Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Marea Britanie: Un million de oameni, vaccinați împotriva COVID-19

Ziarul de Vrancea
2 ian 2021 894 vizualizări

„Finalul este la orizont”, spune ministrul britanic al Sănătății

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat ieri, la emisiunea „The Andrew Marr Show” de la BBC, că părinții ar trebui să își trimită copii din ciclul primar la cursuri luni și nu a exclus că este posibil ca, în săptămânile următoare, să fie impuse noi restricții în Anglia. El a precizat că închiderea unităților de învățământ din Londra și din sud-estul Angliei drept „excepțională”, din cauza variantei de coronavirus care se răspândește mai rapid. „Școlile sunt sigure - este foarte, foarte important să subliniez asta. Riscul la care sunt expuși copiii este foarte, foarte scăzut”, a mai spus el.

Întrebat dacă oamenii de știință au dat un verdict în cazul controlării noii variante a coronavirusului dacă școlile rămân deschise, prim-ministrul a spus că dovezile nu sunt clare. El a subliniat că mai mulți experți în sănătate publică au arătat că tinerii ar avea mai mult de suferit dacă școlile rămân închise. Johnson a adăugat că impactul nivelului 4 de restricții aplicat în Anglia este încă neclar. „Prioritatea trebuie să fie educația copiilor”. Johnson a mai afirmat că testarea în masă a lor, în mod regulat, ar putea avea un impact „uriaș“ pentru menținerea școlilor deschise.

Ministrul britanic al Sănătății, Matt Hancock, a publicat duminică un mesaj pe Twitter în care a prezentat pe scurt situația campaniei de imunizare și și-a exprimat optimismul legat de finalul epidemiei. Hancock a spus că până în prezent 1 milion de oameni au fost vaccinați în Regatul Unit, iar de luni va începe campania de imunizare cu serul dezvoltat de Universitatea Oxford și AstraZeneca. „Finalul este la orizont”, a adăugat el.

Sir Mark Walport, fost consilier științific al Guvernului și membru al Grupului de Consiliere Științifică pentru urgențe (SAGE), a declarat în aceeași emisiune a lui Andrew Marr că menținerea măsurilor de distanțare fizică este singura modalitate de a controla semnificativ virusul. El a precizat că grupurile sociale cele mai vulnerabile trebuie protejate și că Marea Britanie trebuie „să plaseze vaccinul cât mai repede cu putință”. Expertul a mai spus că democrațiile vestice au întâmpinat greutăți în controlarea virusului față de regimurile autoritare și a adăugat că nivelul patru de restricții în vigoare în multe zone din UK este necesar, dar că „este destul de clar că vom avea nevoie de mai multe măsuri”. Johnson a spus, la rândul său, că nu poate exclude posibilitatea de extindere a restricțiilor în Anglia: „Este posibil să fim nevoiți să luăm, în săptămânile următoare, măsuri care vor fi mai restrictive. Situația este gravă”. Prim-ministrul a declarat că Marea Britanie ar fi putut sta un an în carantină pentru a eradica virusul, dar asta ar fi afectat „colosal” economia și sănătatea mintală a oamenilor. Începând de luni, a precizat Johnson, aproximativ 530.000 de doze din vaccinul Oxford vor fi în centrele de administrare și „alte milioane” de doze din vaccinul Pfizer. „Vom vaccina zeci de milioane de oameni pe parcursul următoarelor trei luni”, a completat el.

Mexic: Doctoriță de 32 de ani, diagnosticată cu encefalomielită după ce a primit vaccinul Pfizer

Autoritățile mexicane au declarat că studiază cazul unei doctorițe în vârstă de 32 de ani, cu antecedente alergice, care a fost internată în spital după ce a primit vaccinul Pfizer-BioNTech împotriva COVID-19, informează agențiile internaționale. Doctorița, al cărei nume nu a fost dat publicității, a fost internată în unitatea de terapie intensivă a unui spital public din statul nordic Nuevo Leon după ce a suferit convulsii, dificultăți de respirație și o erupție pe piele la jumătate de oră după administrarea vaccinului. Ea a fost vaccinată săptămâna aceasta. “Diagnosticul inițial este encefalomielită”, a declarat Ministerul Sănătății într-un comunicat publicat vineri seara.

