Internațional

MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Marea Britanie cere Uniunii Europene o perioadă de tranziție mai lungă

Ziarul de Vrancea
20 feb 2018 287 vizualizări

Guvernul britanic a cerut Uniunii Europene să ia în considerare o perioadă de tranziție mai lungă față de cea propusă de Bruxelles, conform unor documente redactate de negociatorii pentru Brexit, scrie The Independent.

Comisia Europeană afirmă că tranziția, în timpul căreia Marea Britanie va trebui să respecte regulile UE, ar trebui să se încheie la 31 decembrie 2020, dar negociatorii britanici au transmis ieri că vor discutarea unei durate diferite a perioadei. "Marea Britanie consideră că durata perioadei ar trebui determinată de cât de mult va dura implementarea noilor procese și sisteme care vor sta la baza viitorului parteneriat. (...) Marea Britanie este de acord că aceste aspecte duc către o perioadă de aproximativ doi ani, dar dorește să discute cu Uniunea Europeană despre evaluările care au dus la data încheierii perioadei”, au spus negociatorii într-o notă explicativă. În funcție de cum va arăta viitorul acord cu Bruxelles privind piața de schimb, Marea Britanie ar putea fi nevoită să își schimbe semnificativ infrastructura porturilor și aeroporturilor pentru a se pregăti pentru intensificarea controalelor. Tranziția este un subiect controversat printre politicienii conservatori pro-Brexit, care spun că Marea Britanie va deveni practic "un stat marionetă” al UE pentru că va respecta regulile europene fără să aibă vreun cuvânt de spus. Secretarul de stat pentru Brexit, David Davis, a spus, totuși, că perioada "este un pod către viitor” și că va fi "doar o perioadă scurtă”. Consiliul European a transmis anterior că poate exista o „"lexibilitate” în durata perioadei de tranziție în cazul în care nu se va ajunge în timp util la un acord privind piața de schimb

Kremlinul acuză SUA de concurență neloială în comerțul de armament

Kremlinul spune că "totul este în regulă” în sectorul defensiv rusesc, răspunzând astfel Departamentului de Stat american care susținea că sancțiunile au însemnat pentru Rusia pierderea de contracte pentru apărare în valoare de trei miliarde de dolari, scrie Reuters. "Pot să spun că totul este în regulă”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, în cadrul unei convorbiri telefonice cu reporteri. Peskov a adăugat că Rusia "încearcă să diminueze riscurile unei concurențe neloiale din partea americanilor pe piața cooperării tehnico-militare”. Conform Departamentului de Stat american, industria armelor din Rusia a pierdut peste trei miliarde de dolari din cauza sancțiunilor americane.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat declara că este "mulțumit” că amenințarea sancțiunilor a oprit alte state din a cumpăra "anumite materiale și provizii rusești”. "Credem că pagubele sunt undeva la peste trei miliarde de dolari. Am putut opri aceste tranzacții”, a spus Heather Nauert. "Oprirea unor asemenea tranzacții este o pedeapsă în sine”, a adăugat ea.

Olanda a acordat azil unui procent de peste 70% dintre turcii suspectați de legături cu Gülen

Olanda a acordat azil unui procent de 73% dintre cetățenii turci care au depus cereri și erau suspectați de legături cu rețeaua clericului Fethullah Gülen, acuzat de Ankara de orchestrarea puciului eșuat din iulie 2015, potrivit serviciului în limba turcă al BBC. În total, 509 turci au depus cereri de azil în Olanda în 2017, conform datelor oficiale. Potrivit canalului olandez NOS, majoritatea celor care au primit azil în Olanda sunt simpatizanți ai clericului turc stabilit în SUA. După tentativa de puci, Olanda a acordat azil unui număr de opt susținători ai rețelei Gülen, a declarat Jan Eikelboom, președintele Asociației olandeze a avocaților practicanți în domeniul azilului (VAJN). Cei opt indivizi acuzați în Turcia pentru prezumtivul rol avut în tentativa de lovitură de stat din 2015 au primit azil din cauza ''riscului de a fi supuși represiunii în Turcia'', a precizat Eikelboom. Potrivit guvernului olandez, numărul cetățenilor turci care solicită azil a crescut progresiv din 2016, o tendință similară celei observate și în alte state europene.Dacă, în 2015, în Olanda au fost consemnate 56 de cereri de azil din partea unor cetățeni turci, un an mai târziu au fost înregistrate 235, iar în primele opt luni ale lui 2017, 309.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.