MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Marea problemă a Grupării Wagner: Deținuții recrutați în toamnă își încheie stagiul
Cum încearcă să-și refacă forțele Prigojin și cum îl sabotează Șoigu
Gruparea Wagner este pe cale să ajungă într-o situație dificilă, în condițiile în care, deși a avut pierderi uriașe de personal, va rămâne și fără o mare parte dintre deținuții recrutați în toamnă, deoarece aceștia își încheie stagiul de șase luni după care sunt grațiați și eliberați, notează ministerul britanic al apărării.
Liderul grupării, Evgheni Prigojin, încearcă să-și reconstruiască forțele, dar pare să fie sabotat de ministerul rus al apărării, spune și Institutul pentru Studiul Războiului, care notează că Moscova nu pare sigură de modul în care ar trebui să redefinească rolul Wagner. “În următoarele săptămâni, mii de deținuți ruși care au luptat pentru Gruparea Wagner vor fi probabil grațiați și eliberați. Recrutarea de condamnați penal a atins punctul culminant în toamna anului 2022, deținuților fiindu-le oferită comutarea pedepsei după șase luni de serviciu militar. Deși aproximativ jumătate dintre prizonierii recrutați au fost probabil uciși sau răniți, informațiile din Rusia sugerează că grupul își respectă promisiunea de a-i elibera pe supraviețuitori. Certificatele eliberate veteranilor Wagner eliberați ar fi fost aprobate prin decret al președintelui Putin. Având în vedere că Wagner are acum probabil o interdicție de a recruta mai mulți deținuți, acest exod va agrava problemele sale de personal. În plus, afluxul brusc de infractori adesea violenți, cu o experiență de război recentă și adesea traumatizantă, va reprezenta probabil o provocare semnificativă pentru societatea rusă”, arată experții britanici.
Duminică, un blogger militar afiliat Wagner a acuzat Ministerul rus al Apărării că sabotează eforturile companiei de a-și reface forțele din Ucraina cu luptători Wagner din alte țări, prin anularea zborurilor de transport militar. Dacă este adevărat, acest raport ar sugera că Ministerul lui Serghei Șoigu încearcă să împiedice Wagner să recâștige influența politică și să își reconstruiască capacitățile militare în Ucraina, menținând în același timp rolul Grupării în străinătate.
Prigojin revendică controlul asupra a “aproximativ 70%” din Bahmut
Grupul paramilitar Wagner controlează “aproape 70%” din orașul Bahmut, a anunțat șeful grupului, Evgheni Prigojin. “În prezent, unitățile Wagner controlează aproximativ 70% din Bahmut și continuă ofensiva în vederea eliberării complete” a orașului ucrainean, a dat asigurări Prigojin într-o scrisoatre adresată ministrului rus al Apărării Serghei Șoigu, publicată luni de serviciul de presă al “bucătarului lui Putin” pe Telegrm.
Președintele rus Vladimir Putin i-a spus luni omologului său chinez Xi Jinping, la Moscova, că este pregătit să discute planul de pace propus de Beijing în vederea soluționării conflictului armat din Ucraina. “Suntem deschiși în continuare procesului negocierii. Vom discuta neîndoielnic toate problemele, inclusiv inițiativele dumneavoastră, pe care le tratăm, cu respect”, i-a spus Putin lui Xi în această întâlnire informală de la începutul căreia televiziunea rusă a transmis imagini.
După patru ore și jumătate de tête-à-tête, luni, Putin l-a condus pe Xi la plecarea de la Kremlin. Ei au discutat marți “mai oficial” și urmează să semneze acorduri în vederea unei aprofunndări a cooperării ruso-chineze, mai als în sfera economică.
Secretarul de Stat american Antony Blinken a îndemnat “lumea să nu se lase înșelată” de propunerile Beijingului.
Reforma pensiilor: Violențe și devastări în orașele din Franța
La scurt timp după ce guvernul președintelui Emmanuel Macron a supraviețuit la limită unei moțiuni de cenzură în parlament, introduse din cauza unei reforme controversate și nepopulare a pensiilor, străzile din Paris și din mai multe orașe ale Franței au fost luate cu asalt, luni seară, de manifestanți zgomotoși și violenți.
Numeroși protestatari au ieșit pe străzile din capitala franceză, în special în cartierele Opéra și Saint-Lazare, după respingerea celor două moțiuni de cenzură împotriva guvernului, dar manifestații au avut loc și la Strasbourg, Rennes, Bordeaux, Lyon.
Deputații francezi au respins la limită, luni, moțiunea de cenzură depusă de grupul parlamentar LIOT, după ce guvernul a decis să-și asume răspunderea guvernamentală și să nu mai treacă prin parlament controversata reformă a pensiilor, a cărei principală măsură este creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Nouă voturi i-au lipsit moțiunii ca să determine blocarea acestei reforme.