Encefalomielita este o inflamație a creierului și a măduvei spinării. Ministerul a adăugat că nu există dovezi din studiile clinice că cineva a dezvoltat o inflamație a creierului după administrarea vaccinului. Femeia are antecedente de reacții alergice la medicamente precum trimetoprim cu sulfametoxazol, un antibiotic ce combate infecțiile urinare, a relevat Ministerul Sănătății. Peste 126.500 de persoane au murit din cauza COVID-19 în Mexic și 1,4 milioane s-au infectat. Prima serie de vaccinuri anti-COVID-19 a fost distribuită în Mexic din 24 decembrie, destinate exclusiv angajaților din domeniul sănătății.

Nicola Sturgeon: Scoția speră “să se alăture” în curând UE ca națiune independentă

Prim-ministrul scoțian Nicola Sturgeon a declarat sâmbătă că speră că Scoția își va obține independența și că va putea “să se alăture” Uniunii Europene, subliniind că Brexit-ul s-a făcut contrar voinței scoțienilor, care s-au opus în majoritate acestui pas la referendumul din 2016, relatează AFP.

“Suferim acum un Brexit dur împotriva voinței noastre, în cel mai prost moment posibil, în mijlocul unei pandemii și al unei recesiuni economice”, a spus Nicola Sturgeon pe site-ul partidului său pro-independență SNP, la două zile de la ieșirea Regatului Unit din piața unică și uniunea vamală.

Ea și-a exprimat din nou determinarea de a organiza un nou referendum privind independența Scoției, după cel pierdut de tabăra sa în 2014, atunci când 55% dintre scoțieni au votat împotrivă.

Însă decizia de a organiza un astfel de referendum îi revine prim-ministrului britanic Boris Johnson, care refuză cu fermitate. Totuși, o victorie detașată a SNP la alegerile locale din mai anul viitor ar întări presiunea asupra Londrei pentru acceptarea unei noi consultări populare.

Potrivit ultimului sondaj efectuat de institutul Savanta ComRes pentru ziarul The Scotsman, la jumătatea lunii decembrie, 58% dintre scoțieni susțin acum o ruptură cu Regatul Unit, cea mai mare proporție de până acum.

“În calitate de membră independentă a Uniunii Europene, Scoția ar fi un partener și ar putea construi poduri - nu numai către realizarea unei economii mai puternice și a unei societăți mai echitabile, ci și către facilitarea relațiilor între UE și Regatul Unit”, a mai spus Sturgeon.

Dacă britanicii au votat în total cu 51,9% în favoarea Brexit-ului în 2016, scoțienii i s-au opus în proporție de 62%.

Odată cu Brexit-ul “cetățenii noștri vor fi mai puțin în siguranță și dreptul lor de a munci, studia și a lucra în altă parte în Europa va fi restrâns”, și-a exprimat Sturgeon regretul, subliniind că 2.000 de scoțieni au participat anul trecut la programul de schimb universitar Erasmus, la care guvernul britanic a renunțat pentru a-l înlocui cu propriul program internațional.

“Nu vrem să plecăm și sperăm să ne alăturăm vouă în curând în calitate de partener egal”, a conchis Nicola Sturgeon.

