Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Liderul Al-Qaida, asasinat de americani

Ziarul de Vrancea
1 aug 2022 1012 vizualizări

Urmașul lui Bin Laden a fost ucis la Kabul, într-un atac cu dronă efectuat cu două rachete Hellfire și fără nicio prezență militară americană la sol

Președintele american, Joe Biden, a anunțat în direct la televiziune moartea liderului Al-Qaida, egipteanul Ayman al-Zawahiri, ucis în cursul nopții de sâmbătă spre duminică în Afganistan printr-o lovitură cu dronă. “Sâmbătă, la ordinul meu, Statele Unite au efectuat o lovitură aeriană asupra Kabulului, în Afganistan, care l-a ucis pe emirul Al-Qaida, Ayman al-Zawahiri”, a spus el într-un scurt discurs de la Casa Albă. “S-a făcut dreptate și acest lider terorist nu mai este”, a adăugat Joe Biden.

Zawahiri a fost unul dintre cei mai căutați teroriști din lume, iar Statele Unite au promis 25 de milioane de dolari pentru orice informație care permitea să fie găsit. El a preluat conducerea nebuloasei jihadiste în 2011, după moartea lui Osama bin Laden, ucis de un comando american în Pakistan.

De negăsit de mai bine de zece ani, el era considerat unul dintre creierele atentatelor de la 11 septembrie care au făcut aproape 3.000 de morți în Statele Unite.

Moartea sa va permite familiilor victimelor ucise la 11 septembrie 2001 în turnurile gemene ale World Trade Center, din New York, și la sediul Pentagonului, lângă Washington, “să întoarcă pagina”, a declarat președintele democrat.

Atacul cu dronă a fost efectuat folosind două rachete Hellfire și fără nicio prezență militară americană la sol, a precizat un responsabil american, dovadă, în opinia sa, a capacității Statelor Unite de “a identifica și localiza chiar și cei mai căutați teroriști din lume și de a lua măsuri pentru a-i elimina”.

Ayman al-Zawahiri a fost reperat “în mai multe rânduri și pentru o perioadă lungă de timp pe balconul unde a fost lovit în cele din urmă” de lovitură din capitala afgană, a adăugat el.

În weekend, ministrul afgan de interne a dezmințit informațiile despre o lovitură cu dronă în Kabul, spunând AFP că o rachetă a lovit “o casă goală” din capitală. Într-o comunicat postat luni pe Twitter înainte de intervenția lui Joe Biden, purtătorul de cuvânt al talibanilor a recunoscut însă existența unui “atac aerian”, atribuit unei “drone americane”.

Joe Biden, bolnav de COVID-19 și într-un regim strict de izolare când a ordonat lovitura pe 25 iulie, a precizat în discursul său că operațiunea nu a făcut “nicio victimă în rândul civililor”. De atunci, a fost din nou testat pozitiv la coronavirus și, deși a ținut discursul de pe un balcon al Casei Albe, toți responsabilii și jurnaliștii prezenți au purtat mască.

Pe de altă parte, prezența lui Ayman al-Zawahiri la Kabul este o “încălcare clară” a acordurilor încheiate la Doha în 2020 cu talibanii, care s-au angajat să nu găzduiască Al-Qaida pe teritoriul lor, a remarcat înaltul responsabil american. În comunicatul lor, islamiștii afgani au acuzat Statele Unite că s-au abătut de la aceste acorduri, conducând o lovitură pe teritoriul lor. “La peste de 20 de ani de la 11 septembrie, Statele Unite l-au prins în sfârșit pe Ayman al-Zawahiri, tovarășul apropiat și succesorul lui Obama Bin Laden”, a comentat luni pe Twitter Thomas Joscelyn, expert al think tank-ului Foundation for Defense of Democracies. “Deși avea multe defecte, nu a fost atât de nesemnificativ pe cât au presupus mulți analiști”, a adăugat el.

Numărul 2, ucis la Teheran de agenți israeleni

Moștenind în 2011 o organizație slăbită, Ayman al-Zawahiri, 71 de ani, a trebuit pentru a supraviețui să-și înmulțească “francizele” și jurămintele de fidelitate de circumstanță, din Peninsula Arabică până în Maghreb, din Somalia până în Afganistan, Siria și Irak. “În pofida conducerii lui Zawahiri, grupul se confruntă în continuare cu provocări semnificative. În primul rând, întrebarea cine va conduce Al-Qaida după dispariția lui Zawahiri”, a estimat Colin Clarke, cercetător la think tank-ul american Soufan Group.

