Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Legea marțială, în regiunile anexate de Putin

Ziarul de Vrancea
19 oct 2022 814 vizualizări

Președintele rus se află într-o „situație incredibil de dificilă”, a opinat omologul american

Legea marțială decretată de președintele rus Vladimir Putin a intrat joi în vigoare în cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova: Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. În plus, Putin a acordat puteri sporite șefilor anumitor regiuni din Rusia pentru ca aceștia să adopte măsuri de securitate care vizează populația și infrastructurile critice.

Decretul prezidențial privind impunerea legii marțiale a fost ratificat miercuri de Consiliul Federației (Senatul Rusiei).

Putin nu doar că a întărit controlul în noile “achiziții teritoriale”, ci a sporit, prin intermediul altui decret, măsurile de securitate în întreaga țară, îndeosebi în cele șase regiuni de la frontiera cu Ucraina, în afara peninsulei ucrainene Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014.

Începând de joi, liderii regiunilor ucrainene ocupate, aflate sub incidența legii marțiale, pot evacua locuitorii către alte zone, pot introduce un regim special de intrare și ieșire din teritorii și pot restrânge libertatea de mișcare a rezidenților.

Secretarul Consiliului Apărării și Securității Naționale a Ucrainei, Oleksii Danilov, a denunțat faptul că legea marțială impusă în teritoriile ucrainene ocupate este “o crimă care trebuie condamnată la ONU, care a fost deja comisă de Rusia în Crimeea și care a rămas nepedepsită”. “Legea marțială a lui Putin este o pregătire pentru deportarea în masă a populației ucrainene în regiuni defavorizate ale Rusiei pentru a schimba compoziția etnică a teritoriului ocupat”, a explicat înaltul oficial ucrainean pe contul său de Twitter.

Pe de altă parte, președintele american Joe Biden a declarat că Putin se află acum într-o „situație incredibil de dificilă”, întrebat de reporteri despre impunerea legii marțiale în teritoriile ucrainene recent anexate de Moscova. „S-ar părea că singurul instrument care i-a mai rămas este să îi persecute pe cetățenii ucraineni” pentru a-i „intimida să se predea, dar nu asta vor face”, a declarat el de la Casa Albă.

Telescopul James Webb a realizat o imagine mai detaliată a “Stâlpilor Creației”

“Stâlpii Creației”, una dintre cele mai celebre și uimitoare imagini din astronomia modernă, care înfățișează piloni colosali de gaz și praf interstelar, a fost realizată într-o nouă variantă, mai detaliată, mai clară și mai nuanțată, de Telescopul spațial James Webb.

Noua imagine a acelor formațiuni de gaz și praf cosmic, devenită celebră după ce a fost captată pentru prima dată în 1995 de predecesorul telescopului James Webb, Telescopul spațial Hubble, a fost dezvăluită de NASA miercuri.

Imaginile captivante înfățișează coloane vaste și semețe de nori denși de gaz și praf în procesul de formare a stelelor tinere într-o regiunea a Nebuloasei Vulturului din constelația Șarpelui, la o distanță de circa 6.500 de ani-lumină de Terra.

Imaginea a devenit un fenomen cultural global, fiind imprimată pe obiecte de zi cu zi, de la tricouri la căni de cafea.

Stâlpii Creației sunt înfățișați de telescopul spațial James Webb în spectrul infraroșu apropiat, cu un nivel mai mare de transluciditate, care scoate la iveală mai multe stele și pune în evidență noi contururi ale norilor de gaz și praf.

Noua imagine “va ajuta cercetătorii să-și revizuiască modelele de formare a stelelor prin identificarea unui număr mult mai precis de stele nou-formate, alături de cantități de gaze și praf din regiune”, a precizat NASA.

Sferele roșii strălucitoare care apar în exteriorul Stâlpilor Creației sunt stele nou-născute, unde noduri enorme de gaz și praf s-au prăbușit sub propria forță gravitațională și s-au încălzit treptat, dând naștere unor noi corpuri stelare, potrivit NASA. Liniile purpurii ondulate care seamănă cu jeturi de lavă și care se află la marginea unora dintre stâlpi sunt materie ejectată provenită de la stelele aflat în continuare în proces de formare în interiorul norului de gaz și praf și au o vârstă estimată de doar câteva sute de mii de ani, a precizat Agenția spațială americană.