Un grup de senatori republicani va refuza să certifice victoria lui Biden

Unsprezece aleși republicani în senatul american au anunțat că se vor opune certificării de către Congres a rezultatului alegerilor prezidențiale, o ultimă tentativă de contestare a victoriei lui Joe Biden. Până acum, doar un senator, Josh Hawley, a afirmat miercuri că intenționează să contesteze alegerea democratului, la ceremonia din 6 ianuarie. Această tentativă vine după o serie de insuccese ale partizanilor lui Donald Trump în instanțe, unde s-a încercat invalidarea rezultatelor scrutinului în mai multe state-cheie în care Joe Biden a fost declarat câștigător. “Congresul va trebui să numească imediat o comisie electorală, cu autoritate deplină pentru a ancheta” posibilele “fraude electorale”, au precizat într-un comunicat cei 11 aleși republicani, în frunte cu influentul senator Ted Cruz, adăugând că este necesar un audit de urgență cu privire la rezultatele alegerilor în statele în care cei doi candidați au fost cot la cot. Dacă auditul nu va avea loc, “vom vota la 6 ianuarie pentru respingerea electorilor din statele controversate”, au menționat cei 11 senatori.

Colegiul electoral a declarat în data de 14 decembrie victoria lui Joe Biden la alegerile prezidențiale, cu 306 mari electori, în timp ce Donald Trump a avut 232. Liderul majorității republicane din Senat, Mitch McConnell, a recunoscut atunci victoria lui Joe Biden și le-a cerut republicanilor să certifice rezultatul.

Camera Reprezentanților și Senatul se vor reuni miercuri pentru certificarea rezultatelor, procedură care de obicei este doar o formalitate.

Pierre Cardin, înmormântat într-un sicriu pe care l-a conceput personal

Creatorul de modă francez Pierre Cardin, care a murit pe 29 decembrie la vârsta de 98 de ani, a fost înmormântat la Paris, în cadrul unei ceremonii private, potrivit BBC. El a fost înhumat la cimitirul Montmartre, într-un sicriu pe care l-a conceput personal. Sicriul negru a fost decorat cu o sabie creată de Cardin. Lama acesteia seamănă unor foarfece împletite cu ochiul unui ac, un degetar și o bobină de ață. Cardin a fost înmormântat alături de fostul său partener, Andre Oliver, care a murit în 1993.

Născut Pietro Costante Cardin în Italia, în 1922, el s-a mutat împreună cu familia în Franța pe când era copil. De-a lungul carierei de 70 de ani, a revoluționat moda.Îndrăzneala tăieturilor sale, adesea radicale și uneori geometrice, moderniste, a marcat generații de stiliști. Alăturându-se în 1946 casei Christian Dior, el a contribuit la nașterea New Look care a revoluționat moda de după război. Și-a creat propria casă de modă în 1950 și și-a făcut rapid un nume. Om de afaceri strălucit, el a creat un imperiu, pe care l-a extins apoi în numeroase țări asiatice, în special China, bazându-se pe creațiile sale, dar și pe o serie impresionantă de produse sub licență.

Jurnalistul Larry King, internat după ce a fost diagnosticat cu COVID-19

Jurnalistul american Larry King, în vârstă de 87 de ani, a fost diagnosticat cu COVID-19 și primește tratament la spitalul Cedars-Sinai din Los Angeles, mai multe surse apropiate familiei au confirmat pentru ABC News și CNN. King a fost spitalizat în urmă cu mai mult de o săptămână, potrivit CNN.  „Larry a luptat cu multe probleme de sănătate în ultimii ani și luptă și cu asta din greu, este un campion”, a spus o sursă pentru ABC News.

Prezentatorul de televiziune a suferit în 2019 un atac cerebral și i-a fost făcută apoi o angioplastie. În 2017, el a dezvăluit că a primit tratament pentru cancer pulmonar. King a suferit un grav atac de cord în 1987, în urma căruia a fost operat.

Despre experiența sa cu boala de inimă a scris două cărți: „Mr. King, You’re Having a Heart Attack: How a Heart Attack and Bypass Surgery Changed My Life” (1989) și „Taking On Heart Disease: Famous Personalities Recall How They Triumphed over the Nation’s #1 Killer and How You Can, Too” (2004).