Al-Qaida îl pierduse deja numărul 2, Abdullah Ahmed Abdullah, ucis în august 2020 pe străzile din Teheran de agenți israelieni în cursul unei misiuni secrete comandate de Washington, informații dezvăluite câteva luni mai târziu de New York Times.

Anunțul de luni intervine la aproape un an de la retragerea haotică a forțelor americane din Afganistan care a permis talibanilor să recâștige controlul asupra țării după douăzeci de ani. “Spunem din nou clar în această seară că, indiferent de cât timp va dura, indiferent unde vă ascundeți, dacă reprezentați o amenințare pentru poporul nostru, Statele Unite vă vor găsi și vă vor elimina”, a subliniat președintele Joe Biden, citat de AFP.

Studiu al Universității Yale: Sancțiunile afectează grav economia rusă

Impactul sancțiunilor occidentale asupra economiei ruse este mult mai important decât arată datele oficiale, potrivit unui studiu al universității americane Yale, subliniind, de asemenea, că o “pivotare către China” pare nerealistă. “A apărut o poveste comună”, spun autorii acestui studiu: sancțiunile economice impuse de țările occidentale împotriva Rusiei de la invadarea Ucrainei ar fi creat “un război de uzură economică făcând ravagii în Occident, dată fiind presupusa reziliență sau chiar prosperitate a economiei ruse”. “Este pur și simplu fals”, asigură acești experți de la Yale School of Management, denunțând “statistici selectate” de președintele rus, Vladimir Putin. Or, potrivit analizei lor, “plecarea companiilor și sancțiunile paralizează economia rusă, pe termen scurt și lung”.

Prin urmare, sancțiunile economice descurajează multe companii și țări să continue comerțul cu Rusia. Și țara se luptă să se aprovizioneze cu piese de schimb și materii prime ori să obțină unele tehnologii esențiale.

Tabloul este sumbru: “În ciuda iluziilor de autosuficiență și de substituție a importurilor, producția internă rusă s-a oprit complet și nu are capacitatea de a înlocui companiile, produsele și talentele pierdute”. Companiile care au părăsit țara “reprezintă aproximativ 40% din PIB-ul acesteia, anulând aproape complet cele trei decenii de investiții străine”, mai avansează autorii acestei anchete.

Pentru a rezolva aceste slăbiciuni, Vladimir Putin “recurge la intervenții bugetare și monetare nesustenabile”, iar finanțele Kremlinului “se află într-o situație mult mai disperată decât se admite”.

Cât despre “pivotarea către China” dorită de Vladimir Putin, aceasta s-ar putea baza pe “ipoteze optimiste nerealiste”. “Rusia reprezintă un partener comercial minor pentru China și majoritatea companiilor chineze nu pot risca să încalce sancțiunile SUA”, descriu astfel autorii studiului. Ei subliniază, de asemenea, că companiilor chineze “le lipsesc în amonte numeroase tehnologii necesare pentru a menține și întreține aprovizionarea cu petrol și gaze ruse”.

Potrivit Fondului Monetar Internațional, Rusia se descurcă în acest an mai bine decât era prevăzut, cu o recesiune estimată a PIB-ului de 6,0% în 2022, după ultimele sale previziuni publicate marți, mult mai puțin decât scăderea de 8,5% la care se aștepta FMI în aprilie. Dar recesiunea din 2023 ar trebui să fie mai puternică decât se așteaptă (3,5% în loc de 4,7%)

Asalt asupra Capitoliului: Un activist de extremă dreaptă, condamnat la șapte ani de închisoare

Un activist de extremă dreaptă, Guy Reffitt, a fost condamnat, luni, la Washington, la peste șapte ani de închisoare pentru participarea la atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, reprezentând cea mai dură pedeapsă pronunțată până în prezent. Guy Reffitt, în vârstă de 49 de ani, membru al grupului Three Percenters, a fost găsit vinovat în martie, în special pentru obstrucționarea activității Congresului și a poliției, după primul proces dedicat acestui atac. El s-a aflat în fruntea primei grupări care a atacat sediul Congresului și a ajutat la forțarea liniilor de poliție, echipat potrivit procurorilor cu pistol, vestă antiglonț, cască și cătușe de plastic. El s-a retras după ce forțele de ordine au tras cu gaze lacrimogene, în timp ce sute de susținători ai lui Donald Trump au semănat violență și haos în interiorul Capitoliului, întârziind certificarea victoriei prezidențiale a lui Joe Biden.