Telescopul în infraroșu James Webb, pentru construirea căruia gigantul aerospațial Northrop Grumman Corp, aflat sub contract cu NASA, a avut nevoie de două decenii și care a costat 9 miliarde de dolari, a fost lansat în spațiu pe 25 decembrie 2021.

Amiral american: SUA trebuie să se pregătească acum pentru o invazie a Chinei în Taiwan

Armata americană trebuie să fie pregătită să răspundă unei potențiale invazii a Taiwanului de către Beijing încă din acest an, a avertizat miercuri un amiral, semn al unei îngrijorări tot mai mari în legătură cu intențiile Chinei față de insulă.

Amiralul Michael Gilday, șeful operațiunilor navale americane, a fost întrebat de Atlantic Council despre posibilitatea ca Beijingul să invadeze Taiwanul până în 2027. “Nu este vorba doar de ce spune președintele Xi, ci de felul în care se comportă chinezii și de ceea ce fac ei”, a declarat Gilday pentru acest think tank, subliniind că, în ultimii douăzeci de ani, Beijingul și-a pus în practică promisiunile mai repede decât era anunțat. “Prin urmare, când vorbim de 2027, în opinia mea asta înseamnă 2022 sau poate 2023”, a adăugat el.

“Nu pot exclude această posibilitate. Nu vreau să fiu alarmist când spun asta. Doar că nu putem să o excludem”, a mai afirmat amiralul.

Duminică, la deschiderea Congresului Partidului Comunist care ar urma să îi confere un al treilea mandat, istoric, președintele Xi Jinping a reafirmat că intenționează “să reunească” Taiwanul cu China, prin forță dacă va fi nevoie.

Comentariile amiralului Gilday survin la o zi după un avertisment al secretarului american de stat Antony Blinken. Acesta din urmă a afirmat că Beijingul vrea să ocupe Taiwanul “într-un ritm mult mai rapid” decât lua în considerare anterior, adăugând că sub președinția lui Xi a apărut o “Chină foarte diferită”.

Partidul Comunist Chinez nu a controlat niciodată Taiwanul, dar China consideră că această insulă autonomă este parte integrantă a teritoriului său.

Mai mulți deputați din Québec refuză să jure credință regelui Charles al III-lea

Unsprezece deputați din Québec proaspăt aleși în Adunarea provincială au refuzat miercuri să jure credință regelui Charles al III-lea, șeful statului canadian, așa cum o impune Constituția.

Într-o ceremonie transmisă la televiziune, cei 11 deputați din partidul Québec Solidaire (stânga) au depus jurământ “față de poporul din Québec”, dar nu au vrut să rostească celălalt jurământ, care îi leagă de monarhia britanică, cu riscul de a nu-și putea lua locurile în Adunarea națională a Québecului la sfârșitul lunii noiembrie. Purtătorul de cuvânt al partidului, Gabriel Nadeau-Dubois, a dat asigurări ulterior, într-o conferință de presă, că aceștia au acționat “în deplină cunoștință de cauză”. “Noi am făcut campanie pentru a schimba era în Québec și, dacă am fost trimiși în parlament, este pentru a deschide ferestre”, a spus el.

Potrivit legii constituționale canadiene, orice deputat ales la nivel federal sau de provincie trebuie să rostească un jurământ de credință față de monarhia britanică pentru a-și putea prelua mandatul. Vineri va fi rândul Partidului Québécois de a depune jurământ și cei trei aleși suveraniști și-au anunțat deja intenția de a nu jura credință monarhului.

Liderul partidului, Paul St-Pierre Plamondon, a explicat săptămâna trecută că este vorba despre “un conflict de interese” întrucât “nu poți să slujești la doi stăpâni”. În plus, potrivit lui, monarhia costă “67 milioane de dolari canadieni pe an”, iar acest jurământ este “o reamintire a dominației coloniale”. Luni, într-o înregistrare video postată pe rețelele sociale, câteva personalități publice au denunțat și ele obligația deputaților de a jura credință Coroanei britanice.

Întrebat miercuri despre monarhie, prim-ministrul canadian Justin Trudeau a reafirmat că “nu există un singur locuitor al Québec-ului” care ar dori “să redeschidem Constituția”.

Abolirea monarhiei ar necesita rescrierea Constituției și ar presupune un efort uriaș și, potențial, ani de negocieri politice pentru că ar fi nevoie de aprobare unanimă din partea parlamentului și a guvernelor celor zece provincii canadiene.

