ambarcațiuni rapide, cartelurile sud-americane, mai ales columbiene, utilizează submarine, mai mult sau mai puțin sofisticate, pentru a transporta droguri spre Mexic, apoi spre SUA. În iulie, paza de coastă americană a anunțat confiscarea a 13 tone de cocaină în cursul mai multor operațiuni în largul Americii Latine.

A murit fostul președinte Jacques Chirac

Fostul președinte francez Jacques Chirac a decedat ieri, la vârsta de 86 de ani, a anunțat ginerele său Frédéric Salat-Baroux. “Președintele Jacques Chirac s-a stins în mijlocul alor săi. Liniștit”, a declarat ginerele său Frédéric Salat-Baroux, soțul lui Claude Chirac. Adunarea Națională și Senatul au ținut imediat un moment de reculegere. Fostul șef de stat a fost unul dintre marii reprezentanți ai dreptei franceze, a cărui longevitate, între succese strălucitoare și eșecuri usturătoare, a demonstrat o mare capacitate de revenire. Cel care nu a mai apărut în public de mai mulți ani a fost președintele Republicii timp de 12 ani (1995-2007), de două ori premier și de trei ori primar al Parisului, creatorul și liderul partidului și ministru în mai multe rânduri. Mandatele sale la Palatul Élysée vor rămâne marcate de “nu”-ul pe care l-a spus celui de-al Doilea Război din Irak, sfârșitul serviciul militar obligatoriu, recunoașterea responsabilității statului francez în crimele naziste, trecerea la mandatul de cinci ani, strigătul de alarmă (“casa noastră arde”) în fața degradării mediului, o primă victorie importantă împotriva absurdei mortalități rutiere. Jacques Chirac a reușit să cucerească Elysée - un vis de-o viață a acestui fiu unic - în 1995, după două înfrângeri (1981 et 1988). În 2007, slăbit de un accident vascular cerebral (AVC) care l-a atins cu doi ani mai înainte, el îl vede triumfând pe Nicolas Sarkozy, față de care nu a manifestat fervoarea de neclintit a soției sale Bernadette. “Pierderi de memorie”, “absențe”, surditate - Jacques Chirac va apărea după aceea tot mai rar în public.

Undă verde pentru sinuciderea asistată în Italia

Curtea Constituțională a Italiei a dat undă verde sinuciderii asistate, spre indignarea Bisericii Catolice. Sinuciderea asistată nu trebuie considerată o crimă și nu trebuie pedepsită, în anumite situații, au decis judecătorii. Pacientul ajutat să moară trebuie să fie într-o stare care îi provoacă o suferință fizică sau psihică de nesuportat. Trebuie să fie ținut în viață de tratamente sau aparate, iar boala de care suferă să fie ireversibilă. Parlamentul de la Roma trebuie să dezbată această problemă ținând cont de decizia judecătorilor constituționali.Biserica Catolică din Italia se opune însă puternic modificărilor legislative în acest sens. Elveția, Olanda, Belgia și Luxemburg, Canada sunt țări care permit eutanasia sau sinuciderea asistată de un medic.

Zuckerman, aviz favorabil pentru postul de ambasador în România

Adrian Zuckerman a primit miercuri avizul Comitetului pentru Relații Externe din Senatul american pentru postul de ambasador al SUA în România, se arată pe site-ul instituției. Adrian Zuckerman, nominalizat de președintele Donald Trump pentru acest post, a fost audiat la 20 iunie de Comitetul pentru Relații Externe din Senatul american. Președintele Trump a trimis inițial Senatului la sfârșitul lunii iulie anul trecut nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al SUA la București. Din motive procedurale, întregul proces a fost reluat în ianuarie 2019, când Congresul american a început o nouă sesiune, în urma alegerilor de la jumătate de mandat desfășurate în noiembrie 2018.În prezentarea făcută pe site-ul Casei Albe, se menționează că Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani și vorbește fluent limba română.De profesie avocat, el a fost admis în Baroul din New York în 1984, fiind partener în cadrul firmei internaționale de avocatură Seyfarth Shaw LLP. Anterior, a mai ocupat funcția de co-coordonator al departamentului de servicii naționale imobiliare și pentru companii la Epstein Becker & Green, PC, New York, iar mai înainte a fost coordonator pentru proprietăți imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.