MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Macron are „convingerea intimă” că Putin nu vrea pacea, ci „capitularea Ucrainei”
„Dacă suntem slabi cu Rusia azi, pregătim conflictele de mâine”, spune președintele francez n el se opune ca Ucraina să fie privată de armată prin orice acord de pace
Preşedintele francez Emmanuel Macron consideră că Vladimir Putin nu vrea pacea în Ucraina, spre deosebire de omologul lor american Donald Trump, relatează BFMTV.
”Oare cred că preşedintele (rus Vladimir) Putin vrea pacea? Răspunsul este nu. oare cred că preşedintele (american Donald) Trump vrea pacea? Da”, a apreciat şeful statului francez duminică, în urma unei reuniuni a ”Coaliţiei Voluntarilor”.
Macron se referea la miza unei întâlniri luni, a unor lideri europeni, care fac bloc în jurul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-o întâlnire cu Donald Trump la Casa Albă. Vladimir Putin ”vrea capitularea Ucrainei”, a denunţat Macron.
Preşedintele francez vrea ”o Europă puternică, solidă şi unită” care să-şi asume ”responsabilităţile”. ”Dacă suntem slabi cu Rusia azi, pregătim conflictele de mâine”, a avertizat el. Președintele francez a arătat cu degetul o putere rusă ”imperialistă şi revizionistă” care, începând din 2008, ”nu a încetat să vrea să cucerească noi teritorii, nu a încetat să revizuiască frontiere internaţionale, nu şi-a respectat niciodată promisiunile de pace şi de neagresiune”.
Într-un context ”extrem de grav”, în reuniunea de la Casa Albă este în joc ”un moment important în conflict şi în securitatea Ucrainei”, a avertizat Macron. El a cerut ca Ucraina să fie inclusă în mod automat în negocierile cu privire la probleme teritoriale. ”Nu pot avea loc discuţii teritoriale despre Ucraina fără liderii ucraineni”, a subliniat el. ”Orice acord care ar avea la bază lipsa unei armate ucrainene, o reducere a armatei ucrainene, va fi un acord nesincer, sortit să nu fie respectat”, a avertizat Emmanuel Macron.
Mesajul lui Trump pentru Zelenski: Să renunţe la Crimeea şi să accepte ca Ucraina să nu adere la NATO
În pragul discuţiilor extrem de importante cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi o delegaţie numeroasă de lideri europeni, preşedintele american Donald Trump a dezvăluit mesajul pe care îl va transmite oaspeţilor săi de la Casa Albă: Zelenski trebuie să accepte unele dintre condiţiile Rusiei pentru încetarea războiului din Ucraina, relatează CNN. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns ieri la Washington DC, înaintea discuţiilor cruciale cu liderul american Donald Trump, el declarând că este încrezător că Ucraina va obţine garanţii de securitate cu sprijinul liderilor europeni. Rusia va avea nevoie de „garanţii de securitate eficiente” în cadrul unui viitor acord de pace, a declarat duminică seară trimisul Rusiei la organizaţiile internaţionale din Viena.
„Preşedintele Zelenski al Ucrainei poate pune capăt războiului cu Rusia aproape imediat, dacă doreşte, sau poate continua să lupte”, a scris Trump pe reţelele de socializare. „Amintiţi-vă cum a început totul. Nu poate primi înapoi Crimeea cedată de Obama (acum 12 ani, fără să se tragă un singur foc!), şi UCRAINA NU POATE ADERA LA NATO. Unele lucruri nu se schimbă niciodată!!!”
Mesajul subliniază presiunea cu care urma să se confrunte Zelenski luni seară, în contextul eforturilor lui Trump de a pune capăt conflictului. Cele două condiţii enumerate de acesta – cedarea de către Ucraina a Crimeii, anexată ilegal de Rusia în 2014, şi renunţarea definitivă la aderarea la NATO – se numără printre condiţiile impuse de Vladimir Putin pentru încheierea războiului.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele finlandez Alexander Stubb şi secretarul general al NATO Mark Rutte urmau să i se alăture lui Zelenski în cadrul vizitei la Casa Albă.