Premierul Elisabeth Borne va sesiza “direct Consiliul Constituțional” pentru o examinare “cât mai curând posibil” a textului reformei pensiilor, a anunțat luni seară Palatul Matignon după adoptarea proiectului de lege. Premierul dorește ca “toate problemele ridicate în timpul dezbaterilor să fie examinate”, a precizat Guvernul francez, referindu-se la contestarea de către unii parlamentari a constituționalității anumitor măsuri. Partidele de opoziție vor contesta, de asemenea, proiectul de lege la Consiliul Constituțional, care ar putea decide să anuleze o parte sau întregul proiect de lege - dacă va considera că acesta încalcă Constituția.
Cu toate acestea, în mai multe orașe din Franța, inclusiv la Paris, a urmat o nouă seară de violențe și devastări. Peste 140 de arestări au fost făcute în capitala franceză. Manifestanții au dat foc la pubelele de gunoi, au aruncat cu petarde și artificii în timp ce scandau lozinci anticapitaliste și s-au încăierat cu poliția.
Pe unele dintre cele mai prestigioase bulevarde din Paris, pompierii s-au străduit să stingă grămezile de gunoi în flăcări, lăsate necolectate de zile întregi din cauza grevelor, în timp ce poliția a recurs la gaze lacrimogene pentru a-i ține la distanță pe protestatari. Cu jumătate de oră înainte de miezul nopții, demonstranții rămași se adunaseră în Piața Bastiliei, iar poliția continua să îi urmărească.
Liderul de extremă stânga Jean-Luc Melenchon a cerut oprirea imediată a arestărilor. Și la Bordeaux, s-a tras cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Aproximativ 200-300 de persoane, majoritatea tineri, s-au adunat și au scandat: “Macron, demisia!”. Câteva coșuri de gunoi au fost incendiate în timp ce mulțimea scanda: “Asta va exploda”.
La fel ca în multe alte orașe, situația a fost tensionată și la Toulouse, unde au fost incendiate containerele de gunoi. La Montpellier au fost ridicate baricade și au fost provocate incendii în fața Prefecturii. Câteva zeci de manifestanți s-au adunat și la Nancy, distrugând obiecte stradale. Coșurile de gunoi au fost răsturnate și gardurile de protecție ale poliției au fost dărâmate.
În ultimele trei nopți, ciocnirile din cauza reformei pensiilor, la Paris și în întreaga țară, au amintit de protestele Vestelor galbene care au izbucnit la sfârșitul anului 2018 din cauza prețurilor ridicate la carburanți. Joi este programată o a noua zi de greve și proteste la nivel național. “Nimic nu descurajează mobilizarea muncitorilor”, a declarat sindicatul CGT după vot, făcând apel la muncitori să intensifice acțiunile protestatare.
Statul american Idaho va autoriza plutonul de execuție pentru condamnații la moarte
Condamnații la moarte din Idaho, un stat din vestul SUA, ar putea fi uciși de un pluton de execuție dacă injecția letală nu este posibilă, potrivit unei legi adoptate luni de parlamentul local, notează AFP.
Aprobat cu 24 de voturi pentru și 11 împotrivă de Senatul acestui stat conservator, textul urmează să fie ratificat de guvernator. Idaho ar deveni astfel al cincilea stat american care a aprobat această metodă de execuție, după Utah, Oklahoma, Mississippi și Carolina de Sud, potrivit organizației Death Penalty Information Center.
Din 1976 și sfârșitul unui scurt moratoriu asupra pedepsei cu moartea în Statele Unite, doi bărbați și o femeie au fost executați astfel - toți în Utah (vest) -, ultima execuție fiind în 2010.
Statele americane care aplică pedeapsa cu moartea întâmpină cele mai mari dificultăți în procurarea substanțelor necesare unei injecții letale, din cauza opoziției companiilor farmaceutice care nu vor să fie asociate cu pedeapsa capitală.
Moartea în fața plutonului de execuție ar putea avea loc în Idaho numai în cazul în care injecția letală este imposibilă.
Asociația pentru apărarea libertăților civile ACLU a denunțat adoptarea legii drept “îngrozitoare”, considerând-o “arhaică”.
“Un pluton de execuție este deosebit de înfiorător, astfel de execuții lasă cicatrici durabile tuturor celor implicați”, a declarat ACLU Idaho într-un comunicat.
Persoanele ucise de plutonul de execuție “sunt, după toate probabilitățile, supuse la niveluri extreme de durere și tortură”, a adăugat organizația, citând experți.
Biden declasifică informațiile despre originea pandemiei covid-19
Președintele american Joe Biden a promulgat o lege care permite declasificarea documentelor cu privire la originea pandemiei covid-19, care a apărut în China la sfârșitul lui 2019. “Trebuie să mergem până la capăt în privința originii pandemiei covid-19, pentru a ne asigura că știm să prevenim mai bine pandemiile viitoare”, a declarat Joe Biden luni. “Administrația mea va declasifica și va publica cât mai multe informații”, respectând totodată “securitatea națională”, a dat el asigurări.
Acest text, inițiat de către opoziția republicană, s-a bucurat de un consens masiv în rândul democraților - și a fost adoptat în unanimitate în Camera Reprezențailor, în care republicanii sunt majoritari.
Acest lucru este cu atât mai remarcabil cu cât pandemia a adâncit clivaje între partide extrem de profunde în Statele Unite - indiferent că este vorba despre vacinare, de exemplu, sau de măsuri de prevenție.