“Nu am intrat, dar am ajutat la aprinderea focului”, a declarat într-un videoclip Gui Reffitt, angajat în industria petrolieră, originar din Texas. Când s-a întors la Wylie, lângă Dallas, și-a amenințat cei doi copii pentru a-i împiedica să-l denunte la poliție. “Trădătorii, îi ucidem”, a spus Reffitt într-o conversație înregistrată transmisă FBI-ului de fiul său în vârstă de 19 ani, Jackson.

În timpul procesului, acuzarea s-a bazat pe numeroase videoclipuri care îl înfățișează ținând discursuri motivaționale protestatarilor, care îl numesc “lider”. Procurorii au cerut o pedeapsă severă de cincisprezece ani de închisoare, pe motiv că acțiunile sale intră sub incidența legilor federale privind “terorismul”.

Avocații inculpatului au pledat pentru doi ani de închisoare, subliniind că nu a intrat în Capitoliu și nu a comis acte violente. Judecătorul Dabney Friedrich a pronunțat o pedeapsă intermediară de șapte ani și trei luni de închisoare. Ea a numit acțiunile lui Reffitt “antiteza democrației”, dar a refuzat să se îndepărteze prea mult de sentințele pronunțate până acum, cea mai grea fiind de cinci ani și trei luni de închisoare.

De la atac, peste 850 de persoane au fost arestate, 330 au pledat vinovate și doar aproximativ zece au fost judecate într-un proces. Până în prezent, au fost pronunțate în jur de 100 de pedepse cu închisoarea. De asemenea, o comisie parlamentară de anchetă încearcă să facă lumină asupra rolului fostului președinte Donald Trump în atac. Raportul său este așteptat în toamnă.

Liz Truss primește un sprijin important din partea fostei contracandidate Penny Mordaunt

Șefa diplomației britanice Liz Truss, una dintre cei doi finaliști în cursa pentru postul de președinte al Partidului Conservator, a primit luni un sprijin important din partea fostei ministre a apărării Penny Mordaunt, ultima eliminată în alegerile interne din formațiunea aflată la guvernare la Londra.

Penny Mordaunt a pierdut cu o diferență de numai opt voturi față de Truss cel mai recent tur al scrutinului intern, pe prima poziția plasându-se fostul ministru al finanțelor Rishi Sunak. “Am fost a treia în această întrecere și vă datorez tuturor să fiu un indicator, nu o roză a vânturilor, așadar am făcut o alegere. Am văzut suficient pentru a ști persoana în care îmi voi pune încrederea și ea este Liz Truss”, a spus Penny Mordaunt adresându-se asistenței prezente la o dezbatere cu cei doi finaliști desfășurată la Exeter, în sud-vestul Angliei.

Mordaunt se alătură astfel altor demnitari conservatori care și-au exprimat sprijinul pentru Liz Truss (47 de ani) în ultimele zile, precum ministrul apărării Ben Wallace și ministrul finanțelor Nadhim Zahawi.

Candidat preferat de deputații majorității conservatoare din Camera Comunelor, Rishi Sunak (42 de ani) este în mod clar mai puțin popular la baza partidului pentru a deveni viitorul șef al guvernului. De la începerea campaniei electorale interne, Liz Truss și Rishi Sunak au avut opinii divergente mai ales pe subiecte legate de fiscalitate. Truss promite scăderi de impozite, anunțând că va reveni asupra creșterii cotizațiilor sociale introduse în primăvară pentru a finanța sistemul public de sănătate, pus la încercare de pandemia de COVID-19.

De partea sa, Sunak a promis că va avea trei priorități dacă va deveni liderul conservatorilor și, implicit, prim-ministru al Regatului Unit: “restabilirea încrederii, reconstruirea economiei și reunirea țării”. El a criticat din nou planurile lui Truss de tăiere masivă a taxelor, pledând în schimb pentru o scădere graduală, de la 20% la 16%, până la finalul mandatului viitorului parlament. Membrii Partidului Conservator, al căror număr este estimat la aproximativ 200.000 (mai puțin de 0,3% din populație), își vor putea exprima opțiunea printr-un vot prin corespondență până la 2 septembrie. Rezultatul este așteptat pentru data de 5 septembrie.

Tatăl lui Elon Musk spune că nu este mândru de fiul său

Tatăl lui Elon Musk a făcut o declarație surprinzătoare în timpul unui interviu, spunând că nu este mândru de fiul său miliardar, scrie The Guardian. În timpul interviului la un post de radio din Australia, Errol Musk, în vârstă de 76 de ani, a fost întrebat dacă este mândru de realizările lui Elon. „Nu. Știi, suntem o familie care facem multe lucruri de mult timp, nu este ca și cum am început brusc să facem ceva”, a răspuns Errol.