Totuși, într-un sondaj din aprilie, pentru prima dată în istoria țării, canadienii au declarat, cu o mică majoritate, că vor să renunțe la monarhie, al cărei rol este astăzi în marea parte onorific. În Québec, acest procent a atins 71% dintre cei chestionați.

Un portret al actriței Angelina Jolie cu semne ale mastectomiei a apărut pe un zid din Milano

Un portret al actriței Angelina Jolie cu semne ale masectomiei a apărut pe un zid din Piața San Babila, în centrul orașului Milano, realizat de artistul stradal aleXsandro Palombo, scrie presa italiană. Lucrarea se numește „Love Yourself” („Iubește-te”).

Artistul este cunoscut pentru că a portretizat-o pe Marge Simpson tăindu-și părul în fața Consulatului iranian al capitalei lombarde.

În 2013, Angelina Jolie a dezvăluit că a suferit o dublă mastectomie pentru a preveni riscul de cancer. Într-o scrisoare deschisă intitulată „My Choice of Medicine”, publicată în New York Times, actrița de la Hollywood a explicat că a ales să se opereze din cauza unei gene defectuoase care crește riscul de cancer ovarian și de sân. „Mama mea s-a luptat cu cancerul timp de aproape zece ani și a murit la 56 de ani. Medicul meu a estimat că riscul de a avea cancer de sân era de 87%, în timp ce șansa de a face cancer ovarian a fost de 50%, deși riscul poate varia de la o femeie la alta”, povestea ea. „Vreau să încurajez toate femeile, mai ales dacă sunt familiarizate cu cancerul, să întrebe și să ceară ajutor experților”.

Operația la care a fost supusă Angelina Jolie a fost un proces îndelungat, ținut ca prin minune secret de presă, care a început în februarie și s-a încheiat pe 27 aprilie 2013. „Când te trezești după operație, cu tuburile de drenaj înfipte în sâni, se simte ca pe platourile de filmare ale unui film științifico-fantastic”.

Pictura murală realizată de aleXsandro Palombo a apărut pentru a marca Ziua mondială de luptă împotriva cancerului de sân. Scopul este de a celebra puterea și curajul femeilor și de a demistifica cicatricile mastectomiei.

Trump, dat în judecată de o fostă jurnalistă pentru că ar fi violat-o în anii ‘90, a depus mărturie

Donald Trump a depus mărturie, miercuri, într-un proces de defăimare lansat în 2019 de o fostă jurnalistă, E. Jean Carroll, care l-a acuzat pe fostul președinte al Statelor Unite c a violat-o în anii 1990.

Un judecător federal din Manhattan a respins la 12 octombrie o cerere a lui Trump de a amâna declarația sa sub jurământ în fața justiției americane, fostul șef de stat contestând sistematic de trei ani această defăimare. Judecătorul newyorkez Lewis Kaplan a decis că depozițiile lui Carroll, 78 de ani, și a lui Trump, 76 de ani, trebuie să aibă loc vineri, 14 octombrie, respectiv miercuri, 19 octombrie

“Suntem mulțumiți că, în numele clientei noastre E. Jean Carroll, am putut primi astăzi depoziția lui Donald Trump”, a indicat, într-un mesaj electornic adresat AFP, firma de avocatură Kaplan Hecker and Fink care o reprezintă pe E. Jean Carroll, fără alte comentarii. Potrivit The New York Times, mărturia fostului președinte, care se poate face prin video între avocați și justiția newyorkeză, a avut loc de la reședința Mar-a-Lago din Florida.

În această procedură de defăimare, E. Jean Carroll, fostă editorialistă la revista Elle, l-a atacat pe Donald Trump în civil, în noiembrie 2019, la New York. Ea l-a acuzat că a defăimat-o pentru că a considerat drept o “minciună completă”, în iunie 2019, acuzațiile sale de viol într-o cabină de probă dintr-un mare magazin din New York, la mijlocul anilor 1990. Președintele republican, pe atunci în exercițiu (2017-2021), a afirmat că nu a întâlnit-o niciodată și că ea “nu este genul lui de femeie”.

Procesul a fost întârziat de bătălii procedurale, în special pentru a ști dacă Donald Trump ar trebui să fie reprezentat de guvernul american, pentru că era președinte în momentul declarațiilor incriminatorii.