Directorul poliției federale (FBI) Christopher Wray aprecia recent că un accident de laborator la Wuhan, în China, se află “foarte probabil” la originea pandemiei covid-19, la puțin timp după ce Departamentul Energiei a avansat o ipoteză asemănătoare. Acest lucru a determinat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) să le ceară americanilor să împărtășească informațiile pe care le dețin în acest sens.Comunitatea științifică rămâne împărțită între susținătorii ipotezei unei transmiteri printr-un animal intermediar și cei care apără teza unei scăpări dintr-un laborator din Wuhan.
Premierul japonez Kishida, într-o vizită surpriză la Kiev
Premierul japonez Fumio Kishida urma să se întâlnească ieri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei vizite surpriză la Kiev, pentru a-i oferi “solidaritate și sprijin neclintit”, a anunțat Ministerul de Externe al Japoniei.
Kishida este ultimul lider G7 care a vizitat țara devastată de război și a fost supus unor presiuni tot mai mari pentru a face această călătorie, deoarece Japonia găzduiește summitul grupului în luna mai. El a declarat în repetate rânduri că o vizită la Kiev este “luată în considerare”, deși provocările legate de securitate și logistică ar fi fost un obstacol major.
Kishida se afla luni în India și se aștepta să se întoarcă la Tokyo, dar în schimb a zburat în Polonia, unde se pare că s-a urcat într-un tren pentru a trece în Ucraina.
El își va exprima “respectul pentru curajul și perseverența poporului ucrainean” și va oferi “solidaritatea și sprijinul neclintit pentru Ucraina din partea Japoniei și a G7, prezidat de Japonia”, a precizat ministerul de externe.
Rachete de croazieră rusești au explodat în Crimeea
Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că o explozie observată la Djankoi, în nordul peninsulei Crimeea, a distrus rachete de croazieră rusești destinate utilizării de către flota rusă din Marea Neagră. “O explozie în orașul Djankoi din nordul Crimeei ocupate temporar a distrus rachete de croazieră rusești Kalibr-KN în timp ce erau transportate pe calea ferată”, a declarat principala direcție de informații a Ministerului Apărării (SBU) în postări pe rețelele sociale.
SBU a precizat că rachetele, concepute pentru a fi lansate de pe navele de suprafață ale flotei ruse din Marea Neagră, au o rază de acțiune operațională de peste 2.500 de kilometri pe uscat și de 375 de kilometri pe mare.
Ihor Ivin, șeful administrației din Djankoi instalat de ruși, a declarat că orașul a fost atacat de drone și că un bărbat de 33 de ani a fost rănit de șrapnelul unei drone doborâte. Acesta a fost spitalizat și viața nu îi este în pericol. TASS l-a citat pe Ivin spunând la televiziunea Krîm-24 că o casă, o școală și o băcănie au luat foc, iar rețeaua electrică a suferit pagube.
Localnicii au declarat că s-au auzit explozii și bubuituri și o parte a orașului a rămas fără curent electric. Propagandiștii ruși susțin că a fost vorba de un atac cu drone ucrainene. Guvernatorul prorus al Crimeei, Serhi Aksionov, a declarat că sistemele rusești de apărare aeriană au acționat în oraș.
Trei bărbați au fost condamnați pentru asasinarea rapperului american XXXTentacion
Trei bărbați au fost declarați vinovați luni de un juriu pentru asasinarea rapperului american XXXTentacion după deliberări ce au durat peste o săptămână în statul Florida, în sud-estul Statelor Unite, informează AFP. În vârstă de 20 de ani, starul muzicii rap a fost împușcat mortal în 2018, în plină zi, pe o stradă din Deerfield Beach, un oraș situat la nord de Miami. O geantă de lux a fost furată din automobilul său.
Dedrick Williams, în vârstă de 26 de ani, Trayvon Newsome, în vârstă de 24 de ani, și Michael Boatwright, în vârstă de 28 de ani, au fost găsiți vinovați la acuzațiile de asasinat și jaf armat de un juriu reunit la Tribunalul din Fort Lauderdale. Cei trei acuzați se vor prezenta din nou la tribunal pe 5 aprilie pentru a-și afla sentințele. Ei riscă să fie condamnați la închisoare pe viață.
Considerat un vârf de lance al noii generații din muzica hip-hop americană, XXXTentacion a devenit celebru după ce a publicat mai multe piese pe platforma online SoundCloud. Muzica lui, foarte întunecată și cu sonorități estompate, evoca adeseori depresia și trecutul infracțional al artistului. Cel de-al doilea album de studio al rapperului, intitulat “?”, s-a clasat - încă de la lansarea sa din martie 2018 și fără nicio campanie tradițională de promovare - pe primul loc în topul Billboard.
XXXTentacion se afla în centrul unor polemici din cauza violențelor în care era implicat. Deja condamnat pentru agresiune, artistul american - al cărui nume real a fost Jahseh Onfroy - aștepta să fie judecat, în plin avânt al mișcării #MeToo, într-un proces în care era acuzat că a bătut-o pe fosta lui iubită, pe atunci însărcinată.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