Totuși, în interviul de luni, Errol a recunoscut că Elon, fondatorul Tesla și șeful SpaceX, a realizat destul de multe în comparație cu frații săi. „Au văzut o mulțime de lucruri și am făcut multe lucruri împreună”, a spus Errol despre familia sa, referindu-se la călătoriile familiei în China sau în pădurile tropicale amazoniene. „Dar Elon a depășit cu adevărat așteptările”.

Totodată, Errol Musk a afirmat că fiul lui nu este mulțumit pe deplin de realizările lui și că „nu este atât de fericit pe cât și-ar dori să fie”. „Este frustrat de progres și este de înțeles”, a spus Errol. „Știu că sună nebunesc, dar avem tendința să gândim așa ca familie. Acum are 50 de ani și încă mă gândesc la el ca la un băiețel. Dar are 50 de ani.”

Pe de altă parte, Errol a spus în timpul interviului că celălalt fiu al său, Kimbal Musk, este „mândria și bucuria” vieții sale. Kimbal are o avere cu o valoare netă estimată la 700 de milioane de dolari. Errol a afirmat că fiul lui cel mic a avut noroc în căsnicia cu Cristiana Wyly și petrec mult timp împreună și l-a compătimit pe Elon, despre care a spus că se teme că nu-și va putea găsi o parteneră care să renunțe la carieră pentru el. „Trebuie să găsească o femeie care să renunțe la ceea ce face și asta nu este ușor”, a mai spus Errol Musk.

Incendiu puternic la studiourile Cinecitta

Incendiul care a izbucnit la studiourile de film Cinecittà de la Roma a fost stins, după ce o parte din scenografia “Firenze rinascimentale” a fost distrusă, a anunțat ieri agenția Ansa. “Incendiul a fost stins. Nu există nici răniți, nici intoxicați, nici pagube materiale grave”, a anunțat un purtător de cuvânt al studiourilor, Marlon Pellegrini, într-un comunicat.

Focul, care a degajat fum negru dens pe mai mulți kilometri, a început luni după-amiază la un platou care reconstituia Florența în perioada Renașterii. În întregime distrus, platoul de filmare era în curs de demontare, au explicat pompierii pe Twitter. Cauza incendiului este încă necunoscută.

Acesta nu este primul incendiu la celebrele studiouri. În 2007, un incendiu spectaculos a devastat un depozit care adăpostea platourile pentru superproducția de televiziune anglo-americană “Roma”, care relatează nașterea Imperiului Roman. Multe capodopere clasice au fost filmate la Cinecittà, precum “Ben Hur” (1959) de William Wyler și “La Dolce Vita” (1960) de Federico Fellini.

În anii 1970, boom-ul producțiilor de televiziune și criza producțiilor cinematografice puseseră capăt epocii de aur a Cinecittà, care avea să cunoască apoi o lungă perioadă de decădere. Privatizate, apoi revenite sub controlul public în 2017, studiourile au găzduit din nou producții străine de la începutul anilor 2000, fără însă să-și recapete strălucirea inițială. Conducerea Cinecittà, a anunțat anul trecut un plan de dezvoltare de 260 de milioane de euro cu ambiția de a deveni până în 2026 “un important pol cinematografic european”, prin pariuri pe seriale și programe TV. Acest plan prevede în special dublarea suprafeței studiourilor, crearea și renovarea decorurilor, construirea unei piscine interioare și a unui teatru cu ecran verde de 360°.

Ucraina investighează 752 de cazuri de trădare

Serviciul de securitate de stat al Ucrainei a anunțat că investighează 752 de cazuri de trădare și colaborare, relatează The Guardian. Potrivit agenției, cele mai multe cazuri au fost documentate în regiunile Lugansk, Donețk, Zaporijie și Herson. “O anchetă este în desfășurare asupra a peste 600 de angajați ai parchetului care au trecut granița după 24 februarie 2022”, se arată într-un comunicat emis de către Parchetul general ucrainean. Comunicatul subliniază că “identificarea trădătorilor în timpul războiului este o chestiune de securitate a statului ucrainean”. Parchetul a adăugat că cinci procurori și trei funcționari publici au fost identificați până acum ca fiind suspecți.

De asemenea, Ucraina a deschis 1.451 de cazuri penale care investighează infracțiuni comise asupra copiilor, a declarat procurorul general adjunct Igor Mustetsa. Cel puțin 668 dintre cazurile deschise implică acte violente comise împotriva copiilor și includ acte de rănite, omor și violență sexuală. Alte 777 de cazuri se referă la atacuri asupra facilităților care se ocupă de îngrijirea copiilor, a adăugat Mustetsa.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.