Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Manifestațiile istorice din China

Ziarul de Vrancea
27 nov 2022 816 vizualizări

Imaginile de la proteste au fost însă rapid cenzurate n sunt cele mai puternice proteste de la revoltele în favoarea democrației din 1989

Cenzura autorităților chineze acționa luni pentru a șterge orice urmă a valului de manifestații de duminică împotriva restricțiilor sanitare și în favoarea unei libertăți mai mari, adunări de o amploare fără precedent de decenii, relatează AFP. O mulțime de manifestanți - care au răspuns unor apeluri pe rețele de socializare - și-a exprimat furia duminică la Beijing, Shanghai și Wuhan, luând forțele de ordine prin surprindere. Între sloganurile scandate la unison s-au aflat “Fără teste covid, ne este foame!”, “Xi Jinping, dă-ți demisia! PCC retrage-te!”, “Nu izolărilor, vrem libertate”. Prin amploarea sa în țară, această mobilizare - al cărei număr total de participanți este dificil de verificat - pare cea mai importantă de la revoltele în favoarea democrației din 1989.

Ea este punctul culminant al unei nemulțumiri populare care a crescut neîncetat în ultimele luni în China - una dintre ultimele țări din lume care aplică o politică strictă “zero covid”, care constă în carantine reptate și teste PCR cvasi-zilnice impuse populației. Un incendiu sângeros care a avut loc joi la Urumqi, capitala provinciei Xinjiang, soldat cu zece morți, catalizează furia multor chinezi, dintre care mulți acuză restricțiile sanitare de blocarea activității salvării.

Însă manifestațiile din acest weekend au făcut să apară totodată cereri de mai multă libertate politică și chiar plecarea președintelui Xi Jinping, care tocmai a fost reales în al treilea mandat, fără precedent, la conducerea țării.

Prezența poliției

Luni dimineața, o prezență a poliției era vizibilă la Beijing și Shanghai - în apropierea locurilor de adunare de duminică -, au constat jurnaliști AFP.

În apropierea râului Liangma, la Beijing - unde 400 de tineri chinezi s-au adunat duminică seara timp de mai multe ore, strigând “Suntem toți locuitori ai Xinjiangului!” -, mașini de poliție erau parcate, iar agenți patrulau de-a lungul canalului. La Shanghai, una dintre străzile ocupate de mulțime în timpul nopții era înconjurată cu palisade albastre, de-a lungul trotuarelor, instalate pentru a împiedica orice nouă adunare.

Duminică, ciocniri au avut loc între manifestanți - dintre care unii purtau flori sau foi albe de hârtie, un simbol al cenzurii - și forțe de ordine, iar mai multe persoane au fost arestate. Pe rețele de socializare chinezești, orice informație cu privire la aceste manifestații părea că a fost ștearsă luni dimineața.

Pe platforma Weibo - un fel de Twitter chinez -, căutările “râul Liangma” și “strada Urumqi” - două locuri de protest cu o zi mai înainte - nu dădea niciun rezultat legat de mobilizare. Înregistrări video cu studenți cântând și mărșăluind în alte orașe au dispărut și ele de pe rețeaua WeChat.

Ele au fost înlocuite cu mesaje potrivit cărora postarea a fost semnalată “din cauza unui conținut sensibil sau contrar regulilor”. Pe Weibo, căutarea cu cuvântul cheie #A4 - trimitere la foile albe de hârtie agitate la adunări - părea să fie modificată pentru a oferi doar câteva rezultate din zilele anterioare.

“Punct de fierbere”

Controlul strict al autorităților chineze al informațiilor și restricțiile sanitare impuse călătorilor în interiorul țării complică verificarea numărului total al manifestanților din acest weekend. Însă o revoltă atât de amplă este extrem de rară în China, având în vedere reprimarea oricărei forme de opoziție față de Guvern. Manifestații au avut loc, duminică, la Wuhan (centru) - unde a fost descoperit primul caz din lume de covid-19 în urmă cu aproape trei ani -, la Canton, Chengdu și Hong Kong. “Cotidianul Poporului” a publicat luni un text în care avertizează împotriva “paraliziei” și “lehamitei” față de politica “zero covid”, însă fără să îndemne să i se pună capăt.

“Oamenii au atins acum un punct de fierbere, pentru că nu există o direcție clară de urmat pentru a pune capăt politicii zero covid”, declară un expert în politică chineză de la Universitatea Națională din Singapore, Alfred Wu Muluan. “Partidul (Comunist Chinez, unic) a subestimat furia populației”, estimează el. Aceste manifestații au îngrijorat investitorii, iar bursele asiatice au deschis luni în scădere.

În privința numărului de cazuri de covid-19, China a atins luni un nou bilanț-record de la începutul pandemiei - 40.052 de cazuri -, în pofida faptului că marea majoritate a acestor cazuri sunt asimptomatice. Iar acest bilanț rămâne foarte mic în comparație cu populația chineză, de 1,4 miliarde de locuitori.

Jurnalist BBC, bătut de polițiști

BBC a anunțat că unul dintre juurnaliștii săi a fost arestat în timp ce relata de la protestele de la Shanghai și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care a fost tratat bărbatul. “BBC este extrem de îngrijorat cu privire la felul în care a fost tratat juurnalistul nostru Ed Lawrence, care a fost arestat și încătușat în timp ce relata de la protestele de la Shanghai. El a fost reținuut mai multe ore, înainte de a fi eliberat. În timpul arestului, el a fost bătut de poliție. Asta s-a întâmplat în timp ce își făcea datoria de jurnalist acreditat”, se arată într-un mesaj al BBC.