Avocații fostului președinte au afirmat întotdeauna că Trump este protejat de imunitate, în special pentru afirmații defăimătoare pe care le-ar fi făcut în timpul mandatului. Potrivit site-ului Vice News, omul de afaceri s-a lansat într-o nouă diatribă pe 12 octombrie, pe rețeaua sa de socializare Truth Social, luând în derâdere acuzațiile de viol aduse de E. Jean Carroll.

Milioane de britanici sar peste mese din cauza creșterii costurilor

Milioane de britanici sar peste mese din cauza creșterii costurilor în Marea Britanie, în special cele pentru alimente care au împins inflația la peste 10% luna trecută în țara, indică un sondaj realizat de Which? publicat joi.

Jumătate din familiile britanice își reduc numărul de mese, scrie Which?, potrivit rezultatelor unui sondaj efectuat pe aproximativ 3.000 de persoane. O proporție similară spun că le este greu să mănânce sănătos în comparație cu perioada dinainte de criză și optează pentru mâncăruri gata preparate pentru a reduce consumul de gaz sau electricitate.

Circa 80% dintre persoanele chestionate spun că întâmpină dificultăți financiare. Mulți se lipsesc în prezent de toate delicatesele pentru a cumpăra doar esențialul.

Asociația britanică pentru protecția consumatorilor a avertizat miercuri că milioane de gospodării britanice riscă, de asemenea, să ajungă în sărăcie energetică și, prin urmare, să nu se poată încălzi în mod adecvat în această iarnă, după ce noul ministru de finanțe a scurtat considerabil durata unui plafon la facturile la energie. Jeremy Hunt a anulat o mare parte din măsurile bugetare anunțate la sfârșitul lui septembrie de predecesorul său Kwasi Kwarteng, combinând sprijin masiv pentru cheltuielile energetice pentru gospodării și întreprinderi cu reduceri de taxe în toate direcțiile.

Finanțate de datoria aflată în plin val de inflație și necuantificate, acestea au declanșat o furtună pe piețe.

Jeremy Hunt a redus sprijinul energetic la șase luni față de doi ani înainte, în contextul în care prețurile gazelor au crescut de la an la an, mai ales de când Rusia a invadat Ucraina. La 10,1% anual în septembrie, inflația din Marea Britanie este cea mai mare dintre țările G7 și la un nivel maxim în ultimii patruzeci de ani.

Noua Zeelandă a interzis folosirea limbajului de lemn în documentele oficiale

Noua Zeelandă a interzis folosirea limbajului birocratic stufos în documentele elaborate de toate autoritățile publice, anunță The Guardian.

„Legea Limbajului Simplu” a fost adoptată de parlamentul de la Wellington miercuri seara în a treia lectură, aceasta stipulând că oficialii trebuie să folosească limbaj simplu, ușor de înțeles atunci când comunică cu publicul.

Guvernul afirmă că adoptarea proiectului legislativ va crea o democrație mai incluzivă, în special pentru persoanele care nu vorbesc limba engleză ca limbă nativă, persoanele cu dizabilități și cele cu niveluri de educație scăzute. „Multe din informațiile pe care noi le primim ca membri ai publicului din partea departamentelor guvernamentale folosesc un limbaj complicat, jargou și acronime inutile. Aceasta este o schimbare de bun simț care va ușura interacțiunile neozeelandezilor cu sectorul public”, afirmă inițiatoarea legii, deputata laburistă Nelson Rachel Boyack.

Ea a precizat că proiectul a fost inspirat de o lege similară adoptată de Congresul american în 2010 care cere guvernului federal de la Washington ca documentele sale să fie redactate într-o manieră „clară, concisă și bine organizată”.

Nu toată lumea a fost însă convinsă de măsură, opoziția promițând că va anula prevederile legii dacă va câștiga alegerile de anul viitor.

Simeon Brown, un deputat al Partidului Național, o formațiune de centru-dreapta, a afirmat miercuri că proiectul legislativ a fost „o soluție care căuta o problemă” și că doar va crea noi straturi de birocrație sub forma unor ofițeri care să verifice limbajul. „Poliția limbajului simplu! Asta vor deveni ei. Poliția limbajului simplu care va avea mape și halate albe, fugind de colo-colo să se uite peste umărul funcționarilor publici. Scriu ei cuvinte mai mici de o silabă?”, a afirmat acesta.

Legea a fost însă adoptată cu voturile laburiștilor, Partidului Verde și a celui care reprezintă comunitatea indigenă maori.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.