În 2020, doi dintre copiii lui au murit: Andy, din cauza unui atac de cord, în luna iulie, și Chaia, din cauza unui cancer pulmonar, în luna august.

Jurnalistul a devenit cunoscut în anii 1970 cu emisiunea radio „The Larry King Show”. Din 1985 până în 2010, el a realizat și prezentat show-ul „Larry King Live” la CNN. Cel mai recent, a găzduit „Larry King Now” la Hulu și RT America, din 2012 până în 2020, și continuă să prezinte „Politicking With Larry King”. Pentru munca sa în televiziune și radio, Larry King a câștigat două premii Peabody, un trofeu Emmy și zece premii Cable ACE.

Kazahstan a abolit pedeapsa cu moartea

Kazahstan a abolit pedeapsa cu moartea, după un moratoriu cu privire la execuții în vigoare de aproape 20 de ani în această țară din Asia Centrală cu 18 milioane de locuitori, a anunțat, sâmbătă, președinția kazahă.

Șeful de Stat Kassym-Jomart Tokaiev a semnat ratificarea celui de-al doilea Protocol facultativ care se raportează la Pactul internațional pentru drepturile civile și politice. Textul a fost ratificat anul trecut de parlamentul din Kazahstan. Pactul îi obligă pe semnatari să abolească pedeapsa capitală pe teritoriile lor.

Execuțiile erau suspendate în Kazahstan din 2003. Tribunalele au condamnat însă în continuare la moarte persoane acuzate de crime ieșite din comun, în special pentru terorism. De exemplu, un bărbat care a ucis opt polițiști și doi civili în Almaty, în 2016, a fost condamnat la moarte. Pedeapsa sa va fi comutată acum în închisoare pe viață.

SUA: O instanță a anulat ordinul de întârziere a execuției singurei femei de pe lista autorităților federale

O curte de apel federală a deschis calea execuției singurei femei de pe lista autorităților federale de condamnați la moarte, anulând un ordin de anul trecut. Decizia a fost luată vineri de Curtea de Apel din Districtul Columbia, care a ajuns la concluzia că un alt tribunal a greșit atunci când a amânat data execuției Lisei Montgomery. Judecătorul Randolph Moss hotărâse că Departamentul de Justiție a reprogramat ilegal execuția lui Montgomery și a anulat un ordin al directorului Biroului Federal al Penitenciarelor care programa execuția la 12 ianuarie.

Inițial, Montgomery ar fi trebuit să fie executată în complexul federal din Terre Haute, Indiana, în 8 decembrie, dar execuția a fost amânată după ce avocații femeii au contractat COVID-19 vizitându-și clienta. Moss a considerat că Biroul Penitenciarelor nici măcar nu putea să reprogrameze execuția lui Montgomery până cel puțin la 1 ianuarie. Însă curtea de apel nu a fost de acord cu acest lucru. Meaghan VerGow, avocata lui Montgomery, a declarat că echipa sa va cere ca acest caz să fie reanalizat și că femeia condamnată la moarte nu ar trebui să fie executată la 12 ianuarie.

Montgomery a fost condamnată la moarte pentru că a ucis-o pe Bobbie Jo Stinnett (23 de ani), în decembrie 2004, într-o localitate din Missouri. Ea a folosit o sfoară pentru a o strangula pe Stinnett, care era însărcinată în opt luni. Apoi, Montgomery a scos bebelușul din pântecul tinerei folosind un cuțit de bucătărie. Lisa Montgomery a luat bebelușul, o fetiță, și a încercat să convingă lumea că este copilul ei. Avocații lui Montgomery și-au bazat apărarea pe faptul că femeia ar suferi de o boală psihică.

Ultima femeie executată de guvernul SUA a fost Bonnie Heady, într-o cameră de gazare din Missouri, în 1953.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.