R. Moldova: Proteste neautorizate ale adepţilor lui Ilan Şor
n poliţia a reţinut 69 de persoane
După ce oligarhul fugar prorus Ilan Şor a chemat susţinătorii săi la proteste plătite cu mii de dolari, sâmbătă a avut loc şi o tentativă de a le organiza. Cu toate că oamenii legii au anunţat că protestele plătite sunt interzise în Republica Moldova, unele persoane au decis să încalce legea.
Ilan Şor, condamnat la închisoare în Moldova şi refugiat la Moscova, este deja sub incidenţa sancţiunilor occidentale pentru eforturile sale de destabilizare a Moldovei în numele Rusiei. Lunea trecută, el a declarat că va plăti zilnic fiecărui protestatar din Moldova suma totală de 3.000 de dolari pe lună, dacă va începe să protesteze la Chişinău începând de sâmbătă.
În acest sens, Poliţia R. Moldova a informat că în urma tentativelor de sâmbătă de a organiza proteste, au fost reţinute şi duse la inspectorat 69 de persoane, iar mai multe bunuri au fost ridicate pentru probatoriu, informează deschide.md.
„Organizaţia criminală „Şor” a încercat, ieri, de mai multe ori pe parcursul zilei, să organizeze un protest neautorizat, cu toate că Poliţia a anunţat despre ilegalitatea acestuia în locul respectiv. Chiar dacă s-a adunat un flux mic de persoane dezorientate, acestea au încercat mai multe provocări în adresa instituţiilor de drept, dar şi a simplilor cetăţeni. De mai multe ori, persoanele au încercat să blocheze benzile de circulaţie (ceea ce a creat disconfort în trafic), au consumat alcool, au adus mascote care să distragă atenţia de la alte ilegalităţi (chiar dacă cunosc că la asemenea evenimente toate persoanele trebuie să fie identificabile), au provocat şoferii parcaţi în adiacent prin simularea de accidente rutiere, au implicat minori (ceea ce contravine legii), au distrus cu piatra geamul uneia dintre maşinile oamenilor legii, au adus obiecte şi materiale electorale fără acte de provenienţă, au încercat camuflarea corturilor în valize sau prin intermediul taximetriştilor etc”, a anunţat duminică Poliţia de la Chişinău.
Între timp, oamenii legii amintesc că zilele trecute, de nenumărate ori, s-a anunţat despre neadmiterea abaterii de la cadrul legal şi despre documentarea fiecărei ilegalităţi. „Circa 60 de persoane au renunţat să participe la aşa-numitul protest imediat ce au ajuns la destinaţie. Cu toate acestea, unii şi-au asumat să ignore avertizările poliţiei. La inspectorat au fost conduşi 69 de participanţi şi 3 automobile. Una dintre persoane era anunţată în căutare ca debitor de stat”, au mai transmis reprezentanţii forţelor de ordine.
Anterior, şi şeful IGP, Viorel Cernăuţeanu, a avertizat cetăţenii, îndeosebi minorii să nu se lase ademeniţi de protestele plătite pentru că riscă să aibă cazier pătat pentru întreaga viaţă. Şi asta pentru că în R. Moldova protestele plătite sunt interzise prin lege.
Alegeri prezidenţiale în Bolivia: Doi candidaţi de dreapta se vor înfrunta în turul al doilea
Doi candidaţi de dreapta se vor înfrunta în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Bolivia, potrivit prognozelor institutelor de sondare, marcând sfârşitul a două decenii de guverne de stânga într-o ţară aflată într-o gravă criză economică, relatează AFP.
Spre surprinderea generală, senatorul de centru-dreapta Rodrigo Paz, fiul fostului preşedinte Jaime Paz Zamora (1998-1993), se află în frunte cu 31,3% şi respectiv 31,6% din voturi, potrivit estimărilor institutelor Ipsos şi Captura.
Fostul preşedinte de dreapta Jorge „Tuto” Quiroga (2001-2002) îl urmează îndeaproape cu 27,1% şi respectiv 27,3%, conform aceloraşi estimări.
Milionarul Samuel Doria Medina, favorit în toate sondajele până acum o săptămână, a coborât pe locul al treilea, cu 19,5% şi 20,2% din voturi.