“Este foarte îngrijorător că unul dintre jurnaliștii noștri a fost atacat astfel în timp ce își făcea meseria. Nu am primit o explicație oficială sau scuze din partea autorităților chineze, în afara faptului că oficialii care l-au eliberat apoi au susținut că l-au arestat pentru binele lui, ca să nu ia Covid de la mulțime. Nu considerăm că aceasta este o explicație credibilă”, a adăugat BBC.

Brexitul a agravat penuria medicilor în Regatul Unit

Brexitul a agravat penuria de medici în Regatul Unit, unde a antrenat o lipsă estimată la 4.000 de medici provenind din Uniunea Europeană (UE) în patru specialități majore, potrivit unui studiu al unui centru de reflecție specializat în sănătatea publică, relatează AFP. Acest studiu, realizat la inițiativa cotidianului The Guardian, a fost publicat duminică, în contextul în care Sistemul Național britanic de Sănătate NHS este afectat de numeroase dificultăți, după ani de austeritate, și în care există liste de așteptare-record în spitale, din cauza pandemiei covid-19, dar și din cauza unei penurii de medici și infirmiere.

Nuffield Trust a analizat patru specialități - și anume anestezie, pediatrie, chirurgie cardio-toracică și psihiatrie -, în care medicii europeni erau extrem de prezenți înainte de ieșirea regatului din Uniunea Europeană (UE). În aceste patru specialități, în care existau deja tensiuni la recrutare, “creșterea efectivelor provenind din UE sau din țări (membre ale) Asociației Europene de Liber-Schimb (AELE, din care fac parte Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein) a încetinit”, arată studiul. Această tendință, observată înainte de Brexit, a continuat.

În 2021, ar fi trebuit să existe peste 41.000 de medici din UE și AELE, cu 4.000 mai mulți decât numărul constatat în studio. Potrivit Nuffield Trust, “campania și rezultatul referendumului (din 2016 privind ieșurea regatului din Uniune) sunt motivele evidente ale acestei schimbări a tendinței”. Este vorba despre o primă perioadă de incertitudine cu privire la noile reglementări privind circulația persoanlor, iar apoi despre o înăsprire a regulilor de emitere a vizelor și despre o “deteriorare a condițiilor de muncă”, în general, în NHS.

“Aceste rezultate sugerează că stagnarea numărului medicilor care provin din UE în aceste specialități a exacerbat penuriile care există în domenii în care NHS nu este capabil să găsească forță de muncă calificată în altă parte”, se arată în studiu.

O epavă din Evul Mediu, descoperită în adâncul celui mai mare lac din Norvegia

Arheologii subacvatici au descoperit în adâncurile lacului Mjøsa, pe 17 noiembrie, silueta unei nave medievale. Cu o suprafață de aproximativ 360 km2, acest lac situat la aproximativ cincizeci de kilometri nord de Oslo, este cel mai mare din țara scandinavă. Potrivit specialiștilor, lungă de cel puțin zece metri, nava nu este un „langskip”, o navă vikingă. Poziția vâslei sale ar indica o construcție ceva mai recentă. „Cel mai probabil, epava ar trebui să dateze din secolul al XIV-lea, cel mai târziu”, a remarcat arheologul Forskning Øyvind Ødegård, șeful misiunii subacvatice de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU).

Dacă ea datează după perioada vikingilor, epava rămâne cel mai vechi vestigiu al Mjøsa. Căutătorii se așteptau să găsească o navă mai veche.

Aceasta este, deocamdată, singura descoperire făcută după două săptămâni de prospectări subacvatice. Peste 11% din suprafața Mjøsa a fost cercetată. 

O certitudine istorică este totuși cunoscută de toți cercetătorii din regiune: situat la răscrucea mai multor regiuni bogate din sudul Norvegiei, Lacul Mjøsa a fost scena multor bătălii navale între epoca vikingă și secolul al XIII-lea. Întrucât vasul descoperit în noiembrie pare să fi fost bine conservat datorită apei proaspete a lacului, arheologii speră înregistreze mai multe descoperiri în următoarele campanii de săpături. Vânătoarea de nave vikinge se poate relua în primăvara lui 2023.

Diplomată: Burns s-a întâlnit cu Narîșkin pentru a gestiona riscuri nucleare

Statele Unite și Rusia pot gestiona riscurile nucleare prin negocieri între agențiile lor de informații clasificate, declară agenției ruse de presă RIA Novosti, într-o înregistrare video, publicată luni, însărcinata cu afaceri a Ambasadei Statelor Unite la Moscova, Elizabeth Rood, în urma unei întâlniri, luna aceasta, în Turcia, între directorul Agenției Centrale americane de Informații (CIA) William Burns și omologul său rus Serghei Narîșkin. “Statele Unite au canale de gestionarea riscurilor cu Federația rusă, mai ales nucleare, iar acesta a fost scopul întâlnirii directorului CIA Burns cu omologu său”, a spus ea. “Directorul Burns nu a negociat nimic și nu a discutat despre soluționarea conflictului din Ucraina”, a subliniat ea.

Administrația Biden l-a trimis pe Bill Burns în mai multe rânduri, în ultimul an, la discuții cu rușii, un diplomat vechi și un fost ambasador american în Rusia, un inermediar-cheie în condițiile în contextul care relațiile Washingtonului cu Moscova s-au degradat constant. În altă înregistrare video publicată de RIA Novosti, Rood declară că Washingtonul continuă să discute cu Moscova despre eliberarea lui Brittney Griner și a lui Paul Whelan, doi cetățeni americani încarcerați în Rusia. “Din neferice, până acum Federația rusă nu a dat un răspuns serios acestor propuneri”, deplânge ea.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.