Alegerile s-au desfăşurat într-un context de criză economică gravă, marcată de o penurie cronică de dolari şi combustibil, în timp ce inflaţia anuală se apropie de 25%, un nivel fără precedent în ultimii 17 ani.
Considerat responsabil pentru acest eşec, preşedintele în exerciţiu Luis Arce, susţinut în trecut de fostul preşedinte Evo Morales (2006-2019), dar aflat acum în conflict cu acesta, a renunţat la un al doilea mandat. Andronico Rodriguez, preşedintele Senatului, tot din stânga, şi candidatul Mişcării spre Socialism (MAS), la putere din 2006, Eduardo del Castillo, nu au reuşit să convingă.
Belgia: O fetiţă de 11 luni a fost în comă după ce a ingerat o pastilă de metadonă
O fetiţă de 11 luni care locuia în Gosselies, lângă Charleroi, a intrat în comă după ce a ingerat o pastilă de metadonă, a relatat, duminică, RTL.
Urme de cocaină au fost, de asemenea, găsite pe biberonul ei. Potrivit RTL, bunica şi părinţii au fost inculpaţi. Copilul a fost dus la clinica Notre-Dame de Grâce din Gosselies pe 15 iulie într-o stare care necesita o urgenţă absolută. Potrivit RTL, fetiţa îşi petrecuse după-amiaza cu bunica sa, cunoscută ca fiind dependentă de droguri. Potrivit bunicii sale, copilul ingerase din greşeală o capsulă de metadonă.
Raportul provizoriu al medicului legist precizează că „prezenţa metadonei este foarte suspectă de intoxicare voluntară de către o terţă persoană, posibilitatea ingerării accidentale fiind considerată foarte puţin probabilă”, explică o sursă judiciară publicată de RTL. Mama copilului, care venise să îl ia de la bunica sa, a chemat serviciile de urgenţă. Ca şi tatăl, ea se află acum în arest preventivă. Bunica beneficiază de măsuri alternative la detenţie. Fetiţa a fost salvată de echipele medicale. Tribunalul din Charleroi urmează să stabilească dacă bebeluşul a fost otrăvit în mod deliberat.
New York: Trei morţi şi nouă răniţi după un schimb de focuri într-un bar
Un schimb de focuri într-un club din Brooklyn, New York, duminică dimineaţă, s-a soldat cu trei morţi şi nouă răniţi, informează agenţia americană de presă AP.
În jurul orei 3.30, patru bărbaţi au deschis focul după o altercaţie la Taste of the City Lounge, situat în Clown Heights, un cartier din centrul oraşului Brooklyn, New York. Comisarul de poliţie Jessica Tisch a declarat că împuşcăturile par a fi legate de rivalităţile dintre bande.
Răniţii, cu vârste cuprinse între 19 şi 61 de ani, au fost spitalizaţi, dar viaţa lor nu este în pericol. Un bărbat în vârstă de 19 ani a murit la faţa locului, în timp ce alte două victime, în vârstă de 27 şi 35 de ani, au decedat la spital. Anchetatorii au găsit mai mult de 40 de cartuşe de calibru 9 mm şi 45, precum şi o armă abandonată pe o stradă din apropiere.
Primarul Eric Adams a anunţat că au fost mobilizate echipe specializate în gestionarea crizelor pentru a sprijini rudele victimelor şi pentru a preveni eventualele represalii. De asemenea, el a făcut apel la orice persoană care deţine informaţii să contacteze linia de urgenţă a NYPD. „Acesta este un act de violenţă tragic şi fără sens”, a declarat comisarul Tisch în cadrul unei conferinţe de presă.
Acesta este al doilea atac armat în masă la New York în câteva săptămâni, într-un an marcat de o scădere a violenţei armate. La 29 iulie, un bărbat a traversat un turn de birouri din Manhattan înarmat cu o armă, rănind o persoană şi ucigând alte patru. Printre victime s-a numărat şi un ofiţer de poliţie din New York.
Cele două împuşcături recente nu fac decât să întărească „motivul pentru care facem această muncă pentru a ţine armele departe de străzile noastre”, a declarat primarul Eric Adams. „Acesta este al doilea incident în câteva săptămâni şi nu ne dorim ca acest lucru să devină o practică obişnuită de violenţă în oraşul nostru”, a adăugat el.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
